Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sărbătoare mare la Ciugudu de Jos, la 800 de ani de atestare documentară. Troiță din piatră de Podeni, sfințită cu acest prilej


Publicat

c

Locuitorii satului Ciugudu de Jos (comuna Unirea) a împlinit 800 de ani de la prima atestare documentară a localității, și 90 de ani de la ridicarea bisericii din localitate, prilej de bucurie pentru comunitate care a sărbătorit la sfârșitul săptămânii trecute acest moment.

”Nimeni niciodată nu poate să uite casa în care s-a născut, ulița copilăriei, oamenii alături de care a învățat să cunoască lumea. Oriunde te-ai afla pe fața pământului, există un loc anume, încrustat în adâncul inimii, la care te întorci, mereu, și mereu, cu puterea minții, deruland încet firul vieții, de acolo de unde și-a avut începuturile” le-a spus celor prezenți Cornel Cacovean, organizator și fiu al satului.

c

Acesta a făcut și un istoric al locurilor, plecând din perioada romană.

În timp, localitatea a primit mai multe denumiri: Sygud, Fygud, Villa Fygud, Also Csugul, Csugud, Alsofuged (în traducere Smochina de Jos) sau Alfuged. Satul a dat multe personalități, prinre care Amos Popa n 1867-d 1943, Delegat la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie de la Alba Iulia.

Ionuț și Brîndușa Fulea și familia Tudorașcu, în fața Troiței

În sat a fost ridicată și o troiță, care a fost sfințită cu prilejul sărbătorii. Troița ridicată  este din piatră de Podeni, operă a sculptorului Ștefan Bințințan din Alba Iulia, cel care a realizat majoritatea lucrărilor de sculptură și restaurare din Cetatea Alba Carolina.

t

Această piatră a fost utilizată deoarece reprezintă zona respectivă, se încadrează foarte bine în peisaj, și este piatra din care sunt confecționate majoritatea monumentelor funerare din cimitir, inclusiv monumentul eroilor.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENTAR ”Gări de istorie”: Stația CFR din Alba Iulia, martoră la cele mai importante evenimente din istoria României

Publicat

Gara din Alba Iulia, construită în urmă cu peste un secol şi jumătate, concomitent cu edificarea primei linii de cale ferată din Transilvania, Arad – Alba Iulia, a fost ”martoră” în cei 153 de ani de existenţă la multe dintre evenimentele care au marcat istoria României, cum ar fi Marea Unire de la 1918 sau încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria din 1922.

Tot cu trenul a venit la Alba Iulia și celebrul Bufallo Bill, cu unul dintre cele mai omplexe c spectacole pe care le-a găzduit vreodată orașul.

Întreaga trupă avea nevoie de altfel de trei garnituri de tren pentru a face deplasarea de la o localitate la alta, însumând cifrele impresionante de 47 de vagoane (dintre care 18 duble şi 13 de dormit) şi peste 800 metri lungime.

Trenul lui Bufallo Bill

Clădire neogotică

Renovată de mai multe ori, gara din Alba Iulia a fost şi prima „eurostaţie” din Transilvania, inaugurată în urmă cu 15 ani.

Construită în stil neogotic, gara a fost ridicată, s-ar putea spune, într-un timp record, în mai puţin de un an, locuitorii din Alba Iulia numărându-se astfel printre primii din Transilvania care au beneficiat de „drumul de fier”.

Ea a fost construită în 1867 – 1868, odată cu realizarea „Primei linii de cale ferată din Transilvania”, Arad – Alba Iulia, şi derivaţia ei, linia secundară Simeria – Petroşani.

Discuţiile despre dezvoltarea unei reţele de comunicaţii feroviare în Transilvania erau însă mai vechi, Imperiul Habsburgic elaborând după 1848 un program ce lua în calcul edificarea unei căi ferate pe traseul Arad – Alba Iulia – Sibiu – Braşov.

Potrivit unui articol dedicat „Primei căi ferate din Transilvania”, apărut în 1971, în anuarul Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca, „Acta Musei Napocensis”, semnat de Ludovic Vajda, ministrul vienez al comerţului de la 1854, Bruck, considera că această linie „ia în considerare în chip mulţumitor interesele economice, politico-comerciale şi strategice ale imperiului”.

gara alba iulia

În 1864, Guvernul austriac a aprobat un proiect de lege pentru începerea lucrărilor de construcţie pe traseul Arad – Alba Iulia, fiind încredinţată realizarea acestora „Societăţii căilor ferate din regiunea Tisei”.

Deoarece lucrurile progresau foarte lent, „Societatea anonimă de mine şi furnale din Braşov”, înfiinţată de un consorţiu cu capital austriac, proprietară a minelor din Valea Jiului, direct interesată astfel, a solicitat să continue ea lucrările, cerând, totodată, autorizaţie pentru construirea liniei secundare Simeria – Petroşani.

La 18 august 1866, „Societatea de mine şi furnale din Braşov” a obţinut concesiunea construirii liniei de cale ferată Arad – Vinţu de Jos – Alba Iulia, cu obligaţia de a răscumpăra cheltuielile de până atunci ale statului şi cu prevederea de a da în uz linia Simeria – Petroşani la un an după finalizarea lucrărilor pe linia principală.

Lucrările de construcţie au fost încredinţate unei firme vieneze, deţinută de baronii Klein, care se obliga să dea în folosinţă linia Arad – Alba Iulia până în 8 mai 1868, iar derivaţia Simeria – Petroşani până la 18 august 1868.

Fraţii Klein au primit pentru linia principală 23 milioane de florini, iar pentru cea secundară 12 milioane de florini, după cum se arată în documentele vremii.

Construcţia a început în 24 aprilie 1867, pe porţiuni, cu şine aduse din Anglia, cu muncitori italieni îndeosebi, dar ea nu a putut fi finalizată până în mai 1868, când era termenul de predare, fiind întâmpinate probleme îndeosebi la podurile de peste râul Mureş, cum era cel de la Zam, dar şi din cauza inundaţiilor.

În 21 august 1868, primul tren personal, tractat de locomotiva „Partoş”, a parcurs traseul Arad – Deva.

Termenul de finalizare a lucrărilor până la Alba Iulia a fost amânat de mai multe ori.

Primul tren

„La 8 decembrie 1868, au sosit în gara Alba Iulia 25 vagoane – marfă, tractate de locomotiva cu aburi ‘Săvârşin’. (…). ‘Prima Cale Ferată din Transilvania’ a fost dată în folosinţă între Arad şi Alba Iulia la data de 22 decembrie 1868.

La ora 2 şi un sfert a sosit la Alba Iulia cel dintâi tren personal, numit ‘Radna’.

După cum relatează presa vremii, ‘asupra poporului adunat în şuvoaie în incinta gării, scena pe care mulţi o trăiau pentru prima oară a avut un efect sensibil, încât nu era de mirare că uralele pline de însufleţire răsunau de pe buzele tuturora'”, se menţionează în articolul semnat de istoricul Ludovic Vajda.

După deschiderea liniei, trenul pleca zilnic din gara Alba Iulia la 5 dimineaţa şi străbătea traseul de peste 211 kilometri până la ora 13,45, când ajungea în Arad.

Calea ferată avea o singură linie. Un număr de 173 de clădiri deserveau buna funcţionare a căii ferate, 119 dintre ele fiind cantoane.

 

La Arad, Simeria şi Alba Iulia funcţionau hale de cazane.

Iniţial, au existat 16 staţii şi halte pe întreaga linie, remarcându-se prin circulaţia lor mai intensă staţiile Alba Iulia, Vinţu de Jos, Simeria, Deva şi Radna.

Gara Arad era comună cu cea a Căii Ferate din Regiunea Tisei şi cu cea a căilor ferate de pe linia Arad – Timişoara.

În ceea ce priveşte gara din Alba Iulia, aceasta a fost construită iniţial din două corpuri de clădire identice, legate printr-un vestibul. Edificiul avea un peron acoperit.

Martoră la evenimente importante

„Poartă de intrare pentru oraşul de pe malul Mureşului, gara din Alba Iulia şi-a legat existenţa de numeroasele evenimente importante ce au avut loc de-a lungul timpului.

A fost martora venirii participanţilor la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, a generalului Henri Berthelot, în ianuarie 1919, a Familiei regale care în numeroase rânduri a ales să facă voiajul până la Alba Iulia cu trenul”, arată Memoria Urbis, un proiect finanţat de Consiliul Local Alba Iulia şi desfăşurat de Universitatea „1 Decembrie 1918”, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

locomotiva tren

Astfel, prin gară au sosit mulţi dintre cei care au fost prezenţi în Decembrie 1918 la Alba Iulia.

Gara a fost prima clădire în care a fost înlocuită de pe frontispiciul imobilului denumirea maghiară Gyulafehervar cu cea de Alba Iulia – aflăm din documentele acelor vremuri.

Un scurt popas în gara din Alba Iulia a făcut, la 1 ianuarie 1919, şi generalul francez Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze în România, prilej cu care au fost realizate mai multe fotografii de către Samoilă Mârza, cunoscut pentru posteritate ca „fotograful Unirii”.

Generalul Berthelot a fost întâmpinat de sute de oameni, printre care notabilităţile oraşului, efective ale armatei române, populaţie civilă din Alba Iulia, Zlatna şi alte zone din împrejurimi.

Deşi scurtă şi desfăşurată doar în gară, vizita a însemnat mult pentru oraş, ziarul local alocând două pagini prezenţei generalului francez la Alba Iulia.

Edificiul gării a fost extins şi renovat în anii 1922, 1929 şi 2004 – 2006.

Astfel, în 1922, cu prilejul încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, gara a fost renovată.

Zeci de mii de persoane, printre care reprezentanţi ai corpului diplomatic, trimişi speciali din mai multe ţări şi jurnalişti străini, sosiţi aici majoritatea cu trenul, au fost prezente la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, la încoronarea ca suverani ai României Mari a Regelui Ferdinand şi Reginei Maria.

Pentru organizarea încoronării a fost înfiinţată o comisie guvernamentală. Pentru evenimentul de la Alba Iulia, principalele lucrări trebuiau să fie, în primul rând, „amenajările pentru o staţie de cale ferată specială, cu 20 de linii pe care să poată gara trenurile cu invitaţi”, arhitectul Victor Ghe. Ştefănescu ocupându-se de prospecţiuni, planurile de sit, măsurători, devize.

Încoronarea a avut loc într-o zi ploioasă de duminică. Regina Maria a menţionat în caietele sale de însemnări că „cerul era întunecat, străzile erau pline de noroi, dar oricum nu ploua tare”.

Trenul regal a sosit la Alba Iulia în dimineaţa aceleiaşi zile, la fel ca alte garnituri care aduceau invitaţii, membri ai caselor regale, ai Guvernului, peste 400 de parlamentari, membri ai misiunilor diplomatice şi presă străină.

Din cauza faptului că localitatea nu dispunea de infrastructura de cazare necesară, oaspeţii, inclusiv suveranii, şi-au schimbat toaletele în tren.

„Nu cred că multe regine au fost nevoite să se îmbrace într-un tren pentru o atât de mare ceremonie cum este încoronarea lor. (…) Acolo (la Alba Iulia – n.r.) nu există loc de cazare nici pentru noi, nici pentru alţii”, spunea, mai târziu, în memoriile sale, Suverana.

Familia regală a fost întâmpinată cu pâine şi sare, după care întregul alai, cu regele şi regina într-o caleaşcă închisă, trasă de patru cai, s-a pus în mişcare spre Catedrala ortodoxă.

În aceeaşi după-amiază, înalţii oaspeţii au plecat, tot cu trenul, de la Alba Iulia spre Bucureşti, unde au urmat alte două zile dedicate actului Încoronării.

O altă renovare a avut loc în 1929, atunci când s-a sărbătorit un deceniu de la Marea Unire, urmată de cea realizată în perioada 2004 – 2006, printr-un program de reabilitare derulat din fonduri externe.

Valoarea lucrărilor de reabilitare s-a ridicat la peste 3 milioane de lei.

Lucrările de reabilitare au vizat îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru publicul călător, respectiv recompartimentarea şi modernizarea spaţiilor comerciale, a sălilor de aşteptare, a caselor de bilete, finisaje şi amenajări interioare, fluidizarea traficului pentru publicul călător, reabilitarea instalaţiilor sanitare, termice, electrice, modernizarea sistemului de informare a călătorilor.

Sursă: Agerpres (Articol de Marinela Brumar)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO VIDEO: Accident la Alba Iulia. Un pieton a fost lovit de o mașină pe trecerea de pietoni de la Dedeman

Publicat

Accident de circulație în Alba Iulia. Un pieton a fost lovit în zona trecerii de pietoni din apropiere de Dedeman. 

Accidentul s-a produs duminică dimineață în jurul orei 9:00.

Din primele informații de la fața locului, ar fi vorba despre un bărbat în vârstă de 56 de ani, care a fost lovit pe trecerea de pietoni de un automobil.

Bărbatul a fost transportat la spital. Potrivit reprezentanților IPJ Alba, ar fi fost rănit ușor.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Furtunile uscate, fenomenul cu care România va trebui să se obișnuiască. Explicația unui specialist în fenomene meteo extreme

Publicat

2021 pare deja a fi un an al fenomenelor extreme. Sunt emise avertizări nowcasting de furtuni, în condițiile în care România se confruntă cu cel mai lung val de căldură din acest an.

Din cauza temperaturilor ridicate, un fenomen cu care ne vom confrunta tot mai des este furtuna uscată, spune Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, citat de Digi24.

Începutul acestei luni nu va face excepție. Vremea în luna august va fi de asemenea una a extremelor.

„Am crescut temperatura medie globală cu un grad, practic deplasăm această distribuție de temperatură cu care eram obișnuiți către valorile mai mari.

Valurile de căldură sunt mai probabile, datorită schimbărilor climatice, și mai intense. Și exact la asta asistăm acum, la un val de căldură.

Vom vedea în următoarele luni dacă e asociat direct schimbărilor climatice”, a spus la Digi24 Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme.

„Furtunile uscate e posibil să apară din ce în ce mai mult în viitor, pentru că vom avea valuri de căldură.

Înseamnă un nor, cum observăm în timpul verii, din care plouă dar precipitațiile nu ajung la suprafață, pentru că e foarte cald și se evaporă.

Problema cea mai mare cu aceste furtuni uscate este că ele produc descărcări electrice și, dacă suntem într-o regiune aridă poate duce la incendii de pădure”, a spus el.

Știrea completă pe Digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Mănăstirea Oașa, o oază de liniște sufletească, cu o priveliște care îți taie respirația

Publicat

La o distanță de aproape 70 de kilometri de Alba Iulia, pe traseul care duce spre Șureanu, se află Mănăstirea Oașa, o adevărată oază de liniște pentru cei dornici să descopere viața duhovnicească și rugăciunea.

Situată pe Valea Frumoasei, la o altitudine de 1350 de metri, între păduri de brad și de molid, pe malul lacului cu același nume, Mănăstirea Oașa este un punct de referință în monahismul românesc.

Din locul acesta, priveliștea îți taie respirația. Cât cuprinzi cu privirea se întinde „împărăția sălbăticiunilor” așa cum numea Sadoveanu acești munți care i-au îmblânzit sufletul cu frumusețea lor și l-au făcut să declare că este cel mai frumos loc pe care l-a văzut.

În fiecare an, Mănăstirea Oaşa găzduieşte tabere de tineret prin care mii de tineri îl găsesc acolo pe Dumnezeu și se descoperă pe ei înșiși cu ajutorul părinților din mănăstire.

La Mănăstirea Oașa tradiția a rămas la fel de vie ca acum zeci de ani. La fel ca în multe alte mănăstiri românești, veți găsi aici icoane făcătoare de minuni, seri duhovnicești la lumină de lămpaș, muncă și rugăciune de dimineața până noaptea, dusă de obștea călugărilor, întocmai ca pe muntele Athos.

Pentru sufletul celor care au intrat pe poarta ei de lemn, Mănăstirea Oașa este un loc cu binecuvântări.

Biserica centrală a Mănăstirii Oașa este închinată Adormirii Maicii Domnului, hram prăznuit în ziua de 15 august.

În urmă cu mai bine de zece ani, pe 27 iulie 2011, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a pus piatra de temelie pentru noua biserică a mănăstirii, biserică ce poartă hramul Sfântului Mucenic Pantelimon, hram prăznuit în ziua de 27 iulie.

Scurt istoric al Mănăstirii Oașa

În anul 1943, scriitorii Ioan Pop și Mihail Sadoveanu au ridicat pe Valea Frumoasei o bisericuță din lemn.

Această biserică a fost strămutată pe actualul amplasament în 1983, odată cu amenajarea lacului de acumulare construit pe Valea Frumoasei (barajul Oașa). Mai târziu, biserica a fost reparată prin grija preotului Petru Șora, din comuna Șugag.

Biserica din lemn este zidită pe o fundație de piatră, în formă de cruce. Biserica are o singură turlă, fiind acoperită cu șindrilă.

Lăcașul de cult a fost pictat, în frescă, între anii 1985-1986, de către pictorul Liviu Dumbrava, din Gura Humorului.

Pisania de la intrare precizează următoarele:

„Cu vrerea tatălui, cu ajutorul fiului și împreună, lucrarea Sfântului Duh, ridicatu-s-a această biserică din lemn, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” în colonia Fetița, de pe Valea Frumoasei, comuna Șugag, jud. Alba, în anul 1982-1983, prin părinteasca purtare de grijă a P. S. Episcop Emilian Brîndaș, al Alba-Iuliei, primul ierarh al refăcutei eparhii după 275 ani, paroh fiind C. PR. Petru Faur și protopop P. C. PR. Viorel Porcaru.

Construită cu ajutorul șantierului T. C. H. Valea Sebeșului și sprijinul bunilor noștri credincioși de aici, biserica a fost împodobită cu pictură în tehnica ”Fresco” de pictorul Liviu Dumbravă din Gura Humorului între anii 1985-1986, reconstruită în locul unei vechi biserici din anul 1943 al cărei ctitor, scriitorul Ionel Pop, se întâlnea aici adesea, în clipe de meditație și de reculegere cu marele scriitor Mihail Sadoveanu, bisericii noi i s-au făcut unele îmbunătățiri, meșterul Petru Sora din Șugag îmbinând și alte elemente din arhitectura tradițională.

Lucrările acestea fiind bineplăcute lui Dumnezeu, P. S. Episcop Emilian înconjurat de un sobor de preoți și de credincioși ai acestor locuri, a sfințit această biserică în ziua de … împărtășind tuturor celor prezenți cuvânt de învățătură pentru păstrarea credinței străbune și slujirea patriei noastre scumpe spre preamărirea lui DUMNEZEU cel în Treime închinat, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Amin”. 

Biserica a fost sfințită din nou în anul 1990, iar în jurul ei s-a rânduit o mănăstire de măicuțe. La început obștea a fost pusă sub îndrumarea duhovnicească a maicii starețe Iustiniana Macarie. Obștea număra, pe atunci, în jur de douăzeci de suflete.

Cu ajutorul primit de la Compania de Construcții „Hidrotehnica” au fost ridicate: corpul de chilii, în stil brâncovenesc, cu etaj, stăreția, trapeza și clopotnița din fata bisericii. Iernile grele și accesul dificil în acest loc au făcut ca maicile să întâmpine dificultăți greu de biruit, astfel că în anul 1998 maicile au părăsit mănăstirea.

Ulterior, în acest loc pustiu și greu accesibil s-a așezat o obște de călugări, data oficială de întemeiere a acestei noi obști monahale fiind 1 iunie 2000.

sursa: crestinortodox.ro, basilica.ro, viziteazaalbaiulia.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate