Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Revelion 2021 în lume. Obiceiurile și superstițiile popoarelor, în noaptea de Anul Nou


Publicat

Sărbătoarea Anului Nou deţine recordul pentru cea mai mare vechime. Trecerea într-un nou an este sărbătorită în mod diferit de popoarele lumii, dar are aceeași semnificație, a unui nou început. 

În Roma precreștină, în calendarul iulian, ziua era dedicată zeului Ianus, zeul cu două chipuri care patrona trecerea, tranziția și începutul cel bun. De la acest zeu vine și numele lunii ianuarie.

Citește și MESAJE DE ANUL NOU 2021: SUTE de URĂRI de ANUL NOU, SMS cu FELICITĂRI. MESAJE frumoase de REVELION 2021

Babilonienii îl sărbătoreau încă de acum 6000 de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi. Apoi oamenii, ca şi acum, îşi stabileau scopuri pentru noul an, relatează Agerpres. Un obicei des întâlnit la babilonieni era înapoierea echipamentelor agricole împrumutate. Cu această ocazie, regele trecea printr-un ritual de pocăinţă şi era deposedat de putere pentru a petrece trei zile izolat şi în rugăciune. Când revenea în lume se organizau ceremonii de restauraţie pentru a-i asigura acestuia suportul din partea naturii.

În zilele noastre, Revelionul este una dintre sărbătorile publice universale și Anul Nou este întâmpinat cu artificii și jocuri de lumini. Oamenii de pretutindeni își pun dorințe în această noapte și își sună prietenii și rudele. Este o celebrare a legăturilor interumane, a bucuriei și a speranței în mai bine.

Această noapte este învestită cu puteri magice, aduce un nou început fast, și nu este de mirare că în întreaga lume există superstiții legate de petrecerea ei.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut și promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe și produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

Farfurii sparte de ușile vecinilor

De Anul Nou, în Danemarca, oamenii obişnuiesc să spargă farfurii în uşa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc.

În Irlanda, fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-şi găsească adevărata dragoste. Ele aşază vâsc sub pernă visând la momentul magic când îşi vor cunoaşte alesul. De asemenea, vâscul alungă şi spiritele rele. În materie de politică, în Irlanda se crede că vântul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul ţării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.

Bulinele care aduc prosperitate

În Filipine, veşmintele cu buline şi mâncărurile în formă rotundă par să fie alegerea filipinezilor pentru cumpăna anilor. Aceştia cred că vor avea parte de prosperitate pentru că punctele rotunde invocă monedele. De asemenea, aruncarea monezilor la miezul nopţii semnifică belşug, creşterea veniturilor.

În Mexic se întâlnesc mai multe superstiţii: scoaterea bagajelor afară pentru călătorii bune în anul ce vine şi agăţarea unor figurine în formă de oaie pe clanţa uşii pentru prosperitate. De asemenea, mexicanii comunică de Anul Nou cu spiritele morţilor. Spiritismul are baze legale şi o sesiune costă în medie în jur de 15 dolari.

În Chile, mai precis locuitorii oraşului Talca, îşi sărbătoresc Anul Nou alături de rudele moarte. Porţile cimitirului se deschid la orele 11 noaptea, iar localnicii sunt întâmpinaţi de muzică clasică în surdină şi de lumini fade, transformând cimitirul într-un loc festiv.

Dragostea, ademenită cu lenjerie intimă colorată

Brazilienii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanţe vesele de roşu şi galben în speranţa atragerii norocului şi a unui posibil partener. Dorinţele de avere şi dragoste se exprimă prin intermediul lenjeriei. Pe bulevardul Paulista sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii. Într-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele Noului An.

Și în Venezuela, cei care îşi caută sufletul pereche poartă lenjerie roşie.

Se obişnuieşte ca oamenii să se sărute sub vâsc la miezul nopţii de Revelion. Poate fi considerat un gest romantic, dar este, de asemenea, un salut pentru Anul Nou între persoane ce îşi urează un an fericit, cu sănătate şi noroc.

Femeile nemăritate din Belarus aşteaptă noaptea de Anul Nou ca să afle dacă se vor căsători. Ele ţin în mână câteva boabe de porumb, cu care ademenesc un cocoş. Potrivit tradiţiei, fata căreia îi dă târcoale cocoşul, se va căsători în anul următor.

În Ecuador se confecţionează sperietori de ciori care se ard la miezul nopţii. Fiecare familie are propria sperietoare umplută cu ziare şi bucăţi de lemn, pe care o arde în faţa casei. Tradiţia spune că astfel se distruge tot răul acumulat în cele 12 luni trecute, deschizând calea către fericire. În această ţară există şi superstiţia că lenjeria galbenă purtată de Revelion aduce optimism anul următor.

Cine trece primul pragul casei

În multe regiuni din Europa s-a păstrat tradiţia ca primul care păşeşte în casa cuiva după miezul nopţii să aducă un dar, o monedă pentru prosperitate, o pâine pentru îndestulare, sare pentru savoare sau tărie pentru voie bună. Se preferă ca acest ”first footer” să fie bărbat cu părul închis la culoare.

În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. În Scoţia a apărut şi „Auld Lang Syne”, unul dintre cele mai populare cântece de Anul Nou printre vorbitorii de limbă engleză. Cântecul a fost publicat pentru prima dată de poetul Robert Burns, în 1796, în cartea „Scots Musical Museum”.

12 boabe de struguri

Insula Madeira din Portugalia deţine recordul pentru cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou. În 2007 s-au lansat câte 8.000 de artificii pe minut până s-a ajuns la un cumul de 600.000. Turişti din toată lumea se adună pentru a urmări spectacolul ameţitor. Aici există obiceiul ca în noaptea dintre ani să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

În Spania există tradiţia de a se mânca 12 boabe de struguri la miezul nopţii de Revelion. Fiecare reprezintă o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă. Pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

În Franţa se marchează sărbătoarea numită „le Réveillon” cu alimente de lux, şampanie şi cadouri. În Turcia se face schimb de cadouri în timpul unei sărbători a alimentelor tradiţionale turceşti.

În întreaga lume, cea mai populară băutură de Revelion este şampania. Peste tot în Europa şi în America este însoţită de un toast. În Rusia, o băutură din vodcă, suc de lămâie şi apă de la robinet este denumită „apa murdară” şi se bea pentru a opri ghinionul. Ruşii obişnuiesc să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

Purceluși aducători de noroc

La salonul imperial din Austria s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor. La miezul nopţii răsună ”Dunărea albastră”, iar ”Liliacul” lui Strauss este mereu pus în scenă. Participanţii la ceremonie au pe masă carne de purcel, semn de noroc. Şi mesele se decorează cu purceluşi de ciocolată. Copiii toarnă plumb topit într-o cadă, iar un clarvăzător citeşte formele plumbului. Dacă metalul formează o sferă, înseamnă că Anul Nou aduce noroc şi prosperitate, dacă ia forma unei ancore, înseamnă că oamenii vor avea nevoie de ajutor pentru a trece peste greutăţi.

În Grecia, o pâine specială numită „Vasilopita” este servită de Revelion. Un bănuţ se ascunde în interiorul acesteia când se pune la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc în anul care vine. Aici, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, vestit pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun.

La Liege, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

Obiecte vechi aruncate pe fereastră

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. În noaptea de Anul Nou, numita „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune ca aduc bogăţie şi abundenţă.

În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte. De altfel, aceasta este singura zi în care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse în vânzare cu numai trei zile înainte de Anul Nou.

Sărutul american

În SUA, Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, ca şi în Canada. Toată lumea sărbătoreşte intrarea în Noul An la petreceri tradiţionale, uneori la baluri mascate când toată lumea vine costumată tematic şi cu măşti (conform tradiţiei oaspeţii trebuie să îşi dea jos măştile la miezul nopţii). Tot la miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas ”Happy New Year!”.

În New York, o tradiţie de peste 100 de ani a fost cea de a se arunca o minge în Times Square. Acest lucru se întâmplă şi în Hong Kong, Sydney, Rio de Janeiro, San Antonio şi Sacramento (California). În alte zone se aruncă diverse lucruri pentru a marca Anul Nou: în Easton (Maryland) – un crab, în Atlanta (Georgia) – o piersică, în New Orleans – o oală.

Mai cunoscut este poate obiceiul americanilor de a împărtăşi un sărut pasional cu persoana iubită la miezul nopţii, despre care se crede că va şterge amintirile neplăcute ale trecutului, deschizând calea către un viitor încărcat de dragoste.

Mâncare aruncată cât mai sus

În China, Anul Nou se sărbătoreşte la a doua lună nouă de la solstiţiu. Petardele şi pocnitorile se spune că alungă spiritele rele. Dragonii şi leii fabuloşi dansează pe străzi. Oamenii se îmbracă în roşu, cea mai eclatantă dintre culori, iar copiii primesc plicuri roşii cu bani. Se mai oferă şi mandarine pentru noroc, dar numai în număr par.

O altă tradiţie de Anul Nou presupune ca lumea să iasă afară şi să-şi strige în gura mare dorinţele pentru anul care vine. În acelaşi timp, trebuie să arunce cu mâncare cât mai sus.

Flori și culori

În India, Anul Nou se sărbătoreşte diferit în funcţie de regiune. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii.

În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi până sunt conduşi de mână la cutia cu daruri.

În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.

Crap eliberat în râu

În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut.

Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în rău.

108 lovituri de gong pentru alungarea păcatelor

În Japonia, oamenii îşi petrec o săptămână întreagă pregătindu-se pentru venirea noului an. Casa trebuie curăţată foarte bine pentru a preveni apariţia oricăror spirite rele. Toate datoriile trebuie plătite şi, mai ales, toate certurile rezolvate şi greşelile iertate.

Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. Sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi sake (băutura tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru. În ziua de Anul Nou se scriu pe o hârtie visele şi dorinţele.

sursa: agerpres.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Cum arată anul economic 2021: Taxe mai mari, investiții mai puține. Previziunile și sfaturile profesorului Mircea Coșea

Publicat

Profesorul Mircea Coşea a făcut o serie de declarații legate despre cum ar putea arăta anul 2021 din punct de vedere economic. Mai mult de atât. acesta a venit şi cu un sfat important pentru români, în condiţiile unei iminente crize economice. 

„Lucrurile sunt aproape clare. Nu va fi un an care să ne scoată din situaţia în care suntem. E clar că va fi o continuare a anului 2020, nu am reuşit să rezolvăm problemele din punct de vedere al raporturilor dintre criza pandemică şi criza economică, iar măsurile care au fost luate şi care sunt previzibil de a fi luate sunt măsuri de supravieţuire, nu neapărat de austeritate. Scopul e să menţinem economia la un nivel la care să nu ne înecăm, să stăm cu gura deasupra apei. Nu văd nicio măsură şi niciun fel de interes pentru ieşirea din criză printr-un salt”, a declarat acesta pentru DCNEWS.

Noi depindem prea mult de exterior. Până nu se rezolvă lucrurile acolo, nu putem decât să ne învârtim în curtea noastră, din colţ în colţ, şi să încercăm să mai reparăm câte o gaură, pe ici pe colo. Economia europeană nu merge cum ar trebui să meargă, Germania are o performanţă slabă, Franţa se zguduie, Italia a trecut printr-o criză politică majoră, Marea Britanie a ieşit, deci comenzile pe care le primim noi în raport cu Occidentul european nu vor veni la nivelul la care noi ne aşteptăm. Administraţia Biden are o politică economică încă neclară în legătură cu partea asta a Europei, deci nu ne putem baza nici pe SUA.

Domnul prim-ministru a afirmat că nu ne putem baza pe economia sud-est-asiatică, de care trebuie să păstrăm o distanţă. Deşi e o economie care a prosperat şi care are resurse pentru investiţii. Deci noi rămânem la acelaşi nivel, de suportare a unei crize la care nu am găsit soluţii.”, a declarat Mircea Coşea.

Semnal de alarmă. Taxe şi impozite mai mari la nivel local

După ce la Galaţi a fost mărit impozitul auto cu 55 la sută, profesorul Mircea Coşea atrage atenţia că astfel de lucruri ar putea să apară în mai multe oraşe din ţară.

„Eu nu sunt partizanul ideii că am intrat în austeritate, dar s-ar putea ca în a doua jumătate a anului să vedem o anumită austeritate din punct de vedere al creşterii unor obligaţii pe care cetăţenii le vor avea. Eu cred că, contrar afirmaţiilor care se fac acum, vom asista la o creştere a taxelor şi impozitelor la nivel local. Asta pentru că primăriile şi consiliile vor trebui să îşi acopere taxele. Vor fi taxe pe proprietate, pe al doilea automobil, pe al doilea apartament, cum se practică şi în alte ţări. Nu vor fi catastrofale, dar vor exista!

Nu vom putea face investiţiile pe care ni le dorim, pentru că principala sursă de finanţare este reprezentată de investiţiile străine, care nu vor veni acum la nivelul dorit, pentru că nu au de unde să vină. Fondurile europene sunt încă neclare, condiţiile introduse sunt destul de dure. Noi avem impresia că ce e pe hârtie va fi şi accesat. Nu va fi aşa! Condiţiile de accesare a fondurilor sunt foarte dure, iar ele nu sunt deocamdată apte de a fi îndeplinite de administraţia românească, care nu au făcut niciun plan pentru accesarea lor. După cum ştiţi, planul a fost retrimis de la nivelul UE, ca fiind nedocumentat îndeajuns.”, a mai spus profesorul.

Previziuni despre EURO în 2021

„Cred că în anul care vine nu vom avea o creştere a euro atât de mare, nu cred că se va ajunge la 5 lei. Nu e mare lucru, dar psihologic va conta foarte mult! Euro va rămâne la un nivel acceptabil sub 5, cred eu.”, a continuat profesorul Coşea.

De asemenea, acesta a spus şi cum se va schimba relaţia dintre bănci şi clienţi pe parcursul anului 2021.

„Mai cred şi că, pentru că vor apărea multe credite neperformante, băncile vor avea o problemă care va duce la un contact cu cetăţenii într-o manieră mai amiabilă şi rezonabilă în condiţii de criză.

Faptul că au scăzut dobânda (ROBOR şi IRCC) arată că BNR a înţeles greutatea pe care o avem. BNR a înţeles că fără credite România va intra într-o situaţie disperată. Mă refer la credite de repornire a activităţii sau credite de consum. Cei care cred că România se va dezvolta prin investiţii şi  nu prin consum fac o mare greşeală. În România, investiţiile înseamnă consum. O investiţie în autostradă înseamnă consum de import, pentru că România nu mai produce bitum, fier beton, materiale de construcţie. Consumul rămâne un motor de creştere, dar cu pondere diferită între cel fizic şi cel de investiţii.

Deci e nevoie de credite, aşa cum e nevoie de lichiditate. Fără lichiditate nu vom putea merge mai departe, iar aceasta, paradoxal, e dată de acele salarii nesimţite de care se tot vorbeşte. În condiţiile actuale, nu mărirea salariului este importantă, ci siguranţa lui. Ori în sectorul privat siguranţa salariului nu mai este la ordinea zilei. Singura sursă pe care statul o are de aruncat pe piaţă bani într-o manieră sigură este salariul din sectorul public. Aceste salarii pot fi plafonate, şi sunt de acord că aşa ar trebui să fie, dar nu reduse. Cel puţin până când scăpăm de efectele pandemiei.”, a mai transmis specialistul.

Sfat CRUCIAL pentru români

„Primul lucru care trebuie făcut de români este să înţeleagă unde ne aflăm. Ne aflăm în criză, şi nu toţi românii au înţeles asta. Austeritatea, în anul acesta, nu trebuie să vină de la Guvern, ci de la cetăţean, care trebuie să îşi gospodărească mai bine veniturile, ele fiind mai mici şi mai nesigure. Sfatul pe care îl dau eu este prudenţa, foarte mare! Este atât de instabilă lumea, la noi şi în jurul nostru, încât nu putem pune bază pe nimic. Trebuie să încercăm să avem priorităţi în consum. Poate ar trebui să mai renunţăm la unele lucruri pe care le considerăm sigure, poate că nu e necesar să schimbăm maşina anul ăsta, spre exemplu. În măsura în care siguranţa locurilor de muncă este aşa cum este, îi îndemn să fie prudenţi. Pe româneşte, asta înseamnă chibzuinţă.”, a conchis Mircea Coşea.

sursă info/foto: DCNEWS.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Pro Infrastructură: Mulți șoferi merg pe contrasens pe autostradă în mod conștient, nu din neatenție. Avertismenul asociației

Publicat

Asociația Pro Infrastructură atrage atenția cu privire la un fenomen apărut pe autostrăzile din România: șoferii care se deplasează pe contrasens.

Reprezentanții asociației consideră că o parte dintre aceștia o fac intenționat, după ce greșesc intrarea: în loc să continue până la prima ieșire, ”întorc pur și simplu vehiculul și pornesc în sens opus”. 

Aceștia identifică și alte cauze care îi aduc pe șofei în această situație: lipsa proiectării orientate pe șofer a drumurilor și semnalizării lor, lipsa testelor cu șoferi a indicatoarelor de orientare duce la proiectare incoerenta a nodurilor și semnalizării.

Postarea celor de la Asociația Pro Infrastrutură:

”Circulația pe contrasens pe autostradă nu este un fenomen specific românesc: mulți șoferi ajung din greșeală în această situație chiar și în Germania sau SUA.

Din păcate investigarea acestor incidente în România relevă o concluzie îngrijorătoare: mulți români ajung pe contrasens perfect constient, nu din neatentie, după ce au intrat pe autostradă legal dar nu în direcția în care doreau să se deplaseze.

Pentru a corecta această situație întorc pur și simplu vehiculul și pornesc în sens opus!

Pericolul de ciocnire frontală cu consecințe fatale e cu atât mai mare cu cât, după întoaarcere, mulți dintre ei aleg să circule pe contrasens pe cea mai rapidă bandă a autostrăzii, că doar ei sunt obișnuiți să circule pe dreapta, adică stânga celor care circulă corect!

Și asta nu e tot: ca să scape cât mai repede din această situație, circulă cu viteză mare! Așa s-a întâmplat și în recentul incident din nodul Turda, unde un cetățean a condus câțiva kilometri pe contrasens pe A3 spre Gilău. Câțiva șoferi au reușit să-l evite în ultimul moment.

Detalii aici: VIDEO UPDATE La un pas de tragedie. Mașină pe contrasens pe Autostrada A3 în zona Turda, la un pas să provoace un accident

Nu s-a născut încă șoferul care să nu fi ratat vreodata o ieșire sau intrare de autostradă, i se poate întâmpla oricui.

În asftel de cazuri, continuați până la prima ieșire și orientați-vă după ce ați ieșit de pe autostradă. Ca să evitați astfel de incidente, consultați harta de a porni la drum și planificați cu atenție deplasarea în nodurile mai complicate (cum e nodul Turda și viitorul nod Sebeș), chiar dacă aveți GPS.

Nu opriți și nu întoarceti pe autostradă, e pericol de moarte!

La prima vedere autoritățile nu au ce face ca să evite astfel de cazuri, că doar nu putem lua măsuri pentru fiecare șofer care încalcă legea în mod grosolan.

Dar acești șoferi pun viețile altora în pericol, și e destul loc de mai bine în semnalizarea nodurilor rutiere și intersecțiilor din țară.

Cerem așadar CNAIR să revizuiască semnalizarea rutieră în noduri, în colaborare cu societatea civilă.

Cerem de asemenea Ministerului Transporturilor să colaboreze cu Ministerul de Interne care a investigat aceste incidente și să publice o situație a nodurilor în care au avut loc astfel de incidente, orelor din zi, vârstele șoferilor, și alte informații relevante.

Este important ca societatea să înțeleagă magnitudinea și gravitatea acestui fenomen. Lipsa proiectării orientate pe șofer a drumurilor și semnalizării lor, lipsa testelor cu șoferi a indicatoarelor de orientare duce la proiectare incoerenta a nodurilor și semnalizării.

Ideal ar fi ca toate nodurile să fie testate înainte de a fi construite, folosind de exemplu focus-grupuri sau realitate virtuală. Este necesară și o campanie de sensibilizare a publicului la consecințele circulației pe contrasens pe autostrăzi” se arată în postarea celor de la Pro Infrastructură.

Sursă și foto: Asociația Pro Infrastructură

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Se redeschid restaurantele la Alba Iulia, după ce orașul revine în scenariul „galben”. Alte măsuri adoptate de CJSU în județ

Publicat

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Alba a decis miercuri noi măsuri de respectat la Alba Iulia, Blaj, Ocna Mureș, Ciugud, Galda de Jos, Ighiu și Stremț.

Cu o incidență între 1,5 și 3 la mia de locuitori, Alba Iulia revine în scenariul „galben”, care permite redeschiderea restaurantelor. 

HOTĂRÂREA nr. 14 din 20.01.2021 privind stabilirea unor măsuri de limitare și prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2 pe raza unităților administrativ-teritoriale Alba Iulia, Blaj, Ocna Mureș, Ciugud, Galda de Jos, Ighiu și Stremț.

Art. 1 (1) La nivelul comunelor Ciugud și Galda de Jos, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2 este de peste 3/1.000 de locuitori, începând cu data de 21.01.2021, ora 0000, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:

Organizarea și desfășurarea activității în cadrul instituțiilor de spectacole și/sau concerte este interzisă;

Se interzice organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private, sau a altor evenimente culturale;
Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, terase, etc.);
Se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private;
Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;
Se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 2300-0500, cu următoarele excepții:
deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
deplasarea pentru asistență medicală care nu poate și amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
deplasarea în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistență persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie;
Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor în interiorul clădirilor, este interzisă;

Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități;
i) Măsurile stabilite la lit. g) și lit. h) se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

j) Pe perioada în care activitatea operatorilor economici menționați anterior este restricționată sau închisă este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

k) Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepția celor prevăzute la lit. i), cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

l) Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci;

m) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este interzisă;

n) Instituțiile cu atribuții în domeniu, reprezentate în Grupa de coordonare și a comisiilor mixte de verificare a modului de respectare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, vor intensifica activitățile de verificare a respectării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 în zonele de risc.

(2) Măsurile dispuse la aliniatul (1) se aplică operatorilor economici/instituțiilor menționate, acolo unde acestea există.

(3) Măsurile stabilite la aliniatul (1) se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia, sau în funcție de modificările intervenite la nivelul unităților administrativ–teritoriale în ceea ce privește rata de incidență.

Art. 2 (1) La nivelul municipiului Alba Iulia, precum și a comunelor Ighiu și Stremț, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 este între 1,5 și 3/1.000 de locuitori, începând cu data de 21.01.2021, ora 0000, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:
a) Organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului;

b) Se interzice organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private, sau a altor evenimente culturale;

c) Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, terase, etc.);

d) Se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private;

e) Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;

f) Se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 2300-0500, cu următoarele excepții:

deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
deplasarea în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, ori decesul unui membru de familie;
g) Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor în interiorul clădirilor, este permisă în intervalul orar 0600-2300, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului;

h) Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă în intervalul orar 0600-2300, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului;

i) Măsurile stabilite la lit. g) și lit. h) se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

j) Pe perioada în care activitatea operatorilor economici menționați anterior este restricționată sau închisă, este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

k) Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepția celor prevăzute la lit. i), cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

l) Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci;

m) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu obligația respectării orarului de lucru cu publicul între orele 0600-2300;

(2) Măsurile dispuse la aliniatul (1) se aplică operatorilor economici/instituțiilor menționate, acolo unde acestea există.

(3) Măsurile stabilite la aliniatul (1) se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia, sau în funcție de modificările intervenite la nivelul unităților administrativ–teritoriale în ceea ce privește rata de incidență.

Art. 3 La nivelul municipiului Blaj și a orașului Ocna Mureș, unde s-a înregistrat un trend descrescător de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2, rata de incidență fiind de sub 1,5 cazuri la 1000 de locuitori, începând cu data de 21.01.2021, ora 0000, încetează aplicarea măsurilor stabilite pentru diminuarea riscului, prin Hotărârea C.J.S.U. Alba nr. 10/14.01.2021, respectiv Hotărârea C.J.S.U. Alba nr. 8/12.01.2021.

Art. 4 Hotărârile adoptate de CJSU Alba până la data adoptării prezentei hotărâri își mențin aplicabilitatea în măsura în care prevederile acestora nu contravin măsurilor stabilite în prezenta hotărâre.

Art. 5 Prezenta hotărâre se transmite membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba, U.A.T.-urilor menționate la art. 1-3, în vederea aducerii la cunoștința populației, operatorilor economici și instituțiilor publice, prin toate mijloacele de comunicare avute la dispoziție. De asemenea, prezenta hotărâre se transmite la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și la Departamentul pentru Situații de Urgență de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „UNIREA” al județului Alba. Totodată, hotărârea se va afișa pe site-ul Instituției Prefectului – Județul Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

3.000 cazuri COVID confirmate în România în ultimele 24 de ore. 116 decese noi, 1054 pacienți la ATI. Date oficiale, 20 ianuarie

Publicat

Au fost raportate 3000 noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise miercuri, 20 ianuarie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 116 decese noi. 1050 pacienți sunt internați la ATI.

Vezi și ALBA: 50 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența pe orașe și comune din județ, la 14 zile

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 20 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 700.898 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

635.871 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.000 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 857 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 17.485 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 19.01.2021 (10:00) – 20.01.2021 (10:00) au fost raportate 116 decese (71 bărbați și 45 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor,  Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș,  Neamț, Olt, Prahova, Sibiu,  Satu Mare, Suceava, Teleorman,  Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 14 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 32 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 35 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 32 decese la categoria de peste 80 de ani.

113 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.240. Dintre acestea, 1.054 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.220.200 de teste RT-PCR și 57.634 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.768 de teste RT-PCR (18.424 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.344 la cerere) și 6.026 de teste rapide antigenice.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 15 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 20 ianuarie a.c.

Pe teritoriul României, 48.894 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.691 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 69.947 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 157 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.132 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 848 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 19 ianuarie, 4.532 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 754.020 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal”.

Incidența cazurilor noi la nivel național:

Situația cazurilor noi pe județe / top incidență COVID – 20 ianuarie:

Județ/populație/cazuri noi/incidența COVID:

Timiș – 30379 – 194 – 4,07

Cluj – 33888 – 186 – 3,49

Ilfov – 27331 – 120 – 3,48

Mun. București – 1E+05 – 257 – 2,96

Maramureș – 12460 – 64 – 2,61

Brașov – 27557 – 150 – 2,51

Constanța – 29018 – 121 – 2,43

Sălaj – 6824 – 75 – 1,98

Galați – 18066 – 67 – 1,96

Caraș – Severin – 7307 – 35 – 1,95

Bihor – 19400 – 82 – 1,89

Suceava – 17750 – 114 – 1,84

Brăila – 9089 – 29 – 1,74

Alba – 13313 – 50 – 1,72

Teleorman – 8620 – 35 – 1,71

Satu Mare – 7895 – 73 – 1,7

Bacău – 18029 – 73 – 1,62

Dolj – 16767 – 48 – 1,59

Vaslui – 11563 – 54 – 1,56

Botoșani – 9278 – 78 – 1,54

Sibiu – 18042 – 44 – 1,54

Hunedoara – 12877 – 63 – 1,47

Vâlcea – 10684 – 24 – 1,45

Arad – 15173 – 54 – 1,43

Neamț – 12092 – 58 – 1,42

Dâmbovița – 16021 – 44 – 1,3

Giurgiu – 7060 – 74 – 1,3

Bistrița – Năsăud – 7977 – 34 – 1,23

Călărași – 6904 – 26 – 1,22

Iași – 30174 – 125 – 1,21

Mureș – 16153 – 65 – 1,21

Ialomița – 7406 – 21 – 1,19

Argeș – 19848 – 44 – 1,15

Tulcea – 5892 – 15 – 1,15

Prahova – 25423 – 73 – 1,13

Mehedinți – 5395 – 13 – 0,95

Covasna – 5408 – 25 – 0,91

Gorj – 5495 – 28 – 0,9

Vrancea – 7556 – 30 – 0,71

Harghita – 5650 – 32 – 0,69

Buzău – 8783 – 16 – 0,68

Olt – 10250 – 46 – 0,57

Județ / cazuri reconfirmate pozitiv

Municipiul Bucureşti – 118

Iaşi – 77

Constanţa – 62

Botoşani – 41

Prahova – 38

Teleorman – 37

Timiş – 36

Ilfov – 32

Braşov – 31

Suceava – 30

Cluj – 27

Galaţi – 27

Bacău – 23

Sălaj – 19

Satu Mare – 19

Gorj – 18

Maramureş – 18

Mureş – 16

Olt – 16

Arad – 13

Argeş – 13

Bihor – 13

Hunedoara – 11

Sibiu – 11

Vaslui – 11

Bistriţa – Năsăud – 10

Dolj – 10

Alba – 9

Giurgiu – 9

Neamţ – 9

Vrancea – 9

Dâmboviţa – 8

Ialomiţa – 8

Buzău – 6

Vâlcea – 5

Caraş – Severin – 4

Covasna – 4

Harghita – 3

Brăila – 2

Călăraşi – 2

Mehedinţi – 1

Tulcea – 1

sursă: Grupul de Comunicare Strategică

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate