Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, s-a referit luni, la aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, și la ”elefantul” numit descentralizare.

”(…) aş dori să abordez şi 'elefantul' numit descentralizare. O temă deloc nouă, dar de foarte mare interes. Mai ales în perioadele de criză, ştim cu toţii că există întotdeauna această tendinţă de centralizare, mai ales financiară", a spus Gorghiu.

Publicitate

Preşedintele interimar al Senatului a menţionat că tema descentralizării trebuie asumată în 2025 de noua majoritate rezultată în urma alegerilor din 2024.

"Când însă ne mai despart puţine luni de 2024, an electoral fără precedent în istoria României, abordarea descentralizării, a regionalizării trebuie ferită de abordările populiste. Tema însă trebuie asumată în 2025 ferm şi până la capăt de viitoarea majoritate", a opinat Gorghiu.

Gorghiu afirmă că este necesară reorganizarea administrativă: ”Suntem condamnaţi să gândim un proiect cu mai puţine primării care nu mai reprezintă pe nimeni, pentru că nu mai au locuitori”, potrivit g4media.ro

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

În discursul ei, Alina Gorghiu a abordat şi tema prezenţei feminine în consiliile judeţene. Aceasta consideră că "există şanse mari" pentru ca în 2024, pe listele de candidaţi pentru alegerile locale să se regăsească minimum 30% femei.

”Astăzi, din cele 41 de consilii judeţene, numai două sunt conduse de femei. Adică mai puţin de 5%, în condiţiile în care 52% din electorat este format din femei”, a spus Gorghiu.

Variante legislative pentru venituri la consiliile județene

"Bugetul de stat se închide cu sumele către local. Adică ce mai rămâne, dacă rămâne, se distribuie către local. Consiliul judeţean nu are venituri proprii, motiv pentru care stă la mâna Guvernului pentru orice proiect judeţean, prin legea bugetului.

Publicitate

De aceea, atunci când se stabilesc sarcini la nivelul consiliilor judeţene, statul ar trebui să se asigure că le şi finanţează. Decidentul politic, indiferent de partidul din care face parte, va trebui să gândească curajos, să găsească acele modalităţi, pârghii legislative ca să dai posibilitatea reală de obţinere a unor venituri pentru Consiliile Judeţene, astfel încât aceste fonduri să poată fi direcţionate eficient către refacerea infrastructurii judeţene, comunale ori către activităţi economice, cum ar fi, de pildă, procesarea produselor agricole, unde stăm nu chiar bine", a afirmat Gorghiu la evenimentul aniversar.

Publicitate

Ea şi-a exprimat dorinţa de a întări dialogul Senatului cu consiliile judeţene în elaborarea legislaţiei.

"În cadru formal, această consultare pe iniţiative legislative există, avizul UNCJR regăsindu-se de regulă pe proiectele legislative venite de la Guvern. Dar îmi doresc să trecem dincolo de cadrul formal, să transformăm acest dialog în unul de participare activă, pe orice temă de interes pentru administraţie. Obiectivul este simplu: rezolvarea intereselor colectivităţilor locale, potrivit Agerpres.