Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Restricții ridicate în noaptea de PAȘTE. Program special în anumite magazine, în 23 și 30 aprilie. Starea de alertă, prelungită

Publicat

Slujba de Inviere Catedrala Alba Iulia

Guvernul s-a întrunit joi pentru a aproba hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 aprilie. De asemenea, pe ordinea de zi s-au aflat măsurile care sunt aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. 

Totodată s-au discutat și excepțiile de Paște.

În zilele de 23 aprilie și 30 aprilie 2021, în toate localitățile, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, îşi pot organiza şi desfăşura activitatea în intervalul orar 05:00-20:00. În intervalul orar 20:00 – 05:00, operatorii economici pot activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu. Astfel, în Vinerea Mare, magazinele vor fi închise la ora 20:00, nu la ora 18:00.

Va fi prelungită circulația în perioada 1 mai – 2 mai, în intervalul orar 20.00 – 05.00, pentru ca lumea să poată participa la slujba de Înviere.

De asemenea, decizia prevede ca staţiunile de pe litoral să fie deschise, cu respectarea regulilor în vigoare, însă la o capacitate de maximum 70%.

Un alt element de noutate constă în limitarea gradului de ocupare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică la cel mult 70% din capacitatea maximă a acestora, în următoarele localităţi:

„Se limitează gradul de ocupare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la cel mult 70% din capacitatea maximă a acestora, în următoarele localităţi în care se practică schiul şi alte sporturi de iarnă:

a) Azuga, judeţul Prahova;

b) Arieşeni, judeţul Alba;

c) Băile Homorod, judeţul Harghita;

d) Băile Tuşnad, judeţul Harghita;

e) Borsec, judeţul Harghita;

f) Borşa, judeţul Maramureş;

g) Bran, judeţul Braşov;

h) Buşteni, judeţul Prahova;

i) Cavnic, judeţul Maramureş;

j) Durău, judeţul Neamţ;

k) Harghita-Băi, judeţul Harghita;

l) Novaci-Rânca, judeţul Gorj;

m) Păltiniş, judeţul Sibiu;

n) Poiana Braşov, judeţul Braşov;

o) Predeal, judeţul Braşov;

p) Sinaia, judeţul Prahova;

q) Sovata, judeţul Mureş;

r) Stâna de Vale, judeţul Bihor;

s) Straja, judeţul Hunedoara;

ş) Vatra Dornei, judeţul Suceava;

t) Voineasa, judeţul Vâlcea;

ţ) Zona Borlova-Muntele Mic, comuna Turnu Ruieni, judeţul Caraş-Severin”, potrivit Anexei la hotărârea de Guvern privind prelungirea stării de alertă

AICI: DOCUMENT HG-11 prelungirea stării de alertă

AICI: Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns – ANEXA-1-4

AICI: Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților – ANEXA-2-2

AICI: Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc –  ANEXA-3-1



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Aplicațiile de control parental pot urmări și părinții. Telefoanele celor mici, expuse unor riscuri mari

Publicat

O cercetare realizată de Cybernews, care a cuprins analiza celor mai populare zece aplicații de control parental, arată că aceste aplicații, unele având peste 85 milioane de instalări, pot fi folosite și pentru a spiona părinții.

Patru dintre ele nu respectă întotdeauna cele mai înalte standarde de securitate, conținând chiar link-uri malițioase.

Potrivit cofondatorului Casaba Security, confidențialitatea copiilor este de asemenea încălcată, iar aplicațiile de acest gen sunt, în esență, un backdoor care colectează date și informații din telefoanele celor mici pe care le expun terților.

Concluzia este că aplicațiile de urmărire încalcă intimitatea copiilor și în plus pot expune informațiile despre copii unor persoane neautorizate.

„Aceasta este, în esență, un back-door în telefonul copilului dumneavoastră, care, cel puțin, va colecta cantități mari de date despre el, iar în cel mai rău caz ar putea face lucruri mult mai malițioase”, a declarat un reprezentant al companiei.

Șapte aplicații din 10 au primit nota B pentru confidențialitate, iar două au primit nota C. O aplicație cu peste 50 de milioane de instalări, Phone Tracker By Number (6,28), a primit cea mai mică notă, indicând un „risc critic”.

O aplicație malițioasă de pe dispozitiv ar putea, teoretic, să acceseze datele aplicației de urmărire și să permită unui terț să cunoască locația unui copil pe care un părinte îl urmărește.

Sursă: cybernews.com

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Recomandări pentru sâmbătă și duminică la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu- FITS 2022. Stele pe Aleea Celebrităților

Publicat

A 29-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) se apropie de final.

Sâmbătă, începând cu ora 18, vor fi omagiați unii dintre cei mai importanți creatori ai lumii, care au ales să-și lase numele în Sibiu, pe Aleea Celebrităților, dar și la Gala Celebrităților.

Aici este așternut covorul roșu atât pentru oaspeții de seamă care vor acorda și primi premii, cât și pentru artiștii care vor încânta cu talentul lor: Muse Quartet și Varidance, transmit organizatorii.

E foarte important de știut că Gala Celebrităților nu este un eveniment cu circuit închis.

Dimpotrivă, publicul este binevenit și poate fi prezent în sală, alături de toate personalitățile invitate, cu prețul unui simplu bilet – detalii AICI.

FITS Sibiu 2022: Programul pentru sâmbătă și duminică

Sâmbătă, 2 iulie

  • EXPO  Galeria Dragoste | artist anonim – Dan Raul Pintea. Strada Andrei Șaguna 5, între 10 și 17 (Detalii)
  • EXPO Universul ucrainean al Mariei Prymachenko. Piața Huet, 24h QUEST The Riddle – NOCTURN & Spin Arts (UK). Casa Teutsch, între 9 și 20 (Detalii)
  • EXPO Les lèvres rouges – Anamaria Șut. Promenada Mall, de la ora 10 (Detalii)
  • CONFERINȚE SPECIALE Octavian Saiu în dialog cu Götz Teutsch. Filarmonica de Stat, ora 11  (Detalii)
  • SPECTACOL-LECTURĂ  Fiecare-n felul său, de Luigi Pirandello. Biblioteca Astra – Sala festivă, ora 14 (Detalii)
  • SPECIAL My Ladies Rock – Jean-Claude Gallotta Company. Fabrica de Cultură Construcții SA – UniCredit, ora 17 (Detalii)
  • INEDIT Micro-Folie. Centrul Cultural Habitus, de la ora 17 (Detalii)
  • ALEEA CELEBRITĂȚILOR 2022. Aleea Cetății, ora 18 (Detalii)
  • GALA CELEBRITĂȚILOR 2022. Filarmonica de Stat, ora 19 (Detalii)
  • CIRC Sacru și profan – Circa (Australia). Fabrica de Cultură Construcții SA – UniCredit, ora 20 (Detalii)
  • DANS OUTDOOR SYLPHES – Aerial Strada (Spania – Argentina). Piața Mare, ora 21.30 (Detalii)
  • TEATRU Rosto – Teatrul ACT. Colegiul Național „Octavian Goga”, ora 22 (Detalii)
  • CONCERT CARGO. Piața Mare, ora 22.30 (Detalii)

Duminică, 3 iulie

  • EXPO A Totem to Frumiria – Aparatus 22 & UniCredit Bank, Piața Mare, 24h (Detalii)
  • EXPO Goya și Dali, Blestemul Războiului. Muzeul Brukenthal, între 9 și 17 (Detalii)
  • EXPO Wild instinct – Casandra Vidrighin. Calea Dumbrăvii 142, între 9.30 și 19.30
  • CONFERINȚĂ SPECIALĂ George Banu în dialog cu Alessandro Serra și Botond Nagy. Filarmonica de Stat, ora 11 (Detalii)
  • THERME FORUM Valorificarea puterii artelor – Marina Gorbis. Online, ora 13 (Detalii)
  • CARTE Octavian Saiu: „Arta de a fi spectator” și „Phèdre”. Filarmonica de Stat Sibiu, ora 13 (Detalii)
  • FITS TALKS Marius Chivu în dialog cu Ofelia Popii. Online, pagina de Facebook FITS, ora 13 (Detalii)
  • MUZICĂ Mozart de Madame Pompadour. Cu: Götz Teutsch, Cordelia Höfer, Nicu Șulț, Marius Turdeanu. Filarmonica de Stat, ora 17 (Detalii)
  • DANS Mai sus! – Jesus Carmona Dance Company. Centrul Cultural „Ion Besoiu”, ora 18 (Detalii)
  • TEATRU Musca, paie și bătaie, de Lia Bugnar – UNATC & Metropolis. Teatrul GONG, ora 19 (Detalii)
  • TEATRU O crimă perfectă (Îngerii de la Văcărești) – Teatrul Masca. Piața Mică, ora 20 (Detalii)
  • SHOW Spectacol cu drone și lasere – EVSKY & KLS Lasers, Piața Teatrului, ora 23.15 (Detalii)

Încă șase stele pe Aleea celebrităților

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) are onoarea să anunțe care sunt cei șase artiști excepționali ale căror nume se alătură pe Aleea Celebrităților în acest an: Sasha Waltz, Krzysztof Warlikowski, Götz Teutsch, Éric-Emmanuel Schmitt, Claus Peymann și Ion Caramitru.

Aleea Celebrităților este un proiect special prin care numele și memoria unora dintre cei mai importanți creatori ai lumii se alătură permanent orașului Sibiu, într-un valoros ”Walk of Fame”.

„Este un semn de mare prețuire pentru comunitate că acești artiști excepționali, respectați la nivel mondial, uriași creatori, au o amprentă, concretă, palpabilă, în orașul nostru. Festivalul are loc doar zece zile în fiecare an, însă ecourile acestui miracol continuă în amintiri de neuitat și pe Aleea Celebrităților, unde milioane de pași sunt însoțiți de nesfârșita FRUMUSEȚE pe care acești oameni au adus-o în lume” – Constantin Chiriac, Președinte FITS și Director General TNRS.

„Dansul este un limbaj universal, solul păcii în lume, al egalității, toleranței și compasiunii” – Sasha Waltz.

Una dintre cele mai respectate coregrafe ale momentului, dansatoare, regizoare și conducătoare a unor prestigioase instituții culturale, Sasha Waltz a studiat la Amsterdam și New York. Pentru meritele sale deosebite, ea a primit Crucea Federală Germană de Merit, fiind aleasă, în 2013, membră a Academiei de Arte din Berlin.

În 1993 a creat, alături de Jochen Sandig, compania de dans Sasha Waltz & Guests. Printre spectacolele sale remarcabile se mai numără Sacre (2013), bazat pe Ritualul primăverii al lui Igor Stravinski, Kreatur (2017), creat în colaborare cu Soundwalk Collective și designerul de costume Iris van Herpen, și Exodus (2018). În prezent, Sasha Waltz se află la conducerea Baletului de Stat din Berlin, împreună cu Johannes Öhman.

Krzysztof Warlikowski

Krzysztof Warlikowski s-a născut în Polonia și a studiat la Sorbona unde l-a avut profesor și pe Krystian Lupa, un alt mare artist al cărui nume se regăsește pe Aleea Celebrităților din Sibiu.

Este cunoscut pentru stilul său nonconformist cu care pune în scenă atât piese din repertoriul clasic, cât și din cel contemporan, și, din 2008, este directorul artistic al Nowy Teatr din Varșovia, unde a regizat numeroase spectacole.

Warlikowski a pus în scenă și două spectacole pentru Teatrul Odéon din Paris și regizează în cele mai mari teatre de operă europene, inclusiv La Monnaie din Bruxelles, Opera Națională din Paris, Teatro Real din Madrid, Bayerische Staatsoper din München, Royal Opera House din Londra, la care se adaugă Festival d’Aix en Provence, Rurhtriennale și Festivalul de la Salzburg.

Krzysztof Warlikowski a câștigat numeroase premii, printre care se numără două Premii ale Uniunii Criticilor de Teatru din Franța, Premiul Meyerhold din Moscova, New York’s Village Voice’s Obie Award și „Golden Mask” pentru cel mai bun spectacol străin prezentat în Rusia.

În 2013 a primit distincția franceză de Comandor al Artelor și Literelor și în 2021, a primit Leul de Aur pentru întreaga sa activitate, în cadrul Biennale di Venezia.

Götz Teutsch – un celebru violoncelist care s-a născut la Sibiu, în 1941

Götz Teutsch este un celebru violoncelist care s-a născut la Sibiu, în 1941, și a învățat la Conservatorul din București, unde i-a avut profesori pe Dimitrie Dinicu și Radu Aldulescu, iar mai apoi a studiat cu Enrico Mainardi și Karl Richter.

Principal violoncelist la Orchestra Simfonică Radio București și, din 1976, la Berliner Philharmoniker, unde interpretează înclusiv ca solist sub bagheta unor dirijori precum: Herbert von Karajan, Claudio Abbado și Sir Simon Rattle.
Este unul dintre membrii fondatori ai ansamblului The 12 Cellists of the Berlin Philharmonic, alături de care susține concerte în întreaga lume.

Éric-Emmanuel Schmitt (n. 1960, Lyon) – dramaturg, prozator, romancier, scenarist și regizor franco–belgian

Éric-Emmanuel Schmitt (n. 1960, Lyon) este dramaturg, prozator, romancier, scenarist și regizor franco–belgian. Cărțile sale sunt traduse în 48 de limbi, iar piesele sale de teatru sunt montate în peste 50 de țări.

Are un doctorat în filosofie la Sorbona, semnează traducerea în franceză a libretelor de operă, cochetează cu arta benzii desenate și, câteodată, urcă pe scenă pentru a-și interpreta propriile texte sau pentru a acompania un pianist sau o soprană.

Prima sa piesă de teatru, La Nuit de Valognes, apare în 1991 și se bucură de un succes enorm. Același destin îl au și următoarele sale piese care sunt interpretate de actori celebri precum Jean-Paul Belmondo, Alain Delon, Francis Huster, Jacques Weber și Charlotte Rampling.

Primește în 2001 Marele Premiu al Academiei Franceze pentru opera sa teatrală.

În 2012, se alătură Academiei Regale de Limbă și Literatură Franceză din Belgia, iar în 2016 este ales în unanimitate de colegii săi membru al juriului Goncourt.

Claus Peymann (n. 1937, Bremen) -regizor de teatru

Claus Peymann (n. 1937, Bremen) este regizor de teatru.

Între 1966 și 1969 conduce Theater am Turm (TAT) din Frankfurt, iar în 1970, împreună cu Peter Stein și alții, fondează Schaubühne am Halleschen Ufer la Berlin.
A lucrat ca regizor pentru Schauspielhaus Bochum, iar în 1986 se stabilește la Viena și devine director al Burgtheater, unde petrece 13 ani, timp în care se luptă pentru afirmarea dramei austriece contemporane.

În 1996 se stabilește la Berlin, unde activează ca director artistic al Berliner Ensemble, până în 2017. În tot acest timp colaborează cu mari regizori ai scenei contemporane, precum Peter Zadek, Peter Stein, Robert Wilson și George Tabori.

Claus Peymann a regizat numeroase spectacole bazate pe piese din repertoriul clasic, dar și din cel contemporan. De asemenea, a pus în scenă aproape toate piesele semnate de Thomas Bernhard.

Ion Caramitru – unul dintre cei mai importanți și apreciați actori de teatru și film din România

Ion Caramitru a fost unul dintre cei mai importanți și apreciați actori de teatru și film din România. S-a născut la București, în 1942, iar în 1964 a obținut licența în Actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” și, în 1975, un Master în Regie de teatru în cadrul aceleiași instituții.

A colaborat cu cele mai importante nume ale filmului și teatrului românesc, fiind recunoscut, în special, pentru rolurile sale de excepție în montări după piesele lui Shakespeare.

Între 1976 și 1980, a fost Profesor de arta actorului în cadrul Academiei de Teatru și Film din București. Între 1990 și 1993 a fost Directorul general al Teatrului Bulandra din București.

Tot în 1990 a fost ales Președintele UNITER, iar din 2005 până în 2021 a activat ca Director general al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. Între 1996 și 2000, Ion Caramitru a fost numit Ministru al Culturii.

Ion Caramitru s-a stins din viață în data de 5 septembrie 2021

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Destinații de vară în județul Alba: Unde să mergi în weekend cu familia sau prietenii

Publicat

Un weekend cu vreme frumoasă ne îndeamnă întotdeauna la o ieșire în natură sau într-o zonă urbană, cu prietenii sau cu familia.

Am încercat să realizăm o listă scurtă a locurilor din județul Alba, aflate la îndemână. Cu siguranță pe majoritatea le știați deja și pe unele poate chiar le-ați văzut, însă merită oricând revizitate.

În judeţul Alba sunt locuri de o frumuseţe rară, cu peisaje montane spectaculoase, peşteri care încă şi acum mai ascund secrete, drumuri de munte și aer curat, zone care păstrează urmele istoriei, numai bune de vizitat într-o zi de vară.

De la Cetatea Alba Carolina până în Munţii Apuseni sau Munţii Sebeşului, vizitatorii pot vedea o salbă de frumuseţi. Iar amintirile cu prietenii și familia sunt cele mai prețioase.

Nu în ultimul rând, oamenii pot gusta din preparatele culinare specifice locului sau pot alege să viziteze mănăstirile din judeţ ori castele-monument de arhitectură.

Cetatea Alba Carolina

Indiferent din ce localitate a județului sunteți, merită să vizitați sau să revizitați, într-un week-end, Cetatea Alba Carolina.

Este cea mai mare cetate de tip bastionar Vauban din România şi include o serie de monumente pe care merită să le vedeți: catedralele, muzeul Principia și multe altele.

De asemenea, vă puteți răcori pe o terasă în timp ce copiii se joacă într-un spațiu imens, în care mașinile lipsesc.

A fost construită între anii 1715-1738, în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania.

Ocupă locul unui vechi castru roman (106 d. Chr) şi a unei fortăreţe medievale din secolele XVI-XVII.

c

 

În interiorul acesteia se află, pe lângă cele două catedrale – ortodoxă, a Încoronării, unde au fost încoronaţi regii Ferdinand şi Maria (în 1922) şi romano-catolică, edificiu datând din secolul XI, monument istoric considerat cel mai valoros monument de arhitectură de tip romanic din Transilvania, ce adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale vechilor conducători ai Transilvaniei – şi Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii, Obeliscul, Celula lui Horea (Poarta a III-a).

La Alba Iulia, mai puteţi vedea Parcul Dendrologic din zona Dealul Mamut şi puteţi închiria trotinete, pentru a vizita mai multe locaţii într-un timp mai scurt, dar puteți face şi o excursie pe mini-Transalpina de Mamut. Atenție însă, în zonă a fost semnalată prezența unor urși.

Fortărețe și cetăți

În seria fortăreţelor care încă se mai păstrează în judeţul Alba intră cea de la Câlnic – aflată pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.

Este unul dintre cele mai bine conservate monumente din Transilvania.

Cunoscută de localnici ca biserica ”din Deal”, aceasta ar fi fost construită în secolul al XIII-lea, dar structura de acum datează din secolul al XV-lea și a fost semnificativ modificată în secolul al XIX-lea, fapt care a determinat aspectul său neogotic.

Înăuntru se mai păstrează două tabernacole şi portalul gotic al sacristiei. În cor se păstrează câteva elemente de sculptură din faza iniţială: două tabernacole şi portalul sacristiei, precum şi coloane angajate ce susţineau cândva o boltă.

Tot aici se află două strane baroce pictate, databile în a două jumătate a secolului al XVIII-lea. Tribuna vestică a bisericii adăposteşte o orgă datând din 1867, construită de Carl Hesse din Viena, potrivit reprezentanților Parohiei Evanghelice Câlnic.

Alte cetăți și fortificații:

  • Gârbova (Cetatea Greavilor) – datată în secolul al XIII-lea, unul dintre cele mai vechi monumente din Transilvania, monument istoric și de arhitectură laică;
  • Colţeşti-Rimetea (Cetatea Trascăului) – amplasată strategic pe un vârf de deal, construită în jurul anilor 1296 de subvoievodul Thoroczkay;
  • Cetatea Aiud.
  • Cetățile dacice de la Căpâlna și Piatra Craivii

Transalpina

La ieşire din Sebeş spre munţi începe Transalpina, adică DN67C, pe Valea Râului Sebeş.

Transalpina sau Drumul Regelui străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman. De altfel, pe Vârful Pătru (2.130) se află un castru roman de observație.

Este cea mai înaltă şi mai spectaculoasă şosea din România, care se întrece cu Transfăgărăşanul la capitolul „cel mai bun drum de condus din lume”, care „îţi dă sentimentul minunat că te afli pe acoperişul lumii”, după cum unii reprezentanţi ai publicaţiilor auto.

În anul 1938, Regele Carol al II-lea a inaugurat Transalpina la Poiana Sibiului, de unde vine și numele de „Drumul Regelui”.

În acea vreme, traseul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar, cu atât mai mult cu cât oamenilor le era proaspătă în minte perioada în care li se impusese religia catolică şi când unele familii au plecat pe acest drum pentru a-şi păstra tradiţia.

De pe Transalpina, din zona barajului de la Oaşa, intraţi pe Valea Frumoasei. O zonă care, după cum sugerează şi numele, te va impresiona prin peisajele frumoase, cu aer rece de munte şi pădure verde.

  • „Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa (…). Acolo-i împărăţia sălbăticiunilor, cât ţin munţii şi sihlele”, aşa descrie Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei.

Tot de la barajul lacului de acumulare de la Oaşa, spre dreapta, este drumul care urcă spre Poarta Raiului – Luncile Prigoanei, Muntele şi Iezerun Şureanu şi Vârful lui Pătru.

Veți întâlni un peisaj tipic alpin. Atenţie, însă, nu vă încumetaţi la drumeţii fără să aveţi echipament sau pe drumurile forestiere fără autovehicule de teren. Informaţi-vă dinainte cu privire la traseele montane.

Iezerul Ighiel

Pe vechiul drum roman Via Magna, aproape de comuna Ighiu, urcaţi până la Iezerul Ighiel, arie protejată de interes naţional, aflat în partea de sud a Munţilor Trascăului.

Este un lac natural înconjurat de o pădure deasă, care „colorează” luciul apei în funcţie de anotimp. Lacul are o lungime de 450 m și o lățime de aproximativ 150 – 200 m și o suprafață de 5,26 hectare.

Din păcate drumul cu mașina până acolo este un calvar. Ultima porțiune este într-o stare jalnică, dar poate fi străbătut pe jos.

Lacul se poate încadra într-un traseu turistic montan, ce ar cuprinde vizitarea Platoului carstic Ciumerna, Cheile Găldiţei, Cheile Turcului şi Cheile Întregalde.

Cheile Râmeţului

Reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ, un alt obiectiv turistic. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 kilometri.

Cheile Aiudului și Rimetea

În apropiere de Aiud, întâlniţi altă zonă spectaculoasă, Cheile Aiudului – locaţia preferată de amatorii şi profesioniştii de alpinism şi zborul cu parapanta – şi Rimetea, satul cu case albe şi ferestre verzi, neschimbate de sute de ani.

remetea

Pe Valea Aiudului, cunoscătorii zonei caută și Găvanele, o porțiune unde râul trece peste pietre, numai bună de îmbăiat.

În anul 1999 un arhitect UNESCO a propus localitatea pentru a intra în Patrimoniul Mondial. Deja un sector din Budapesta dă în fiecare an familiilor de aici câte 300 de lei ca să-şi reîmprospăteze faţadele, şi să le păstreze stilul autentic.

Localitatea Rimetea este unică în România din punct de vedere arhitectural. În anul 1870, un incendiu puternic a distrus toate casele, dar minerii de aici au reuşit în câţiva ani să le reconstruiască.

Munţii Apuseni, destinație de weekend pentru orice pasionat de călătorii

Ţara Moţilor „ascunde” bogăţii nebănuite, de la tradiţii păstrate până astăzi, la păduri şi peisaje de o frumuseţe rară până la peşteri cu „secrete” care încă sunt în curs de descoperire.

Spre exemplu, urma Omului de Neanderthal, de 62.000 de ani, a fost descoperită în Peştera Vârtop.

Pe drumul dinspre Alba Iulia spre Munţii Apuseni, puteţi face o primă oprire pentru a vedea calcarele de la Ampoiţa, trei stânci albe până la care puteţi urca pe jos, traseul nefiind unul dificil.

Înapoi pe DN74, după ce aţi trecut de Zlatna (în apropierea acestui oraş se află şi rezervaţia naturală Cheile Caprei, cu acces din localitatea Feneş, pe un drum forestier – 2 kilometri) şi ne îndreptăm spre Abrud, pe DN74.

În zonă vom găsi două monumente ale naturii, unice şi spectaculoase: Detunatele – două masive stâncoase vulcanice aflate la 1,2 km una de alta, arii protejate de interes geologic și geomorfologic, arii protejate din 1938 respectiv 1969.

“Stanele de piatră” uriaşe ar fi apărut, potrivit unor legende, în urma confruntării între giganţi, care s-au prăbuşit în adâncuri în vălvătăi de foc.

Dincolo de contextul fantastic al acestor locuri impresionante, drumul până la cele două Detunate, din cel mai apropiat sat, este presărat cu dovezi de viaţă rurală de munte autentică.

De la casele izolate, până la iarba sănătoasă şi aerul proaspăt, orice turist se poate bucura de o călătorie care-i va rămâne întipărită în minte pentru multă vreme.

În apropiere se află şi Poiana Narciselor de la Negrileasa, arie naturală protejată de interes naţional, care conservă o specie ocrotită numită de localnici ruşculiţă sau luşcă.

Rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii şi Valea Grozei, şi aparţine administrativ de comuna Bucium, sat Bucium Poieni.

Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor , la altitudini cuprinse între 1150 şi 1250 metri; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vălcoi.

Rezervaţia are o suprafaţă de 4,5 ha în lungul culmii, până la limita pădurii; se întind spre est până la înşeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi.

Puteţi ajunge de pe DN 74, pe DJ 107, spre Bucium, iar de aici pr drumul comunal spre satul Valea Negrilesii, din care se desprinde un drum forestier până la poiană.

Altă cale de acces este din DN 74, din satul Feneş (7 km de Zlatna), pe Valea Feneşului, trecând după 10 km prin Rezervaţia „Cheile Feneşului”, iar după încă 15 km, pe un drum forestier se ajunge la “Poiana Narciselor “.

Sau, din centrul oraşului Zlatna, pe “Valea Morilor“, drum betonat pentru numai 4 km trecând prin Vâltori – Pârâul Gruiului – Runc, pe lângă Vârful Vâlcoi (1.348 metri) se ajunge după 21 km la Negrileasa.

Chiar dacă narcisele de munte înfloresc mai târziu, sărbătoarea narciselor de la Negrileasa este organizată în cea mai apropiată duminică de data de 20 mai, astfel că, dacă nu mai reuşiţi să vedeţi florile în toată splendoarea lor, puteţi să degustaţi bucatele gustoase ale localnicilor: brânză de casă, ţuică sau plăcinte. Şi nu uitaţi locaţia pentru sezonul de anul viitor.

De altfel, în Munţii Apuseni şi nu numai puteţi să degustaţi şi alte feluri de mâncare specifice locului: balmoşul, sarmale sau dulceţuri, compoturi, murături, zacuscă, ciuperci şi băuturi cu alcool din fructe de pădure, toate de casă.

În funcţie de preferinţe, puteţi cere ciorbe cu smântână de casă, tocăniţe, mâncare cu peşte, prăjituri de casă.

Tot de pe DN74, după ce treceţi de Abrud, găsiţi intersecţia cu drumul ce merge spre Roşia Montană, una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei.

Recent, Roșia Montană a intrat în patrimoniul mondial UNESCO.

Pe vremea romanilor, se numea Alburnus Maior. Pe lângă mărturiile de importanţă istorică şi arheologică, dar şi bisericile monument istoric din secolele XVIII-XIX, în zona Roşia Montană sunt mai multe arii naturale protejate, precum centrul istoric, Carpeni, Piatra Corbului sau Tău Găuri.

Sub zona Roşia Montană se află o reţea de galerii săpate prin metode tradiționale din perioada antică până în cea modernă, a căror lungime nu este cunoscută cu exactitate, pentru că nu a fost cercetată în întregime. Galeriile romane sunt recunoscute prin forma trapezoidală.

Pe Dealul Cetăţii este amplasată Cetatea Alburnus Maior. Pot fi observate galeriile şi puţurile fostelor mine romane, la o jumătate de oră de mers din centrul comunei.

Descoperirile arheologice au scos la iveală 25 de table cerate care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri.

Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tabliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131.

Aceasta a fost descoperită în anul 1854, iar in prezent este expusă la Muzeul Minieritului din incinta fostei exploatări miniere.

În Galeria Cătălina-Monuleşti a fost descoperit şi un sistem hidraulic de lemn datând din epoca romană. Roşia Montană deţine cel mai mare zăcământ auro-argentifer din Uniunea Europeană.

Rezervaţia geologică Piatra Corbului se regăseşte în sudul comunei Roşia Montană, la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic.

La o altitudine de 1.100 m, rezervaţia prezintă formatiuni cu iviri masive de andezite ce au luat forma unei cetăţi în ruine asemănătoare unui cap de corb.

Crestele stâncilor sunt presărate cu “ace”, “turnuri ascutiţe” imense, ce sugerează locurile din care s-au desprins blocuri immense de rocă.

Excavaţiile în stâncă indică locurile vechilor galerii romane, astăzi distruse, însă de o valoare arheologică deosebită.

Un alt obiectiv turistic de la Roşia Montană este Piatra Despicată, între Dealul Cârnic şi Dealul Cetăţii. O stâncă imensă, separată de sol şi formată dintr-un tip de rocă nemaîntâlnit prin acele locuri.

Legenda spune că Piatra Despicată a fost scăpată acolo de un uriaş ce o purta pe braţe peste Munţii Apuseni cu mii de ani în urmă.

Zona Roşia Montană mai cuprinde o serie de lacuri artificiale – tăuri – şi păşuni, dar şi versanţi cu pădure, completând un peisaj de o frumuseţe aparte.

Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic.

Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța.

Peșterile din Apuseni: țara de sub pământ

În continuare, intrăm pe tărâmul cascadelor şi peşterilor mai mult sau mai puţin cunoscute din zonă. În Munţii Apuseni, sunt peste 400 de peşteri, iar o parte sunt în judeţul Alba.

Unele dintre ele sunt amenajate pentru vizitare, altele reprezintă o provocare pentru pasionaţii de speologie.

De pe DN74 care continuă până la Câmpeni ajungem pe DN75, care face legătura dinspre judeţul Cluj spre Arieşeni şi apoi ieşirea spre judeţul Cluj.

În dreapta, în zona Poşaga-Sălciua-Ponor găsim obiective turistice precum Poarta Zmeilor, Peştera de la Groşi, Cascada Şipotelor, rezervaţia naturală Vânătările Ponorului, Peştera Huda lui Papară, dar şi rezervaţiile naturale Şesul Craiului, Cheile Pociovaliştei sau Cheile Runcului.

Pe raza comunei Bistra, dar la 20 de kilometri depărtare de centrul acesteia, din care 10 kilometri pe drum forestier şi restul pe potecă de munte, se află rezervaţia naturală Molhaşurile Căpăţânei, la graniţa cu judeţul Cluj. Este o zonă cu mlaştini şi lacuri de altitudine (1.600 de metri), cu specii de plante rare.

Pe DN75 la ieşirea din Cîmpeni spre Vidra, spre stânga, la intersecția peste barajul de la Mihoiești, se ajunge la Dealul cu melci și cascada pe raza comunei Vidra.

Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.

Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc.

Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu. Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. Este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ.

Spre Arieşeni, trebuie să ne oprim la Gheţarul de la Scărişoara. Este primul gheţar ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar.

Vechi de peste 4000 de ani, gheţarul are o grosime de 22 m şi este lung de 400 m.

Principalul motiv pentru care merită vizitat Gheţarul de la Scărişoara este aventura de a coborî în adâncuri.

Temperatura scade considerabil la coborâre, iar turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru.

Deşi se simte şi frigul şi umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliştea compensează.

Cifrele arată că portalul peşterii este înalt de 24 m şi lat de 17 m. De asemenea, blocul de gheaţă are un volum de 100.000 m cubi, o grosime de 22,5 m iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri şi ajung chiar până la 7 metri.

Declarată ca prima peşteră monument al naturii din România în 1938, are ca atracţii Sala Mare, dar şi Biserica, o sală ornamentată cu stalagmite de gheaţă. Ambele sunt accesibile publicului.

Peştera gheţar se află în Parcul Natural Apuseni, iar pentru a ajunge acolo se porneşte din centrul comunei Gârda de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat (în zonă puteţi vizita şi Peştera Poarta lui Ionele şi Cheile Ordâncuşei), care urcă în serpentine spre Ghețar.

Ajungeţi pe platoul Gheţar, unde puteţi lăsa maşina în parcare şi mai mergeţi aproximativ 400 de metri pe jos până la intrarea amenajată în peşteră, într-un peisaj montan feeric.

Poveştile din bătrâni spun că în peştera de la Scărişoara trăia, în vremuri vechi, un balaur pe care localnicii îl numeau şolomăţ.

Acesta fura câte o fată frumoasă, fie în Noaptea Anului Nou, fie în noaptea dinaintea Târgului de Fete de la Găina şi le ascundea într-un palat de gheaţă pe care niciunul dintre localnici nu a avut ocazia să îl vadă.

Ghețarul de la Vârtop este cunoscut ca celebra locuință a omului preistoric și nu este adresat vizitatorilor mai fricoși.

Peștera reușește să dea fiori celor care se avântă să o viziteze, ea fiind totodată una dintre cele mai atrăgătoare peșteri din Estul Europei.

Peștera, cunoscută prin belșugul de formațiuni, îi întâmpină pe turiști cu o gură uriașă de somn după care urmează o mulțime de bolovani. Peștera este unică prin culoarele foarte înguste prin care poate fi străbătută.

Pentru străbaterea peșterii trebuie urcat și coborât într-un mers strecurat, în genunchi printre pereții umezi ai culoarelor.

Peștera are mai multe încăperi printre care se numără Sala Ghețarului, Sala Domului, Sala Minunilor și Sala Mare, dar aici pot fi admirate și ornamente cu coloane, stalactite, stalagmite sau scurgeri parietale.

Citeşte şi FOTO: Urma Omului de Neanderthal, de 62.000 de ani, în peştera Vârtop. Află povestea descoperirii celui mai vechi semn uman din România

Ghețarul se află în Parcul Natural Apuseni, în sudul Platoului Padiș și reprezintă granița cu județul Bihor. Pentru a se ajunge la ghețar se pornește de la Gârda de Sus unde se ajunge pe DN 75, pe ruta Abrud-Câmpeni-Albac.

De aici pleacă drumul DC 130 din centrul comunei până la Gârda Seacă, de unde continuă până la satul Casa de Piatră. De la ultima casă din sat accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră spre vest în pădure.

Citeşte şi Cele mai frumoase locuri de vizitat în Munții Apuseni. Cascade, peșteri și peisaje care îți taie respirația

Sunt doar o parte dintre locurile interesante pe care le puteţi vizita în judeţul Alba. Practic, aproape la fiecare pas întâlniţi locaţii şi oameni care vă pot povesti „legendele locului”.

De exemplu, unul dintre cele mai bogate sate din Munţii Apuseni, acum vreo 40 de ani, care a fost părăsit în totalitate de localnici, după ce un fulger a lovit turla bisericii şi a provocat un incendiu care a distrus lăcaşul de cult.

Oamenii au plecat şi au lăsat în urmă casele cu haine, veselă şi mobilier, practic toate lucrurile din gospodării, temându-se că locul a fost blestemat. Detalii, de la localnicii din Scărişoara.

Vezi și Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba recomandate de cititorii Alba24

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

2 iulie: Ziua mondială a obiectelor zburătoare neidentificate (OZN). Care este originea acestei zile

Publicat

Ziua mondială a obiectelor zburătoare neidentificate (World UFO Day) a fost stabilită în urma unui eveniment petrecut în noaptea de 2 spre 3 iulie 1947, în SUA, lângă Roswell, cunoscut sub denumirea de „incidentul Roswell” şi care a stârnit numeroase controverse.

Acest incident a rămas unul dintre cele mai misterioase şi mai controversate fenomene de pe planetă și a inspirat multe producții cinematografice, cărți, ulterior.

Scenariul cel mai vehiculat este cel al prăbuşirii unei nave extraterestre în apropierea localităţii americane Roswell, în iulie 1947.

La scurt timp după mediatizarea incidentului, s-au format două tabere, fiecare susţinând cu tărie propria versiune asupra a ceea ce s-a întâmplat în acel loc.

Ufologii şi conspiraţioniştii cred cu tărie că este vorba despre prăbuşirea unui OZN.

Mulţi cercetători de OZN-uri cred că nava extraterestră s-a prăbuşit la Roswell şi că forţele militare americane au încercat să ascundă faptul că aceasta a fost recuperată chiar de ei.

În rândul scepticilor şi a reprezentanţilor guvernamentali s-au conturat mai multe variante, cea mai populară fiind aceea a prăbuşirii unui balon meteorologic aflat într-o misiune de testare în cadrul unui experiment secret denumit „Mogul”, potrivit Agerpres.

Incidentul Roswell a determinat, în timp, şi crearea unei industrii, care, pornind de la prezumţia existenţei OZN-urilor, s-a dezvoltat în mica localitate americană vizitată de mii de turişti.

Cercetători OZN (UFO), autori de romane ştiinţifico-fantastice şi iubitori ai misterelor Universului, susţin prelegeri, vizionează filme şi ascultă muzică. Nu este ocolit nici Muzeu OZN, deschis în mica localitate americană şi ajuns celebru datorită exponatelor.

Organizaţii sau grupuri – pe ai căror membri îi unesc pasiunea pentru astfel de fenomene – din diferite țări pe mapamond, organizează diverse acţiuni pentru a marca această zi.

În trecut, evenimente puse pe seama extratereştrilor erau marcare la două date distincte: pe 24 iunie şi, respectiv, 2 iulie.

Pentru ca sărbătoarea să adune un număr mai mare de oameni şi să se evite confuziile, WUFODO (World UFO Day Organization) a declarat ziua de 2 iulie – Ziua mondială a obiectelor zburătoare neidentificate.

sursa foto: Pexels.com free

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax