Săptămâna Sfântă la catolici. Semnificații și reguli pentru credincioși. Tradiții în comunitățile catolice înainte de Paște
Săptămâna Sfântă sau Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Patimilor, este pentru catolici una dintre cele mai importante perioade din anul liturgic. Aceasta a început în 30 martie și se încheie de Paștele catolic, sărbătorit în acest an în 5 aprilie, cu o săptămână înaintea celui ortodox.
Această perioadă amintește ultimele zile din viața pământească a lui Isus Cristos, pătimirea, moartea și învierea sa.
În religia romano-catolică, în centrul acestei perioade se află Triduumul Pascal.
Acesta începe cu Liturghia Cinei Domnului din Joia Sfântă și se încheie cu Vecernia din Duminica Paștelui.
Săptămâna Sfântă la catolici. Pregătire spirituală pentru Învierea lui Cristos
Catolicii au intrat în Săptămâna Mare odată cu Duminica Floriilor, când a fost comemorată intrarea solemnă a lui Isus în Ierusalim. În biserici au fost binecuvântate ramuri și au fost procesiuni de Florii.
În multe comunități, ramurile binecuvântate sunt păstrate apoi în case, ca semn al credinței și al biruinței pascale a lui Cristos.
Primele zile ale săptămânii, de luni până miercuri, sunt trăite mai ales în cheie de pregătire spirituală. În numeroase parohii catolice din România se organizează spovezi, cateheze, Calea Crucii și momente de reculegere, astfel încât credincioșii să intre sufletește pregătiți în marile celebrări ale Paștelui. Accentul cade pe pocăință, rugăciune și apropierea de cele sfinte.
Joia Sfântă
Joia Sfântă deschide Triduumul Pascal. În această zi, Biserica amintește Cina cea de Taină, instituirea Euharistiei și a preoției sacramentale.
În Joia Mare, la Catedrala Romano-Catolică ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia, de la ora 10.00 este Liturghia de Consacrare a Mirului.
În timpul Liturghiei, arhipăstorul va binecuvânta untdelemnul bolnavilor și al catehumenilor, va sfinți mirul, iar preoții își vor reînnoi promisiunile preoțești.
Seara se celebrează Liturghia Cinei Domnului, iar în unele biserici are loc și ritualul spălării picioarelor, semn al slujirii și al iubirii smerite.
După Liturghie, Sfântul Sacrament este dus într-un loc de adorație, unde credincioșii rămân în rugăciune.
Vinerea Sfântă
Vinerea Sfântă este ziua pătimirii și morții lui Isus pe cruce. În Biserica Catolică nu se celebrează Liturghia în această zi, ci are loc celebrarea Patimii Domnului, care cuprinde liturgia cuvântului, rugăciunea universală, adorarea crucii și împărtășirea cu ostiile consacrate în Joia Sfântă.
În multe parohii din România, credincioșii participă și la Calea Crucii, una dintre cele mai răspândite devoțiuni ale acestei zile.
Sâmbăta Sfântă și noaptea Învierii
Sâmbăta Sfântă este ziua tăcerii și a așteptării, în care Biserica meditează la coborârea lui Cristos în mormânt. Nu se celebrează Liturghia în timpul zilei.
Seara sau în noaptea de sâmbătă spre duminică are loc Vigilia Pascală, considerată cea mai solemnă celebrare a anului liturgic.
Aceasta începe cu binecuvântarea focului nou și aprinderea lumânării pascale, continuă cu liturgia cuvântului, liturgia baptismală și Liturghia euharistică.
În multe comunități, credincioșii își reînnoiesc făgăduințele de la botez și participă la procesiunea de Înviere.
Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt:
- binecuvântarea focului în afara bisericii
- aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări
- cântările speciale adresate lui Hristos
- lecturile din Vechiul Testament
- proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
Tradiții și reguli la catolici
În ceea ce privește tradițiile întâlnite în România, acestea urmează în primul rând rânduiala liturgică universală a Bisericii Catolice, dar au și o componentă locală puternică.
În comunitățile romano-catolice sunt frecvente procesiunile de Florii, Calea Crucii în aer liber, orele de adorație în Joia Sfântă, vizitarea simbolică a „mormântului Domnului” în Vinerea și Sâmbăta Sfântă, precum și participarea la spovadă înainte de Paști.
Regulile pentru catolici în România, în această perioadă, sunt cele prevăzute de disciplina universală a Bisericii și aplicate și în diecezele locale. Postul și abstinența se țin cu severitate în două zile din an, Miercurea Cenușii și Vinerea Sfântă.
Abstinența de la carne este în toate vinerile din Postul Mare.
Pe lângă post, credincioșii sunt chemați să se pregătească sufletește pentru Paști prin împărtășanie.
Semnificații și tradiții
Catehismul Bisericii Catolice arată că fiecare catolic are obligația de a primi Sfânta Împărtășanie cel puțin o dată pe an, în timpul pascal, iar tradiția pastorală le cere credincioșilor să se apropie de acest sacrament în stare de har. De asemenea, înainte de împărtășanie trebuie păstrat postul euharistic de cel puțin o oră, cu excepția apei și a medicamentelor.
Pentru catolicii din România, Săptămâna Mare nu este doar o succesiune de slujbe, ci un timp de convertire, reculegere și comuniune. Este perioada în care credincioșii sunt chemați să participe mai intens la viața Bisericii, să retrăiască misterul jertfei lui Cristos și să întâmpine Paștele nu doar ca sărbătoare, ci ca moment de reînnoire a credinței.
Urmariti Alba24.ro si pe Google News
Anunturi Alba24
Publica un anunt gratuitSTIREA TA — trimite foto/video la Alba24







Comentarii (0)