Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

REPORTAJ: Singurul nevăzător din România care face emisiuni radio: ”Există văzători mai orbi ca mine”


Publicat

Andrei Paştiu are 34 de ani şi este din Alba Iulia. E nevăzător din naştere, dar asta nu l-a împiedicat să îşi urmeze visul – acela de a trăi normal. A absolvit conservatorul, a predat canto la un liceu, iar acum face emisiuni de muzică clasică la două posturi de radio.

El a trecut peste piedici pe care nu deficienţa sa, ci mentalitatea oamenilor i le-au pus şi spune: „Există în lumea asta văzători care sunt mai orbi ca mine”.

Andrei Paştiu se numără printre miile de tineri din România care suferă de un handicap şi care trebuie să lupte toată viaţa pentru a depăşi barierele şi prejudecăţile impuse de acesta. „Nu poţi”, „e prea greu pentru tine”, „eşti diferit”, „ai un handicap” – sunt doar câteva dintre cuvintele pe care Andrei le-a auzit, poate obsedant de mult, de-a lungul vieţii.

A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la Secţia Pedagogie, iar apoi şi-a luat masteratul în Muzicologie.

Acum este realizator de emisiuni de muzică clasică la Radio Renaşterea din Cluj-Napoca şi colaborator la Radio Reîntregirea din Alba Iulia. Andrei este, în momentul de faţă, singurul nevăzător din România care realizează o emisiune de operă şi povesteşte, cu mândrie şi tristeţe în acelaşi timp, că, din câte a aflat, în Europa mai este un singur nevăzător care realizează astfel de emisiuni.

În timpul liber, Andrei Paştiu cântă operă

Andrei a urmat o şcoală specială pentru persoane cu deficienţe de vedere, iar apoi Liceul pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca. Consideră că aceste cursuri speciale l-au ajutat să îşi formeze anumite deprinderi, să înveţe să se descurce singur, pentru că în toată perioada a stat într-un internat şcolar.

Acum, după ani, vorbeşte cu admiraţie despre foştii săi colegi, nevăzători ca şi el, care au depăşit bariere, au spulberat prejudecăţi şi au reuşit să facă ceea ce uneori părea imposibil. Andrei spune că doi dintre apropiaţii săi au absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă în Cluj-Napoca, iar unul dintre ei a fost hirotonit preot în urmă cu un an. Prietenul său cel mai bun este profesor de latină, preparator la Liceul pentru Deficienţi de Vedere la Cluj-Napoca.

„După mai multe intervenţii am primit din străinătate mai multe cărţi în Braile. Erau în italiană şi a trebuit să învăţ această limbă ca să pot studia după ele. Nu îmi pare rău pentru că italiana m-a ajutat să înţeleg mai bine operele pe care îmi face plăcere să le ascult”, spune Andrei Paştiu.

Tânărul glumeşte, vorbind despre anii de studenţie, că poate este singurul student care nu ar fi putut copia chiar dacă ar fi vrut

„Orice student a copiat în facultate de pe celebrele fiţuici. Imaginaţi-vă cum ar fi fost să îmi fac eu fiţuici. Mi-ar fi trebuit o maşină să le aduc. Eu păstrez toate cunoştinţele în memorie, nu pot să îmi notez, ca voi, ceva ca să nu uit”, afirmă Andrei.

Cei cinci ani de Conservator pe care i-a urmat Andrei, iar apoi cei doi ani de masterat au însemnat eforturi şi pentru părinţii săi. Pentru că avea nevoie de un însoţitor, mama sa practic a urmat şi ea facultatea, l-a însoţit zilnic la cursuri, a tremurat pe coridor la examenele lui, s-a bucurat când a reuşit şi s-a întristat când a avut eşecuri.

Acum, după ce a terminat facultatea, spune că se loveşte tot mai mult de indiferenţa oamenilor

„Am văzut de multe ori văzători care sunt mult mai orbi ca mine!”, spune Andrei, referindu-se la toţi cei care în decursul vieţii, într-un fel s-au altul, i-au pus o piedică.

„Acum, după ce am terminat facultatea, mă doare că mă lovesc tot mai mult de indiferenţa oamenilor. Simt de multe ori umilinţa la care suntem supuşi noi, cei care avem o anumită deficienţă. Au fost momente în care m-am simţit parcă inutil, mi s-a părut inutil că am învăţat atât, că am încercat să fac ceva în viaţă”, afirmă Andrei.

El spune că a simţit discriminarea „în multe forme”: „Dacă am fost discriminat? Da, am simţit de multe ori discriminarea, în multe forme, dar nici nu vreau să îmi amintesc. Sunt lucruri pe care nu trebuie să le păstrez în memoria mea, şi aşa foarte încărcată”.

La insistenţe, povesteşte că în prezent lucrează cu jumătate de normă la unul dintre radiourile la care realizează emisiuni, iar la celălalt este, de aproape şapte ani, doar colaborator, deşi a avut şi acolo promisiuni că va fi angajat.

Totuşi, consideră că cele două radiouri i-au oferit o şansă, a avut „noroc” deoarece un fost coleg al său a vrut să realizeze „gratis” emisiuni la un radio din Timişoara, dar a fost refuzat.

El povesteşte că umilinţă şi discriminare a simţit în perioada în care a predat la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, unde anul trecut a avut şase ore pe săptămână de canto clasic.

„La şedinţele profesorale, singurul căruia nu i se dădea cuvântul eram eu. «Andrei, nu mai avem timp, Andrei, ne spui altă dată, Andrei, avem lucruri mai importante de discutat». Într-o zi m-am supărat şi le-am zis: «dragii mei, oi fi eu orb, dar nu sunt prost!». Apoi, modul în care m-au înlăturat de acolo a fost umilitor”, povesteşte Andrei Paştiu, lăsând impresia că ar privi undeva, departe, într-o lume numai a lui, pe care oricât de mult s-ar chinui un „văzător”, cum spune el, nu ar reuşi măcar să o zărească.

Deşi recunoaşte că financiar câştiga ruşinos de puţini bani, Andrei Paştiu spune că simţea că face ceea ce îi place – „modela voci”, iar una dintre elevele sale a câştigat, la prima participare la un concurs naţional, locul III la Concursul Naţional „Sigismund Todiţă” de la Bistriţa.

Oficial, reprezentanţii liceului şi ai Inspectoratului Şcolar Alba susţin că Andrei Paştiu era doar suplinitor şi a rămas fără ore după ce la liceu a fost angajată o tânără prin concurs. Andrei crede însă că a fost înlocuit doar pentru că este nevăzător.

Andrei Paştiu este îndrăgostit de muzică şi uneori pare o adevărată „enciclopedie ambulantă” a istoriei muzicii. Întrebat câte ore de muzică a ascultat de când a prins acest „microb”, faţa i se luminează.

„Sunt mii de ore de muzică. Nu am stat niciodată să calculez, dar îţi pot spune că este o viaţă întreagă. În toţi aceşti ani, poate şi datorită handicapului pe care îl am, am învăţat să ascult cu mintea şi cu sufletul”, spune Andrei.

El povesteşte cu lux de amănunte despre Louis Braile, inventatorul sistemului de scriere pentru nevăzători, care îi spune unui nevăzător ca şi el: „Nouă, orbilor, ne trebuie muzica! Poate numai nouă ne spune totul!”.

„Da, pentru mine muzica este o parte din viaţă. Eu trăiesc prin muzică, pentru mine este ca o terapie care în fiecare zi îmi dă putere”, afirmă Andrei.

Cât despre facilităţile pe care le are o persoană cu deficienţe în România, Andrei pare dezamăgit.

„Toate aceste lucruri frumoase cu facilităţile, programele pentru persoanele cu handicap, sunt poveşti. În România nici nu mai am speranţa că se va putea să se mai schimbe ceva. Statul acesta parcă nu mai ajută oamenii normali, ce pretenţie să mai avem noi?”, spune Andrei, plimbându-şi uşor degetele peste faţa de masă, citind parcă poveştile tuturor celor care trecuseră pe acolo.

Întrebat ce ar vrea să schimbe în România, vorbeşte despre problemele cu care s-a confruntat.

„Dacă aş avea o putere, o putere mare, aş încerca să schimb sufletul oamenilor, să stârpesc răutatea dintre noi. Parcă în ultima vreme suntem din ce în ce mai răi, indiferenţi, dezumanizaţi. Aş vrea să schimb mentalităţile, să schimb prejudecăţile, să nu mai simtă nici alţii reticenţa asta pe care am simţit-o de multe ori eu”, spune Andrei Paştiu.

Pe cei ce se lovesc de bariere în viaţă din cauza unor deficienţe îi sfătuieşte „să aibă credinţă în Dumnezeu şi să nu-i părăsească niciodată curajul”.

„Şi cel mai important – să nu lase să le fie călcată demnitatea în picioare. Eu i-am considerat pe mulţi de bună credinţă şi m-au călcat în picioare. Dacă vrei ceva cu adevărat în viaţă vei putea să faci, indiferent prin ce greutăţi vei trece”, spune Andrei.

Despre anii studenţiei, Andrei povesteşte fericit, spunând că a simţit cu adevărat că este tratat ca un om normal, „un tânăr obişnuit între alţi tineri”.

„Tot ceea ce am făcut în facultate am făcut ca un om normal, eram un tânăr obişnuit între alţi tineri obişnuiţi. Singurul lucru care mă deosebea de colegii mei era faptul că foloseam sistemul Braile şi munceam un pic mai mult. Fiecare partitură trebuia să mi-o rescriu în Braile, dar am avut norocul să am colegi deosebiţi care stăteau alături de mine şi îmi dictau pentru a-mi scrie cursurile la o maşină specială”, povesteşte Andrei.

Admiterea sa la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca sună ca o întreagă aventură deoarece, când s-a hotărât să se înscrie, s-a lovit de o barieră creată de reticenţa celor care formau comisia de admitere. La acea dată, Conservatorul din Cluj nu mai avusese de aproape 30 de ani un student nevăzător.

„Eram parcă un deschizător de drumuri. De aproape 30 de ani la Conservator nu mai existase niciun student nevăzător. Ultimul fusese profesorul meu de muzică din liceu, Radu Lungu, cu 27 de ani înaintea mea. Când am vrut să mă înscriu pentru admitere, m-am lovit din nou de reticenţă şi, cu dezamăgire spun, chiar din partea unor profesori tineri. Mi s-a spus că nu pot face faţă, că nu mai era nimeni ca mine acolo, că e foarte greu şi că nu o să trec nici examenul de admitere”, îşi aminteşte Andrei Paştiu.

El spune că, la intervenţia rectorului de atunci al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, a fost lăsat să susţină examenul.

„După mine, la Conservator au fost alţi doi nevăzători: unul cântă muzică uşoară – Ionel Man, celălalt – din păcate, nu ştiu ce s-a întâmplat cu el. Cred că mi-a prins bine reticenţa de la început pentru că m-a ambiţionat să muncesc mai mult, să lupt să am rezultate bune şi în fiecare an am avut bursă”, adaugă Andrei.

Andrei îşi aminteşte zâmbind cum s-a pregătit „clandestin” pentru examenul de la Conservator, fiind ajutat în afara orelor de curs de la liceu de profesorul său Radu Lungu, nevăzător şi el, şi cum, în timpul facultăţii, a fost nevoit să înveţe singur limba italiană pentru că toate cărţile de specialitate în Braile pe care le găsise erau în această limbă.

„După mai multe intervenţii am primit din străinătate mai multe cărţi în Braile. Erau în italiană şi a trebuit să învăţ această limbă ca să pot studia după ele. Nu îmi pare rău pentru că italiana m-a ajutat să înţeleg mai bine operele pe care îmi face plăcere să le ascult”, spune Andrei Paştiu.

Tânărul glumeşte, vorbind despre anii de studenţie, că poate este singurul student care nu ar fi putut copia chiar dacă ar fi vrut.

„Orice student a copiat în facultate de pe celebrele fiţuici. Imaginaţi-vă cum ar fi fost să îmi fac eu fiţuici. Mi-ar fi trebuit o maşină să le aduc. Eu păstrez toate cunoştinţele în memorie, nu pot să îmi notez, ca voi, ceva ca să nu uit”, afirmă Andrei.

Cei cinci ani de Conservator pe care i-a urmat Andrei, iar apoi cei doi ani de masterat au însemnat eforturi şi pentru părinţii săi. Pentru că avea nevoie de un însoţitor, mama sa practic a urmat şi ea facultatea, l-a însoţit zilnic la cursuri, a tremurat pe coridor la examenele lui, s-a bucurat când a reuşit şi s-a întristat când a avut eşecuri.

Acum, după ce a terminat facultatea, spune că se loveşte tot mai mult de indiferenţa oamenilor.

„Am văzut de multe ori văzători care sunt mult mai orbi ca mine!”, spune Andrei, referindu-se la toţi cei care în decursul vieţii, într-un fel s-au altul, i-au pus o piedică.

„Acum, după ce am terminat facultatea, mă doare că mă lovesc tot mai mult de indiferenţa oamenilor. Simt de multe ori umilinţa la care suntem supuşi noi, cei care avem o anumită deficienţă. Au fost momente în care m-am simţit parcă inutil, mi s-a părut inutil că am învăţat atât, că am încercat să fac ceva în viaţă”, afirmă Andrei.

El spune că a simţit discriminarea „în multe forme”: „Dacă am fost discriminat? Da, am simţit de multe ori discriminarea, în multe forme, dar nici nu vreau să îmi amintesc. Sunt lucruri pe care nu trebuie să le păstrez în memoria mea, şi aşa foarte încărcată”.

La insistenţe, povesteşte că în prezent lucrează cu jumătate de normă la unul dintre radiourile la care realizează emisiuni, iar la celălalt este, de aproape şapte ani, doar colaborator, deşi a avut şi acolo promisiuni că va fi angajat.

Totuşi, consideră că cele două radiouri i-au oferit o şansă, a avut „noroc” deoarece un fost coleg al său a vrut să realizeze „gratis” emisiuni la un radio din Timişoara, dar a fost refuzat.

El povesteşte că umilinţă şi discriminare a simţit în perioada în care a predat la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, unde anul trecut a avut şase ore pe săptămână de canto clasic.

„La şedinţele profesorale, singurul căruia nu i se dădea cuvântul eram eu. «Andrei, nu mai avem timp, Andrei, ne spui altă dată, Andrei, avem lucruri mai importante de discutat». Într-o zi m-am supărat şi le-am zis: «dragii mei, oi fi eu orb, dar nu sunt prost!». Apoi, modul în care m-au înlăturat de acolo a fost umilitor”, povesteşte Andrei Paştiu, lăsând impresia că ar privi undeva, departe, într-o lume numai a lui, pe care oricât de mult s-ar chinui un „văzător”, cum spune el, nu ar reuşi măcar să o zărească.

Deşi recunoaşte că financiar câştiga ruşinos de puţini bani, Andrei Paştiu spune că simţea că face ceea ce îi place – „modela voci”, iar una dintre elevele sale a câştigat, la prima participare la un concurs naţional, locul III la Concursul Naţional „Sigismund Todiţă” de la Bistriţa.

Oficial, reprezentanţii liceului şi ai Inspectoratului Şcolar Alba susţin că Andrei Paştiu era doar suplinitor şi a rămas fără ore după ce la liceu a fost angajată o tânără prin concurs. Andrei crede însă că a fost înlocuit doar pentru că este nevăzător.

Andrei Paştiu este îndrăgostit de muzică şi uneori pare o adevărată „enciclopedie ambulantă” a istoriei muzicii. Întrebat câte ore de muzică a ascultat de când a prins acest „microb”, faţa i se luminează.

„Sunt mii de ore de muzică. Nu am stat niciodată să calculez, dar îţi pot spune că este o viaţă întreagă. În toţi aceşti ani, poate şi datorită handicapului pe care îl am, am învăţat să ascult cu mintea şi cu sufletul”, spune Andrei.

El povesteşte cu lux de amănunte despre Louis Braile, inventatorul sistemului de scriere pentru nevăzători, care îi spune unui nevăzător ca şi el: „Nouă, orbilor, ne trebuie muzica! Poate numai nouă ne spune totul!”.

„Da, pentru mine muzica este o parte din viaţă. Eu trăiesc prin muzică, pentru mine este ca o terapie care în fiecare zi îmi dă putere”, afirmă Andrei.

Cât despre facilităţile pe care le are o persoană cu deficienţe în România, Andrei pare dezamăgit.

„Toate aceste lucruri frumoase cu facilităţile, programele pentru persoanele cu handicap, sunt poveşti. În România nici nu mai am speranţa că se va putea să se mai schimbe ceva. Statul acesta parcă nu mai ajută oamenii normali, ce pretenţie să mai avem noi?”, spune Andrei, plimbându-şi uşor degetele peste faţa de masă, citind parcă poveştile tuturor celor care trecuseră pe acolo.

Întrebat ce ar vrea să schimbe în România, vorbeşte despre problemele cu care s-a confruntat.

„Dacă aş avea o putere, o putere mare, aş încerca să schimb sufletul oamenilor, să stârpesc răutatea dintre noi. Parcă în ultima vreme suntem din ce în ce mai răi, indiferenţi, dezumanizaţi. Aş vrea să schimb mentalităţile, să schimb prejudecăţile, să nu mai simtă nici alţii reticenţa asta pe care am simţit-o de multe ori eu”, spune Andrei Paştiu.

Pe cei ce se lovesc de bariere în viaţă din cauza unor deficienţe îi sfătuieşte „să aibă credinţă în Dumnezeu şi să nu-i părăsească niciodată curajul”.

„Şi cel mai important – să nu lase să le fie călcată demnitatea în picioare. Eu i-am considerat pe mulţi de bună credinţă şi m-au călcat în picioare. Dacă vrei ceva cu adevărat în viaţă vei putea să faci, indiferent prin ce greutăţi vei trece”, spune Andrei.

Acest material a fost preluat cu acordul Mediafax.ro .




Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

Servicii medicale gratuite, timp de doi ani, pentru 165 de vârstnici din Blaj. O nouă licitație, lansată în SEAP

Publicat

165 de persoane vârstnice din Blaj aflate în risc de excluziune socială și grade diverse de dependență vor beneficia de servicii medicale gratuite, pe o perioadă de doi ani.

Prin proiectul „O viață mai bună pentru seniorii din Mica Romă”, vârstnicii vor beneficia de servicii de telemedicină, consultații de specialitate și analize medicale. 

Primăria Blaj a lansat miercuri, 14 aprilie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), a doua licitație pentru achiziția unui pachet servicii medicale pentru 165 persoane vârstnice, în cadrul Proiectului „O viață mai bună pentru seniorii din Mica Romă”.

Prima licitație a fost lansată în luna februarie, procedura fiind anulată după ce au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme.

Valoarea totală estimată este de 152.519,4 lei, fără TVA. 

Potrivit caietului de sarcini, proiectul „O viață mai bună pentru seniorii din Mica Romă – municipiul Blaj, județul Alba” reprezintă un demers ambițios al administrației locale de a crea și consolida, într-o manieră integrată, inovatoare și calitativă, o capacitate administrativă de abordare pe termen mediu și lung a principalelor probleme de vulnerabilitate cu care se confruntă persoanele vârstnice din Blaj, care au împlinit vârsta de minim 65 de ani.

Este initiativa consistenta, gandita pe termen mediu si lung, de structurare a unei capacitati institutionale care sa raspunda provocarilor sociale, economice si psiho-socio-demografice cu care se confrunta persoanele varstnice din Municipiul Blaj.

Proiectul este implementat de UAT Blaj, furnizor acreditat de servicii sociale (anexat acreditarea) prin SAS subordonat, în spații aflate în proprietatea domeniului public municipal, în clădiri aflate în proprietatea UAT (a se vedea anexat) sau al altor institutii publice, respectiv la domiciliul seniorilor din GT.

Serviciile medicale/de sănătate solicitate vor fi prestate sub forma unui pachet de servicii medicale/persoană/an timp de 24 de luni.

Pachetul de servicii medicale pentru vârstnici constă în următoarele servicii:

  • Servicii de telemedicină – permanent pentru fiecare persoană
  • Consultație de specialitate: generală, nutriție – dietetică medicală, reumatologie, recuperare fizică – 1 consult/persoană/an
  • Consultație optometrie-optică medicală – 1 consult/persoană/an
  • Servicii de evaluare neurocognitivă – 1 consult/persoană/an
  • Analize medicale uzuale: Hemoleucogramă, glicemie, colesterol, trigliceride, uree, creatinină, TGO TGP – 1 set/persoană/an

Serviciile de telemedicină vor fi prestate printr-o Platforma Clinică Virtuală, ce poate coordona, monitoriza și interveni în timp real. În cadrul acestui serviciu se vor presta următoarele activități:

  • telemonitorizarea parametrilor biologici: temperatură, saturație oxigen, ritm respirator
  • posibilitatea de intervenție mai rapidă în cazul unei situații critice comparativ cu situația existentă
  • șansa de a identifica preventiv și interveni eficient în cazul unor situații de risc, chiar dacă persoana locuiește singură
  • posibilitatea de a identifica nevoile persoanei asistate și de a personaliza serviciile oferite în funcție de nevoile reale ale acesteia.

Consultație de specialitate: generală, nutriție – dietetică medicală, reumatologie, recuperare fizică. Se vor efectua anual, în scopul monitorizării, consilierii, îmbunătățirii stării de sănătate și a calității vieții persoanelor vârsnice.

Consultație optometrie-optică medicală: se va efectua o evaluare fiecărei persoane asistate, pentru determinarea dioptriilor și tipului corecției necesare (ochelari, lentile de contact) pentru rezolvarea problemelor de acuitate vizuală, care apar datorită tulburărilor de refracție, și educației pacientului prin recomandări privind sănătatea oculară și vederea, cu scopul de a încuraja obiceiurile sănătoase în viața de zi cu zi.

Servicii de evaluare neurocognitivă: se va efectua fiecărei persoane asistate o mini-evaluare a stării mentale, testul orologiului, scorul activităților cotidiene, scala Depresiei Geriatrice Yesavage (GDS) forma prescurtată pentru detectarea simptomelor depresive; evaluarea echilibrului static și dinamic (Tinetti): pentru diagnosticarea bolilor neuro-degenerative; evaluarea stadiului clinic al tulburărilor de memorie și a fragilității cognitive.

Fragilitatea este o condiţie clinică, asociată cu procesul de îmbătrânire patologică, şi reprezintă un risc major în apariţia afecţiunilor cronice netransmisibile. În cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, funcţia cognitivă este influenţată de numeroşi factori biologici, psihologici şi sociali care contribuie la dezvoltarea afecţiunilor neurodegenerative. Declinul cognitiv joacă un rol fundamental în sindromul de fragilitate la vârstnici, ceea ce a determinat apariţia unui nou concept – fragilitatea cognitivă. Cu ajutorul unor intervenţii specifice în procesul de apariţie şi a factorilor infuenţabili, fragilitatea, spre deosebire de majoritatea bolilor neurodegenerative, poate fi parţial reversibilă.

Un set de analize medicale uzuale: Hemoleucogramă, glicemie, colesterol, trigliceride, uree, creatinină, TGO TGP. Recoltarea probelor se va realiza de către personal medical autorizat/calificat.

Transportul probelor către laborator se va realiza cu vehicule autorizate conform legislației în vigoare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Consiliile judeţene trebuie să reducă numărul adulților cu dizabilităţi din centrele speciale. Situația din Alba

Publicat

directia de asistenta sociala alba

Consiliile judeţene trebuie să finalizeze până la sfârşitul anului planurile de reorganizare a centrelor pentru persoane adulte cu dizabilităţi cu mai mult de 50 de beneficiari.

Acestea urmează să fie desfiinţate, a precizat, miercuri, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, în cadrul discuţiei pe care a avut-o cu reprezentanţii consiliilor judeţene.

O altă variantă posibilă este aceea de a reduce numărul de beneficiari la sub 50.

Situația de la Alba 

Directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba, Valentin Frăcea, spune că în județ există un singur centru de acest fel, la Galda de Jos.

Acolo sunt în prezent 153 de persoane. Valentin Frăcea a declarat că până la sfârșitul anului, situația va fi rezolvată.

Acesta a mai precizat că instituția are în vedere acest lucru încă din 2018, când au apărut reglementările în acest sens.

În acest sens, în prezent este în lucru un centru de recuperare în orașul Ocna Mureș, unde vor fi mutați o parte dintre pacienți.

Turcan: planurile de reorganizare trebuie finalizate până la sfârșitul anului

„Una dintre priorităţile discutate este desfiinţarea centrelor pentru persoane adulte cu dizabilităţi cu mai mult de 50 de beneficiari şi identificarea de soluţii alternative pentru aceşti oameni, iar acest obiectiv nu mai poate fi amânat.

Am pus în vedere tuturor consiliilor judeţene ca până la sfârşitul acestui an să finalizeze planurile de reorganizare a acestor centre, iar Ministerul Muncii va veni cu soluţii de sprijin”, a menţionat Raluca Turcan, pe Facebook.

Ministrul Muncii a confirmat că la nivelul consiliilor judeţene există o presiune financiară puternică în ceea ce priveşte finanţarea serviciilor sociale.

„Ştiu că la nivelul consiliilor judeţene există o presiune puternică din punct de vedere financiar, într-o perioadă deja foarte dificilă, în ceea ce priveşte finanţarea serviciilor sociale.

Atunci când vorbim de servicii sociale trebuie să ne gândim întotdeauna la faptul că în spatele acestor servicii sunt de fapt oameni care, uneori, sunt în situaţii extrem de vulnerabile şi pentru care trebuie să asigurăm creşterea calităţii serviciilor oferite, precum şi măsuri integrate de sprijin.

Am pus astăzi acest subiect pe masa discuţiilor împreună cu preşedintele ANDPDCA, Florica Cherecheş, şi cu domnul secretar de stat Peter Makkai, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii consiliilor judeţene, pe care i-am asigurat de sprijinul nostru în dezvoltarea serviciilor şi creşterea calităţii acestora”, a afirmat Raluca Turcan.

Ministrul Muncii le-a recomandat reprezentanţilor consiliilor judeţene să acceseze fonduri europene, prin PNRR, pentru finanţarea serviciilor sociale.

„De asemenea, plecând de la rezultatele campaniei naţionale de verificare a beneficiarilor de venit minim garantat, am cerut consiliilor judeţene mai multă implicare în rural, acolo unde primăriile sunt depăşite şi nu au capacitatea să asigure nici măcar servicii minimale pentru a susţine nevoile persoanelor vulnerabile.

Aceşti oameni, care trăiesc în condiţii extrem de dificile, au nevoie de servicii integrate, care să le asigure accesul la asistenţă medicală, socială, consiliere educaţională, consiliere psihologică, pentru a putea în timp ca unii dintre ei să iasă din această stare de vulnerabilitate şi de dependenţă de sistemul social.

Iar acest lucru este posibil prin parteneriate reale între consilii judeţene, primării şi agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, precum şi prin accesarea fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie prin PNRR şi prin programele operaţionale.

Consiliile judeţene au imaginea de ansamblu a fiecărui judeţ şi cred că au un rol-cheie în ceea ce înseamnă dezvoltarea de servicii sociale adaptate nevoilor fiecărei comunităţi şi pentru creşterea ocupării, inclusiv prin activarea beneficiarilor de ajutor social apţi de muncă”, a notat Raluca Turcan.

sursa: agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

CJSU Alba: Noi măsuri restrictive pentru diminuarea cazurilor de COVID în Câmpeni, Teiuș, Cenade, Gârbova, Șibot și Stremț

Publicat

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba a decis sâmbătă măsuri ce trebuie respectate în orașele Câmpeni, Teiuș și comunele Cenade, Gârbova, Șibot și Stremț. Acestea intră în vigoare de duminică, 18 aprilie, ora 00:00.

HOTĂRÂREA nr. 106 din 17.04.2021 privind stabilirea unor măsuri de limitare și prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2 pe raza orașelor Cîmpeni și Teiuș, comunelor Cenade, Gârbova, Șibot și Stremț

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba, convocat în ședință extraordinară în data de 17.04.2021,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 Se constată rata de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2, la data de 17.04.2021, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de pe raza județului Alba, conform Anexei la prezenta hotărâre.

Art. 2 (1) La nivelul comunelor Șibot și Stremț unde rata de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2 este mai mare de 4 şi mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori, începând cu data de 18.04.2021, ora 00.00, pentru o perioadă de 14 zile, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:

a) Se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, în zilele de luni, marți, miercuri și joi în intervalul orar 2200-0500, iar în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică în intervalul orar 2000-0500, cu următoarele excepţii:

deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;

deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;

deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;

deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui membru de familie;

b) Operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, își vor organiza şi desfăşura activitatea în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică în intervalul orar 0500-1800. Prin excepție, în zilele de 23 aprilie 2021 și 30 aprilie 2021, activitatea se va putea organiza și desfășura în intervalul orar 0500- 2000.

c) În zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 1800-0500, operatorii economici pot activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu. Prin excepție, în zilele de 23 aprilie 2021 și 30 aprilie 2021, activitatea se va putea organiza și desfășura în intervalul orar 2000-0500;

d) Unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane care utilizează autovehicule cu capacitate mai mare de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto, şi cei din domeniul transportului rutier de mărfuri care utilizează autovehicule cu masa maximă autorizată de peste 2,4 tone îşi pot desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară;

e) Se suspendă activitatea operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness;

f) Organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este interzisă;

g) Se interzice organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private, sau a altor evenimente culturale;

h) Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, terase, etc.);

i) Se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private;

j) Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;

k) Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor în interiorul clădirilor, este interzisă;

l) Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități;

m) Măsurile stabilite la lit. k) și lit. l) se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

n) Pe perioada în care activitatea operatorilor economici menționați anterior este restricționată sau închisă este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

o) Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepția celor prevăzute la lit. m), cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

p) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este interzisă;

q) Instituțiile cu atribuții în domeniu, reprezentate în Grupa de coordonare și a comisiilor mixte de verificare a modului de respectare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, vor intensifica activitățile de verificare a respectării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 în zonele de risc;

(2) Măsurile dispuse la aliniatul (1) se aplică operatorilor economici/instituțiilor menționate, acolo unde acestea există;

(3) Centrele de vaccinare și cabinetele medicale își vor desfășura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară;

(4) La finalul perioadei stabilite la alin. (1), sau în funcție de modificările intervenite la nivelul unităților administrativ–teritoriale în ceea ce privește rata de incidență, măsurile dispuse vor fi reevaluate.

Art. 3 (1) La nivelul orașelor Câmpeni și Teiuș, comunelor Cenade și Gârbova unde rata de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 este între 1,5 și 3/1.000 de locuitori, începând cu data de 18.04.2021, ora 0000, pentru o perioadă de 14 zile, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:

a) Organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului;

b) Se interzice organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private, sau a altor evenimente culturale;

c) Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, terase, etc.);

d) Se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private;

e) Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;

f) Se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 2200-0500, cu următoarele excepții:

deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
deplasarea în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, ori decesul unui membru de familie;
g) Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor în interiorul clădirilor, este permisă în intervalul orar 0600-2200, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului;

h) Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă în intervalul orar 0600-2200, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului;

i) Măsurile stabilite la lit. g) și lit. h) se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

j) Pe perioada în care activitatea operatorilor economici menționați anterior este restricționată sau închisă, este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

k) Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepția celor prevăzute la lit. i), cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

l) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu obligația respectării orarului de lucru cu publicul între orele 0600-2200;

(2) Măsurile dispuse la aliniatul (1) se aplică operatorilor economici/instituțiilor menționate, acolo unde acestea există.

(3) La finalul perioadei stabilite la alin. (1), sau în funcție de modificările intervenite la nivelul unităților administrativ–teritoriale în ceea ce privește rata de incidență, măsurile dispuse vor fi reevaluate.

Art. 4 Pentru deplasarea la centrele de vaccinare sau cabinete medicale, motivul menționat pe declarația pe proprie răspundere va fi „deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente”.

Art. 5 Măsurile stabilite prin prezenta hotărâre se completează cu măsurile cu caracter general stabilite prin H.G. nr. 432/2021.

Art. 6 Hotărârile adoptate de CJSU Alba până la data adoptării prezentei hotărâri își mențin aplicabilitatea în măsura în care prevederile acestora nu contravin măsurilor stabilite în prezenta hotărâre.

Art. 7 Prezenta hotărâre se transmite membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba, la toate U.A.T.-urile de pe raza județului Alba, în vederea aducerii la cunoștința populației, operatorilor economici și instituțiilor publice, prin toate mijloacele de comunicare avute la dispoziție. De asemenea, prezenta hotărâre se transmite la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și la Departamentul pentru Situații de Urgență de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „UNIREA” al județului Alba. Totodată, hotărârea se va afișa pe site-ul Instituției Prefectului – Județul Alba.

 

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

FOTO: Campania de ecologizare a albiei râului Arieș continuă la Câmpeni. O nouă acțiune este programată luni, 19 aprilie

Publicat

Campania de ecologizare a albiei râului Arieș continuă la Câmpeni. O nouă acțiune este programată luni, 19 aprilie. Punctul de întâlnire al voluntarilor este zona mocăniței (intersecția DN 75 cu DN 74A), începând cu ora 11:00. Aceștia se vor împărți mai apoi în echipe, pentru a acoperi o arie mai mare. 

Reamintim faptul că acțiunea de igienizare a albiei râului Arieș a demarat marți, 13 aprilie, fiind organizată de Primăria orașului Câmpeni. La eveniment au participat atunci peste 100 de persoane, care au adunat gunoaiele și deșeurile de pe malul râului Arieș.

Campania se va întinde pe parcursul a două săptămâni.

„Un mediu curat este esențial pentru o viață sănătoasă. Protejarea mediului înconjurător depinde de noi toți. Planeta noastră se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima. Depinde de noi să fim responsabili și să avem grijă de viitorul nostru și al generațiilor următoare”, a transmis primarul Cristian Dan Pașca.

Foto: Cristian Dan Pașca

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate