Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

S-au înscris pe ultima sută de metri. Încă patru partide din Alba vor avea candidați la alegerile PARLAMENTARE. Listele PRM, ANR, USR și PSR


Publicat

14826246_1267104653311132_572469590_nPe ultima sută de metri, chiar înainte de închiderea Biroului Electoral Județean Alba, alte cinci partide s-au prezentat cu dosarele de candidatură pentru alegerile parlamentare. PRM, ANR, USR, PSR și PER, sunt cele cinci formațiuni care vor să prindă un loc în parlament. Partidul România Mare și-a depus dosarele cu 5 minute înainte de închiderea biroului, la ora 23.55, USR la ora 23.40, iar PSR la ora 23.20.  

Pentru aceste alegeri s-au mai înscris Partidului Ecologist Român (PER), Koble Ladislau Levente (fost consilier județean) și Marcel Răcean, însă cei doi nu au fost validați de Biroul Electoral Județean.

VEZI: Șase partide din Alba au depus CANDIDATURI pentru ALEGERILE PARLAMENTARE 2016. LISTELE PNL, PSD, PMP, ALDE, UDMR și PRU

Uniunea Salvați România (USR)

Senat:

Eugen Ioan Cornea – pensionar (Roşia Montană, technician topograf)

Ioana Mihaela Todoca – planificator metode logistice (Cluj-Napoca, politolog)

Camera Deputaților:

Christian Schuster – lector universitar (Cluj-Napoca, filosof)

Beniamin Todosiu – administrator (Alba Iulia, tehnician dentar)

Constantin Grosu – șef atelier electric (Sebeş, inginer electromecanic)

Ioana Raveca Gordeș – economist (Alba Iulia)

Ioan Emil Cetean – profesor (Cugir, economist)

Gheorghe Bogdan – administrator (Cugir, geamgiu)

Partidul Socialist Român (PSR)

Senat:

Constantin Berindei – administrator (Bistra, dulgher)

Maria Fara – administrator (Sebeş, grafician)

Camera Deputaților:

Ilie Dăian – fermier (Cut)

Ana Maria Goia – vânzător (Sebeş, economist)

Dan Goia – administrator (Sebeş, vânzător)

Partidul România Mare (PRM)

Senat:

Valer Ioan Sârb – inginer (Lupşa)

Ioan Rusu –pensionar (Cugir, profesor)

Camera Deputaților:

Domnica Monica Sima – profesor (Alba Iulia)

Ieronim Crișan – funcționar public (Lopadea Nouă, fermier, pensionar)

Viorica Popescu – pensionară (Alba Iulia, vânzătoare)

Petru Cristea – pensionar (Blaj, inginer agronom)

Alianța Noastră România (ANR)

Senat:

Andrei Emil Dîrlău – teolog, traducător (Bucureşti, Sector 1; scriitor, publicist, traducător)

Maria Cornelia Bărăbanț – contabil (Cugir)

Ana Elisabeta Frățilă – profesor (Teiuş)

Dorin Marius Calo – magazioner (Aiud, psiholog)

Camera Deputaților:

Marius Adrian Hațegan – director Universitatea „1 Decembrie 1918” (Alba Iulia, jurist)

Cristian Crișan – administrator (Teiuş, inginer)

Alin-Robert Gavrilaș-Weber – solist vocal (Ciugud, economist)

Teodor Valeriu Indrei – fermier (Sîntimbru, economist)

Mariana Câra – economist (Alba Iulia)

Iuliu Florin Cîrnaț – specialist IT (Cricău)

Nicolae Claudiu Costea – student (Almaşu Mare)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Câți bani pe cap de locuitor a primit Alba din miliardul distribuit de Florin Cîțu primarilor. Topul județelor la nivel național

Publicat

Județul Alba a primit 36.723.000 de lei din fondul de rezervă al Guvernului, ceea ce îl situează pe locul 6 la nivel național în ceea ce privește suma alocată pe cap de locuitori. 

Este vorba despre suma de 99,03 lei, pe fiecare locuitor.

La nivel național, pe primele locuri se află Covasna, Harghita, Satu Mare, Sălaj și Giurgiu, potrivit topului realizat de Asociația Comunelor din România.

Topul a fost făcut public de Europa Liberă:

Topul alocărilor pe județe în funcție de numărul de locuitori

Nr.
crt.
Județ Populație
la 1 ianuarie 2021,
conform INSSE
Suma alocată Alocare
pe cap de locuitor
[mii lei] [lei]
1 Covasna 224.735 31.981 142,31
2 Harghita 328.733 38.238 116,32
3 Satu Mare 384.119 40.974 106,67
4 Sălaj 242.105 25.756 106,38
5 Giurgiu 266.120 26.394 99,18
6 Alba 370.821 36.723 99,03
7 Constanța 760.169 71.437 93,98
8 Teleorman 359.865 27.959 77,69
9 Mureș 587.224 42.508 72,39
10 Vâlcea 391.894 27.621 70,48
11 Caraș -Severin 311.758 21.534 69,07
12 Mehedinți 274.276 18.076 65,90
13 Bihor 614.001 38.870 63,31
14 Gorj 351.707 21.758 61,86
15 Tulcea 231.433 14.151 61,15
16 Suceava 763.452 46.293 60,64
17 Călărași 303.288 16.841 55,53
18 Arad 467.718 24.840 53,11
19 Sibiu 468.831 23.626 50,39
20 Neamț 561.352 27.864 49,64
21 Hunedoara 447.761 21.493 48,00
22 Cluj 739.293 33.213 44,93
23 Prahova 779.437 34.736 44,57
24 Maramureș 517.608 22.452 43,38
25 Botoșani 454.026 19.629 43,23
26 Ilfov 465.806 18.384 39,47
27 Timiș 759.819 29.226 38,46
28 Olt 425.595 15.803 37,13
29 Vaslui 504.378 18.647 36,97
30 Ialomița 282.320 10.216 36,19
31 Vrancea 379.779 13.188 34,73
32 Dolj 681.584 22.766 33,40
33 Buzău 455.733 14.466 31,74
34 Bistrița-Năsăud 326.580 9.797 30,00
35 Bacău 732.530 20.405 27,86
36 Galați 627.403 16.601 26,46
37 Argeș 626.489 15.372 24,54
38 lași 971.989 20.478 21,07
39 Brașov 638.702 12.638 19,79
40 Dâmbovița 514.582 10.147 19,72
41 Brăila 336.027 6.365 18,94
T O T A L 19.931.042 1.009.466 50,65

Primarii USR PLUS nu au primit nici un ban de la Guvern din acest fond.

Banii au fost împărțiți primarilor PNL, UDMR și foarte puțin a ajuns și la cei ai PSD.

Primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa (USR), a fost extrem de nemulțumit de această împărțeală, în condițiile în care municipiul nu a primit nimic.

Detalii despre sumele alocate fiecărei localități, puteți citi aici: Județul Alba primește un sfert din suma cerută de la Guvern. ZERO lei pentru Alba Iulia și Lupșa, conduse de USR PLUS

Potrivit reprezentanților primăriei, Alba Iulia a solicitat 19.532.000 de lei de la Guvern, dintr-un total de peste 156 de milioane câte au fost cerute în total la nivelul județului.

Orașul nu a primit nimic, iar primarul Pleșa îl acuză pe premierul Cîțu de împărțire discreționară a banilor publici, pe criterii politice asumate.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Românii aruncă 2,5 milioane de tone de hrană pe an. Un sfert este mâncare gătită

Publicat

Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, susține Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit acestuia, cea mai mare pondere este de mâncare gătită, fructe şi legume.

Risipă alimentară: aproape 130 kg de hrană / cap de locuitor

„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial.

Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor.

Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării.

În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu.

Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat oficialul MADR.

Măsuri pentru reducerea risipei

Acesta a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră.

„Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate.

Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră.

Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Până la 50% din toată risipa alimentară, produsă de consumatorii din oraşe

În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.

Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.

„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, arată studiul citat.

Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Educația financiară și juridică vor fi materii obligatorii pentru elevi la școală, de anul viitor. Proiect aprobat de Parlament

Publicat

Parlamentul a aprobat luni introducerea materiilor Educația financiară și Educația juridică în școli, la nivel de învățământ primar și gimnazial.

Modificarea intră în vigoare din 2022.

Legea educației este modificată astfel încât cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale și financiare.

În plus, în forma amendată de senatori, proiectul stabilește că elevii vor beneficia și de programe de educaţie juridică.

Elevii vor avea astfel posibilitatea de a învăța diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Inițiatorii suțin că „nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic”, potrivit avocatnet.ro.

„Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială. Introducerea educației antreprenoriale în școli reprezintă un aspect de natură a încuraja spiritul antreprenorial de la vârste cât mai fragede.

Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, însă toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu”, scriu inițiatorii proiectului.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate. Precizări de la primărie

Publicat

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate până în 25 octombrie. Viceprimarul Emil Antoniu Popescu a anunțat că deținătorii acestor construcții au fost notificați în acest sens.

”În cursul zilei de vineri, 15 octombrie, au fost emise notificări pentru deținătorii construcțiilor neautorizate cu destinația ”garaj” aflate pe strada Nicolae Bălcescu.

Deținătorii garajelor nu au autorizație de construcție și nici contract de concesiune valabil, fiind notificați încă din anul 2017 cu privire la obligativitatea demolării lor.

Mai mult, există o sentință definitivă în justiție privind corectitudinea notificării din urmă cu 4 ani, urmând ca până în 25 octombrie terenul să fie eliberat de construcțiile parazitare.

În caz contrar acestea vor fi demolate pe cale administrativă, iar autoritățile locale vor recupera cheltuielile de la cei în cauză”, a anunțat viceprimarul.

Pentru garajele similare din spatele magazinului ”Mercur”, termenul limită pentru demolare este 22 septembrie 2022.

”Totodată posesorii garajelor din spatele Magazinului “Mercur” au termen limită pentru demolare data de 22 septembrie 2022, când expiră ultimul contract de concesiune.

De asemenea garajele din spatele Colegiului Tehnic „Alexandru Domșa” urmează să fie desființate în viitor, întrucât în zonă vor fi dezvoltate proiecte importante pentru comunitate: Grădinița 16 și amenajarea unui teren de sport.

Administrația locală are în vedere toate garajele construite ilegal între blocuri obiectivul fiind mărirea numărului de parcări precum și respectarea regulilor de urbanism de către toți cetățenii municipiului”, a precizat Emil Antoniu Popescu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate