Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Șase partide din Alba au depus CANDIDATURI pentru ALEGERILE PARLAMENTARE 2016. LISTELE PNL, PSD, PMP, ALDE, UDMR și PRU


Publicat

14872547_1266903753331222_1405947881_nPerioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie s-a încheiat joi. PNL, PSD, PMP, ALDE, UDMR și PRU sunt partidele din județul Alba care și-au completat listele și și-au depus dosarele la Biroul Electoral Județean. 

În funcţie de numărul de locuitori, județul Alba ar avea șapte locuri în Parlamentul României, din care două la Senat și cinci la Camera Deputaților. În calculul eligibilității, PNL și PSD ar câştiga câte două mandate de deputați și câte unul de senator. Bătălia cea mare se va da pentru al cincilea mandat de la Camera Deputaților, care ca va fi disputat, pe lângă cele două partide amintite, de PMP (Clement Negruț) sau ALDE (Horațiu Josan). 

Totuși, calculul electoral niciodată nu a reflectat dorința electoratului privind al cincilea loc de deputat. De exemplu, în ultimele două mandate, au ajuns să reprezinte județul personaje care au obținut cel mult 3.000 de voturi, față de aproximativ 50.000 cât ar fi normal să obțină un deputat.

Cazurile Radu Coclici (PSD) și Cornel Comșa (PP-DD) vor rămâne mută vreme ca subiect de bășcălie politică, după ce au ajuns deputați cu mai puțin de 3.000 de voturi.

Listele depuse de partide în Alba cuprind destul de puține nume noi care să arate dorința de schimbare și de reformare. Majoritatea celor care candidează sunt fie actuali deputați, primari, consilieri, fie persoane care, tot politic, au obținut funcții în deconcentrate. Unii sunt puși pe liste doar pentru a fi un motor de vot, cum e cazul primarului din Ciugud, Gheorghe Damian (PSD), care are destul de puține șanse să ajungă în parlament sau să renunțe la funcția de edil, Călin Andreș, primar la Cîmpeni sau fostul primar al comunei Meteș, Traian Ursaleș, care, deși nu are șanse la funcția de senator, a fost pus pe primul loc pe lista PMP, pentru a atrage voturi spre formaţiunea politică.

Vă prezentăm listele partidelor din Alba care doresc să aibă reprezentanţi în Parlamentul României.

Partidul Național Liberal (PNL)

Senat:

Alexandru Pereș senator (Alba Iulia, inginer agronom)

Dumitru Fulea – consilier IA (Sebeş, inginer zootehnist)

Simone Albani-Rocchetti – director (Alba Iulia, inginer)

Carmen Liana Stoica – referent de specialitate (Ocna Mureş, administraţie publică)

Camera Deputaților:

Florin Claudiu Roman – vicepreședinte CJ Alba (Alba Iulia, economist)

Corneliu Olar – primar comuna Horea (jurist)

Claudiu Vasile Răcuci – șef birou marketing (Blaj, inginer)

Sorin Ioan Bumb – consilier președinte CJ Alba (Alba Iulia, inginer)

Cabriel Codru Pleșa – viceprimar Alba Iulia (doctor inginer TCM)

Elena Ignat – profesor (Alba Iulia)

Emil Nicolae Muntean – director general (Cugir, inginer)

Partidul Social Democrat (PSD)

Senat:

Valer Daniel Breaz – rector – profesor universitar (Alba Iulia)

Ioan Călin Andreș – primar Câmpeni (inginer, jurist)

Cornel Murg – inginer (Cugir)

Elena Aron – intermediar în asigurări (Sebeş, economist)

Camera Deputaților:

Ioan Dîrzu deputat (Alba Iulia, medic veterinar, jurist)

Cornel Suciu – consilier superior (Alba Iulia, economist)

Gheorghe Damian – primar comuna Ciugud (economist)

Eugenia Marcela Dărămuș – inspector școlar general (Alba Iulia, profesor)

Horațiu Dimitrie Clepan – manager societate comercială (Alba Iulia, economist)

Gabriel Dan Bărbuleț – lector universitar (Blaj, profesor)

Aurel Costică Ispas – director (Ocna Mureş, inginer)

Partidul Mișcarea Populară (PMP)

Senat:

Traian Nicolae Ursaleș – șef secție producție (Meteş, profesor doctor chimist)

Sorin Vasile – administrator (Cugir, economist)

Filofteia Barstan – broker asigurări (Lupşa, jurist)

Emil Florea – profesor (Bucerdea Grânoasă, inginer)

Camera Deputaților:

Clement Negruț – deputat (Alba Iulia, inginer mecanic)

Fănel Bucurel Boncea – administrator (Bistra)

Gheorghe Iustin Petrean- specialist vânzări (Galda de Jos)

Angela Moldovan – profesor (Alba Iulia)

Paul Lucian Hariton- consultant fonduri europene (Teiuş, jurist)

Lucian Simion Panța – fotograf (Pianu, electronist)

Dorel Vasile Corcheș – președinte composesoratul Cîmpeni (Cîmpeni, inginer)

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)

Senat:

Daniel Gheorghe Rusu – primar comuna Șpring (operator IT)

Maria Elena Oprea – economist (Cîmpeni)

Onoriu Pompiliu Forda – pensionar (Alba Iulia, inginer)

Daniel Mărginean – administrator (Alba Iulia, tehnician)

Camera Deputaților:

Mihai Horațiu Josan – inginer (Aiud)

Gheorghe Bora – șef centru (Baia de Arieş, inginer)

Dacian Herlea – director (Şibot, tehnician)

Cosmin Arion – avocat (Alba Iulia)

Daniel Demenic – administrator (Zlatna)

Marius Ciprian Popescu – inginer (Alba Iulia)

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)

Senat:

Lőrincz Helga – viceprimar (Aiud, economist)

Pálosy János – director tehnic (Ocna Mureş, inginer mecanic auto)

Nagy Timea – profesor / inspector minorităţi (Aiud, inginer electrotehnică)

Peter Antal – şef serviciu (Aiud, inginer – pensionat)

Camera Deputaților:

Vincze Andrei – administrator public (Unirea, electronist CF)

Ladányi Árpád-Csaba – avocat / consilier în proprietate industrială (Alba Iulia)

Szőcs Ildico – director (Aiud, profesor)

Vinczeller Ștefan – profesor (Blaj)

Szűcs Atila – agent turism (Abrud, bijutier)

Ienei Csilla – profesor (Lopadea Nouă, inginer)

Fűlőp Szabolcs-Simon – administrator (Aiud, economist)

Partidul România Unită (PRU)

Senat:

Ovidiu Cătălin Lupu – inginer (Sebeş)

Cosmin Nicolae Medrea – șef schimb (Sebeş, cadru didactic)

Marius Salău – administrator (Sebeş, tâmplar)

Cristian Paul Cioran – manager vânzări (Sebeş, agent turism)

Camera Deputaților:

Cristian Radu – administrator (Sebeş, profesor)

Cristian Traian Cristea – viceprimar comuna Avram Iancu (silvicultor)

Nicolae Oniga – șef schimb (Sîncel, maistru)

Alexandru Andrei Țoțonea – dispecer (Sebeş, asistent farmacie)

Constantin Bogdan Popescu – șef schimb (Sebeş, tehnician mecatronist)

Ana-Maria Coman – consilier economic (Sebeş, economist)

Ioan Dragomir – consilier local (Ohaba, şofer)

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Intervenție de urgență la un caz grav de COVID, filmată de Paul Oargă, un tânăr medic din Alba Iulia, rezident la Cluj

Publicat

Tânărul medic Paul Oargă, din Alba Iulia, rezident la Terapie Intensivă la Cluj-Napoca, a filmat o intervenție a echipajului de urgență la o femeie în vârstă, bolnavă de COVID. 

Imaginile sunt grăitoare și au fost postate pentru a-i ajuta pe oameni să conştientizeze cât de gravă poate deveni afecţiunea.

Cu empatie, dar și cu autoritat profesională, Paul Oargă explică fiecare etapă surprinsă în filmare.

De asemenea oferă sfaturi care pot ajuta în situații extreme, cum ar fi spre exemplu așteptarea echipei medicale în fața blocului de către un membru al familiei, pentru a economisi timp.

Membrii echipajului de urgență i-au cerut femeii o mulțime de date despre starea ei de sănătate, încercând în același timp să îi dea senzația de siguranță.

O incursiune reală în activitatea medicilor care intervin zilnic la urgențe:

”Spitalele sunt pline, iar. Asta înseamnă că o parte din cazurile pe care le avem în teren sunt pacienți confirmați pozitiv cu SARS-COV-2.

Există o grămadă de particularități ce pot avea acești pacienți.

Doamna din clip, pe lângâ o lipsă de aer extremâ și o saturație de 69% în aerul atmosferic, avea si disgeuzie.

Ce? Disgeuzie, adică perturbarea gustului. Urmăriți mai jos cum am abordat o formă severă de Covid-19, pe care am dus-o de urgență la spital.

Aveți grijă de voi! Pe data viitoare”, a scris Paul Oargă pe contul său de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

20 octombrie: Amplasarea radarelor de poliție pe drumurile din județul Alba. Lista drumurilor

Publicat

Reprezentanții IPJ Alba au transmis lista drumurilor din județ pe care vor fi amplasate radarele de supraveghere a vitzei în trafic. 

Amplasarea radarelor în data de 20.10.2021

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate