Reuters: ”Visul transilvănean, antidotul lui Juncker pentru coşmarul Brexitului.” Summit UE la Sibiu, cu ”Faust” pe post de atracție

Jean Claude Juncker, seful Comisiei Europene, a propus miercuri ca la o zi după ieșirea Marii Britanii din UE să se țină un summit european la Sibiu, informează Reuters. ”Cer președintelui Tusk și României, țară care deține președenția în prima jumătate a lui 2019, să organizeze un summit special în România pe 30 martie 2019. Dorința mea este ca acest summit să fie ținut în frumosul oraș vechi Sibiu, sau Hermannstadt, așa cum îl știu eu” a spus Juncker. Mai mult decât atât, se pare că președintele CE știe despre spectacolul lui Silviu Purcărete, ”Faust”, despre care a auzit de la fostul președinte Jose Barroso. 

Agenția Reuters a tratat pe larg acest subiect, publicând în urmă cu câteva ore un articol sub titlul: ”Visul transilvanean, antidotul lui Juncker pentru coșmarul Brexitului”.

”Transilvania poate că nu pare ideea care îi vine oricui de a petrece un weekend distractiv ca să uite de un divorţ dureros, dar exact acest lucru le-a prescris preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderilor UE ca să treacă peste tristeţea Brexitului, explicând motivele pentru care liderul Executivului UE a propus organizarea unui summit la Sibiu.

Sibiu, pitorescul oraş istoric al etnicilor germani din România, ar fi locul potrivit unde cei 27 de lideri rămaşi în UE să își afișeze public unitatea, sâmbătă, 30 martie 2019, le-a spus liderul CE europarlamentarilor, miercuri, în discursul său anual despre starea Uniunii.

Propunerea sa, pentru un bloc mai unit, fără Marea Britanie, este privită cu scepticism de multe guverne. Dar şeful Executivului UE a calculat că extinderea Zonei euro şi aprofundarea cooperării pot câştiga susţinerea Angelei Merkel şi a lui Emmanuel Macron, liderii puterilor fondatoare, Franţa şi Germania. De asemenea, poate reduce diviziunile cu membrii mai noi şi mai săraci, din Est.

Menţionarea Brexitului a fost primită cu urale din partea mebrilor UKIP de la Strasbourg. Ei s-au strâmbat când Juncker a avertizat că britanicii vor regreta în curând ieşirea şi au dat asigurări că UKIP aşteaptă cu nerăbdare weekendul de peste 18 luni, când va sărbători „eliberarea” Marii Britanii de ceea ce ei numesc „dictatul” UE de la Bruxelles.

Însă consilierii spun că Juncker crede că mulţi dintre ceilalţi 440 de milioane de europeni vor înţelege cu adevărat faptul că a doua economie din blocul comunitar pleacă abia atunci când se va întâmpla acest lucru. Iar pentru a-i linişti în ceea ce Juncker a descris drept „un moment foarte trist şi tragic”, liderii lor ar trebui să plănuiască o întâlnire în România, unul dintre membrii cei mai noi şi mai săraci, care va deţine, de altfel, preşedinţia prin rotaţie a UE la începutul lui 2019.

O moştenire culturală bogată – Juncker a notat că germanofonii, precum el, îl cunosc drept Hermannstadt, capitala comunităţii saxone din Transilvania timp de secole –  face Sibiul un loc bun pentru a sărbători Uniunea popoarelor diferite din Europa.

„Întreaga idee în acea zi este să ne concentrăm (…) pe chestiuni viitoare pentru Uniune, nu pe cei care pleacă”, a declarat un înalt oficial UE despre summitul de la Sibiu, care a fost salutat de preşedintele roman Klaus Iohannis, fost primar al oraşului.

Iar dacă eventuali comentatori britanici ar putea fi tentaţi să lege Transilvania de imaginea unei UE-vampir, care suge sângele contribuabilului britanic, localnicii români insistă că oraşul lor nu are prea multe de-a face cu legenda lui Dracula.

Un posibil compromis?

În afară de modificarea atmosferei unui week-end istoric pentru Uniunea Europeană, succesul viziunii lui Juncker pentru Sibiu în 2019 va depinde de modul în care liderii naţionali răspund la propunerile trasate miercuri.

Un aspect important este că fostul premier al Luxemburgului, care se va retrage din CE în toamna lui 2019, vrea să folosească ieşirea Marii Britanii din UE pentru a pune capăt unei culturi a statelor de a alege ce bucăţi de integrare vor – pentru ele şi pentru alţii – şi de a aduce toate cele 27 de naţiuni rămase în Zona Euro, în Spaţiul Schengen şi în uniunea bancară.

Într-un discurs marcat de un echilibru între critici indirecte şi laude pentru diferiţii lideri din blocul comunitar, el a respins propunerile lui Macron, încă în stadiu incipient, pentru un buget separat al Zonei Euro, precum şi planurile de promovare a unei integrări mai profunde care să lase statele din afara Euro, în special pe cele din est, la periferia UE.

Guvernul german, care se pregăteşte pentru alegerile de peste două săptămâni, la care Merkel este favorită, este sceptic în legătură cu planurile lui Macron, dar probabil că va privi cu reţinere şi propunerile ambiţioase ale lui Jucker. Reacţia sa iniţială a fost reţinută.

Oficialii UE resping, însă, teoria că Juncker se pregăteşte de o confruntare directă cu Merkel şi Macron atunci când se opune „Europei cu mai multe viteze”, despre care mediatorul veteran al UE crede că poartă seminţele destrămării UE. Mai degrabă, Juncker cede ideea unei Zone Euro care să includă tot UE, cu un buget parte a bugetului UE de ansamblu şi administrat de Comisie, drept o aplicare practică a sugestiilor lui Macron şi Merkel, dar în legătură cu care administraţiile lor nu au oferit prea multe detalii concrete.

Cu toate acestea, sugestia sa că ţări precum Polonia şi Ungaria, conduse guverne profund eurosceptice, ar trebui să adere la structuri ale Zonei Euro nu se va bucura, probabil, de susţinere la Varşovia şi Budapesta. Însă argumentul lui Juncker este că, dacă aceste state refuză ofertele şi presiunile de aderare, nu se vor putea plânge că sunt tratate ca membri de mâna a doua ai Uniunii.

Juncker, în vârstă de 62 de ani, a declarat că uneori se simte sătul de UE, dar vrea ca Sibiul să le ofere alegătorilor europeni altceva, pentru a uita de Brexit, cu două luni înainte de alegerile europarlamentare.

Cea mai mare provocare pentru îndeplinirea listei sale lungi de ambiţii va fi depăşirea intereselor naţionale profund înrădăcinate. „Democraţia este despre compromis”, a spus el într-un avertisment dur transmis liderilor divizaţi pe care vrea să îi reunească în Transilvania. „Europa nu poate funcţiona fără compromis”, a adăugat preşedintele CE” se arată în articolul citat.

Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană și este unul dintre orașele românești care atrage cei mai mulți turiști străini și români. Din punct de vedere cultural, Sibiul este extrem de cunoscut la nivel european. Chiar președintele CE, Jean Claude Juncker, vrea să vadă spectacolul teatrului din Sibiu, ”Faust”, despre care a auzit de la predecesorul său, Jose Manuel Barroso, că ar fi ”cel mai bun spectacol contemporan de teatru”.

Spectacolul s-a jucat și la Bruxelles, unde a înregistrat un succes răsunător, publicul venind din toată lumea doar pentru a-l vedea. Toate reprezentațiile spectacolului au fost jucate cu casa închisă. Din acest motiv, organizatorii au fost nevoiți să deschidă, la cererea publicului, liste de așteptare nominale pentru fiecare din cele patru seri. Producția Teatrului Naţional „Radu Stanca“ Sibiu a fost prezentată în faţa a peste 1000 de cumpărători de bilete achiziţionate din Belgia, Luxemburg, Franţa şi Marea Britanie. La eveniment au participat, de asemenea, 600 de ambasadori UE, secretari de stat, şefi de cabinet, reprezentanţi NATO, directori de centre culturale, selecţioneri pentru festivaluri, critici, jurnaliști, regizori și actori europeni.

 

Sursa: Digi24.ro