SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ: Ce semnifică fiecare zi din prima săptămână de după Învierea Domnului. Vineri, prima sărbătoare de după Paști

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști.

Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată, scrie crestinortodox.ro

Săptămâna Luminată începe după ziua de Paște și Învierea Domnului și se termină cu Duminica Tomii. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioși.

În prima vineri de după sărbătoarea Paștelui, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului.

În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.

Citește și: URĂRI DE PAŞTE 2023 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire ”Hristos a înviat”, urmată de răspunsul ”Adevărat a înviat”.

Se spune că în a doua zi de Paşti se vor deschide portile iertării și ale raiului. Astfel, cei care mor în cea de-a doua zi de Paşte nu mai trec prin Judecata de Apoi.

În biserici se oficiază aceeași slujbă care a avut loc în noaptea Învierii și Sfânta Liturghie. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomii.

Reguli speciale în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la peste”.

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.

Începând din Duminică Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cânta Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea.

În această săptămâna nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Dealtfel,  de la praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminică Tomii.

După binecuvântarea de început de la Vecernie și Utrenie, se cânta troparul „Hristos a înviat din morți.” (de trei ori) și stihurile Paștilor. În vremea rostirii stihurilor, preotul cadeste cele patru lături ale Sfintei Mese și întreg Sfântul Altar.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruință Vieții asupra morții.

Săptămâna Luminată

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.

Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.

Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Tradiții în Săptămâna Luminată

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare. Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.

Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.

Săptămâna Luminată 17-22 aprilie – Program liturgic – Catedrala Încoronării Alba Iulia

Luni, 17 aprilie   SFINTELE PAŞTI (ZIUA A II-A) – Sf. Mare Mc. Gheorghe

• ora 9.00-10.00 – Utrenia
• ora 10.00-12.00 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur (predică Pr. Silviu Florea)
• ora 18.00-18.50 – Vecernia

Marţi, 18 aprilie – SFINTELE PAŞTI (ZIUA A III-A)

• ora 9.00-10.00 – Utrenia
• ora 10.00-12.00 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur (predică Pr. Lucian Colda)
• ora 18.00-18.50 – Vecernia

Miercuri, 19 aprilie – Sf. Sfințit Mc. Simeon (harți)

• ora 7.00-8.00 – Utrenia
• ora 8.00-9.20 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• ora 18.00-18.50 – Vecernia

Joi, 20 aprilie – Sf. Mucenici Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia

• ora 7.00-8.00 – Utrenia
• ora 8.00-9.20 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• ora 18.00-19.25 – Vecernia mare cu Litie

Vineri, 21 aprilie – IZVORUL TĂMĂDUIRII (harți)

• ora 9.00-10.00 – Utrenia
• ora 10.00-12.00 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur (predică Pr. Oliviu Botoi)
• ora 12.00-12.30 – Sfinţirea apei (Aghiasma mică)
• ora 18.00-18.50 – Vecernia

Sâmbătă, 22 aprilie – Sf. Apostol Iacov al lui Zevedeu

• ora 7.00-8.00 – Utrenia
• ora 8.00-9.20 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• ora 18.00-19.25 – Vecernia mare cu Litie