Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Servicii secrete și mituri despre războaiele de pe ”fronturile invizibile”. Analiză a publicației Deutsche Welle


Publicat

blaj

Numeroase mituri sunt legate de serviciile secrete. Şi nu sunt mereu lipsite de adevăr. Dar a pune la îndoială aceste mituri ţine de abordarea democratică a serviciilor secrete, consideră Christopher Nehring într-un articol publicat pe Deutsche Welle, citat de G4Media.ro.

Lumea pare astăzi câteodată că şi-a ieşit din matcă. Iar serviciile secrete sunt mereu şi pretutindeni implicate. În Marea Britanie un atac cu otravă, în Muntenegru o tentativă de lovitură de stat, în Germania atacuri cibernetice asupra Ministerului de Externe, tentative de influenţare a alegerilor din SUA şi Franţa sau foşti agenţi ai poliţiei politice comuniste la vârful politicii, economiei şi societăţii în Cehia, Rusia şi în Balcani.

Cel mai nou scandal de pe această listă lipsită de glorie este aşa-numitul „film Strache”, care-l înfăţişează pe vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache într-un dialog ilegal şi în tratative cu o pretinsă nepoată a unui oligarh rus.

Şi în spatele acestei înscenări nu se poate afla, o spun tot mai multe voci, decât un serviciu secret. Cine altcineva ar fi avut mijloacele necesare pentru a organiza aşa ceva?

Dar multe din cele atribuite serviciilor secrete se dovedesc a fi, la o cercetare mai atentă, mituri. Să nu ne înţelegem greşit. Nu e vorba aici nici de bagatelizarea serviciilor secrete şi a activităţii pe care o desfăşoară, şi nici de o încercare de demonizare a lor.

Probabil că nu există o instituţie de stat care să fie atât de supraevaluată sau subevaluată cum sunt aceste servicii. Marele mister legat de serviciile secrete, ridicat în unele locuri aproape la rang de cult, a produs un ocean de mituri. Iar pretutindeni acolo unde, la fel ca în partea socialistă a Europei de Est şi de Sud, serviciile secrete au servit represiunii de stat, aceste mituri sunt deosebit de proeminente şi de înrădăcinate.

Miturile nu sunt mereu lipsite de adevăr. Miturile umplu vidul apărut din cauza lipsei informaţiilor publice sigure despre această foarte specială instituţie de stat.

De aceea, demistificarea ei constituie o contribuţie la controlul democratic. Căci un lucru este clar: serviciile secrete fac parte din viaţa cotidiană şi într-o Europă democrată. A pune la îndoială miturile acestora este o precondiţie pentru un tratament suveran şi democratic aplicat serviciilor secrete peste tot în Europa.

Mitul nr. 1 – Doar statele au servicii secrete

Cine urmăreşte dezbaterea legată de „filmul Strache” din Austria, constată la o privire mai atentă că rapidul diagnostic pus de unii experţi provoacă mirare. Ei susţin că întreaga „operaţiune” nu putea fi executată decât de un serviciu secret, fiindcă doar acestea dispun de mijloacele necesare. Dar acesta este un mit!

Pretutindeni în Europa, şi în bătrânul vest şi în noul est, de decenii răsar din pământ ca ciupercile după ploaie servicii de informaţii private. Denumite „Business Inteligence” sau, simplu, firme de securitate, acestea oferă „culegere de informaţii” de orice natură pentru clienţii cu bani. Între acestea se numără multe firme care fie au fost înfiinţate de foşti lucrători ai serviciilor secrete, fie angajează cu plăcere astfel de personal.

În întregul bloc de est firmele private de securitate au fost după căderea comunismului un bazin de colectare a foştilor lucrători ai serviciilor secrete.

În vest s-a vorbit, de exemplu, despre Orbis Business Intelligence, firma britanică a fostului ofiţer al MI6 Christopher Steele, fiindcă aparent de acolo proveneau informaţiile despre aşa-numitul „Dosar Trump”. În acest caz este vorba de lucrătura unor profesionişti ai serviciilor secrete, cărora firma privată le-a oferit avantajul că sunt greu de dovedit legăturile cu comanditari politici sau tot privaţi.

Mitul nr. 2 – Fake News constituie o noutate

Fake News ca termen de descriere a minciunilor puse intenţionat în circulaţie, cu scopul de a obţine un efect precis, este la modă în ultimii cinci ani. Termenul s-a răspândit rapid pretutindeni în lume. De fapt el califica iniţial dezinformări răspândite intenţionat de surse de stat pentru exercitarea influenţei. Între timp s-a transformat într-un termen de luptă politică între state, partide şi opinii.

În context este foarte strânsă legătura cu internetul şi digitalizarea, care răspândesc Fake News sub formă de mesaje twitter, video, postări şi ştiri pe scurt, care le conferă o imagine specială. Dar este un mit că Fake News ar fi o nouă apariţie a epocii digitale.

Dezinformările la ordinul statului, propagate de serviciile secrete, sunt o practică veche. Mai ales serviciile secrete comuniste din estul Europei au întreţinut decenii în şir direcţii speciale responsabile doar cu fabricarea şi răspândirea dezinformaţiei. Şi, de fapt, această practică nu a încetat niciodată, ea doar a dispărut după 1990 sub suprafaţa sistemului politic pentru a reveni astăzi la ordinea zilei cu toată puterea.

Mitul nr. 3 – UE nu are (are) serviciu de informaţii

Uniunea Europeană este o complicată alcătuire politică. Politica externă şi de securitate este un domeniu exclusiv al statelor membre şi nu al comunităţii. Aşa scrie în Tratatul de la Lisabona. Astfel nici nu se poate pune chestiunea existenţei unui serviciu secret al UE.

Cu toate acestea există la Bruxelles un centru care primeşte informaţii de la serviciile secrete ale statelor membre, le îmbogăţeşte cu informaţii publice, întocmeşte analize proprii, pe care le oferă instituţiilor europene. Se numeşte INCTEN – EU Intelligence Analysis Centre, şi este găzduit de Serviciul European de Acțiune Externă.

Dar spre deosebire de un serviciu secret „veritabil”, INCTEN nu are permisiune să culeagă informaţii proprii cu mijloace secrete specifice (surse, interceptări şi altele), ci numai să folosească informaţiile ce-i sunt puse la dispoziţie de serviciile secrete ale statelor membre.

Mitul nr. 4 – Serviciile secrete nu sunt controlate

Cu prilejul oricărui nou scandal legat de serviciile secrete, presa susţine că serviciile în cauză nu sunt controlate, nu pot fi controlate şi oricum sunt un corp străin într-o democraţie. Mai ales acolo unde societăţile au experienţă istorică cu serviciile secrete folosite de conducerea politică drept poliţie politică pentru impunerea unor dictaturi, această neîncredere este larg răspândită. Lucru de înţeles.

În Germania aspectul este valabil chiar pentru două dictaturi. Dar este mai ales valabil pentru statele europene postcomuniste. Acolo procesul de reformă nu este finalizat nici la 30 de ani de la căderea comunismului. Dar şi în vestul Europei a durat, după finalizarea ultimei conflagraţii mondiale, în parte până la 50 de ani, până când s-au dezvoltat forme ale controlului democratic. Comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete nu sunt ceva de la sine înţeles.

Iar continua lor perfecţionare şi adaptare la noile provocări este o componentă importantă a democraţiei. Controlul serviciilor secrete cu ajutorul instituţiilor specializate, a comisiilor parlamentare, a instanţelor de judecată, a instituțiilor pentru protecţia datelor, a mass media sau a forurilor ştiinţifice nu este perfect. Dar există.

Mitul nr. 5 – Serviciile secrete sunt capabile de conspiraţie mondială

În fine, iată cel mai mare mit privind serviciile secrete: acestea sunt apte de marea conspiraţie (mondială). Mai ales în statele postcomuniste în care serviciile secrete erau ermetic închise şi propagau un climat de frică generală, care le depăşea cu mult posibilităţile reale, mitul serviciilor secrete omnipotente este în continuare larg răspândit. În context Rusia este foarte frecvent invocată ca element central.

Este adevărat că şi acest mit are un substrat real, anume implicarea reală a serviciilor secrete în răsturnări de regim, atentate, tentative de lovituri de stat şi alte „operaţiuni sub acoperire”. Din Afganistan până în Panama, serviciile secrete au fost implicate, la ordinul guvernelor lor, în lucrături încurcate și întunecate.

Dar acestea nu controlează mersul lumii decât în opinia adepților teoriei conspiraţiei. Serviciile secrete sunt instituţii, au resurse financiare şi de personal limitate, sunt dependente de guvernele lor şi nu reuşesc niciodată cu adevărat să ţină secrete toate secretele pe care le cunosc.

Mai ales că în epoca digitală cercul iniţiaţilor într-un secret sau altul a crescut enorm. Acolo unde serviciile secrete complotează cu adevărat, ele sunt instrumente şi mijloace. Şi nu sunt neapărat cele mai eficiente.

Christopher Nehring, născut în 1984, este şeful oficiului de cercetare al Muzeului Spionajului din Berlin. A studiat istoria Europei de Est şi istorie recentă la Heidelberg şi St. Petersburg şi este autorul unei teze de doctorat pe o temă de istorie a serviciilor secrete. Cea mai recentă carte a sa se intitulează „77 dintre cele mai mari mituri legate de spionaj” şi a apărut anul acesta la editura Heyne din München.

Sursă: G4Media.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Perlele statului din energie fac profituri de sute de milioane de euro, într-un an cu scumpiri care dau coșmaruri românilor

Publicat

Cei mai mari producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ambii de stat, se îndreaptă spre rezultate istorice, profiturile acestora putând fi folosite pentru compensarea facturilor.

Cel mai scump an din istoria energiei din România se transformă în cel mai bun an pentru Hidroelectrica, perla statului în acest domeniu strategic.

Hidroelectrica şi-a bugetat pentru anul acesta 1,12 miliarde de lei, dar ar putea încheia anul cu 2,5 – 2,8 miliarde de lei (circa 500-600 de milioane de euro), conform estimărilor ZF.

Calculele au fost făcute pornind de la bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, preţurile medii estimate pentru 2021 pentru energia vândută pe contractele la termen şi estimările privind evoluţia producţiei.

Hidroelectrica – profit de două ori mai mare ca anul trecut

Re­zultatul net estimat este dublu faţă de cel de anul trecut şi de 2,5 ori mai mare faţă de cel bu­getat, la o producţie prognozată de17 TWh, cu 16% mai mare faţă de cea din 2020.

„Producţia companiei ar putea ajunge anul acesta la 17 TWh, pe fondul unui prim semestru foarte bun. Este greu de stabilit cum vor evolua lucrurile în a doua parte a anului, dar pragul de 17 TWh poate fi atins şi chiar depăşit“, spun surse din companie.

În cursul primelor şase luni ale anului 2021 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în creştere cu 77,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi un profit net de 1,7 miliarde de lei (345 milioane de euro), în creştere cu 109,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

La Nuclearelectrica, estimările din acest moment indică tot rezultate record. Astfel, compania ar putea termina anul cu un profit net de 800 de milioane de lei (circa 160 de milioane de euro), potrivit estimărilor ZF, făcute pe baza datelor publice şi progno­zelor legate de evoluţia preţului mediu pe contractele la termen.

Producătorul de energie nucleară a avut după primele şase luni ale anului un profit net de 385 de milioane de lei (circa 78 de milioane de euro), profitul net bugetat pentru întreg anul fiind de 562 de milioane de lei (115 milioane de euro).

Profiturile perlelor din energie, sponsorii deciziei guvernului de protejare a consumatorilor

La Hidroelectrica, statul român deţine un pachet de 80% din acţiuni şi un procent similar (82%) din Nuclearelectrica.

Astfel, de la Hidroelectrica statul ar putea lua din profitul de anul acesta sume cuprinse între 200 şi 400 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului, iar la Nuclearelectrica sumele ar putea fi cuprinse între 60 şi 110 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului.

În cazul în care statul va alege compensarea facturilor la energie ca principală măsură de protecţie a consumatorilor în faţa scumpirilor, atunci profiturile marilor producători de energie ar putea deveni sponsorii acestei decizii.

„Efortul bugetar în anul acesta este acoperit integral numai din dividendul suplimentar al Hidroelectricii, care este de 800 milioane de lei (163 de milioane de euro)“, a declarat Virgil Popescu la TVR1, citat de Agerpres.

sursa: ZF, Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Firmele de construcții vor rămâne fără facilităţile fiscale: cea mai importantă este legată de salarii. Care este motivul

Publicat

Firmele de construcții rămân fără facilități fiscale. PNRR nu mai permite mentinerea măsurilor aplicate din 2019.

Programul PNRR, prin care România poate lua 29 mld. euro de la Uniunea Europeană, va aduce şi anumite condiţii care trebuie îndeplinite de autorităţile de la Bucureşti.

Una dintre condiţii este legată de eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii care au fost introduse de către PSD în 2019.

Cea mai importantă facilitate este legată de salariile plătite în construcţii: angajaţii au o reducere a contribuţiei de asigurări sociale de la 25% la 21,75% şi exceptarea de la plata contribuţiei la asigurărilor sociale de sanătate (10%) şi de la plata impozitului pe venit care este în cotă de 10%.

La schimb salariul minim brut în construcţii a crescut la 3.000 de lei de la 2.350 lei în restul economiei.

Aceste facilităţi au fost cuprinse în celebrera OUG/114.

Premierul Florin Cîţu şi-a exprimat de mai multe ori opoziţia faţă de această facilitate susţinând că „cum s-a creat aceea măsura din construcţii a creat numai probleme. Dacă susţii un sector creezi distorsiuni în restul economiei. Pentru companii această facilitate le-a uşurat factura de plată salarială, salariile din construcţii au crescut, dar bugetul a pierdut.”

Criză de forță de muncă în domeniul construcțiilor. Ar fi nevoie de încă 200.000 de muncitori

Creșterea prețurilor pentru materialele de construcții este dublată și de o criză a forței de muncă. În 2-3 ani va fi mai simplu să găsim un medic decât un instalator, spun constructorii.

Iar România trebuie să facă rapid rost de angajați în acest sector, dacă vrea să implementeze toate proiectele prinse în Programul Național de Redresare și Reziliență scrie digi24.ro

Pentru asta însă ar fi nevoie de încă 200.000 de muncitori în construcții, potrivit patronatelor din domeniu. Aceasta în condițiile în care sectorul se confruntă deja cu un deficit de circa 100.000 de angajați.

În prezent, pe şantierele din ţară lucrează circa 10.000 de muncitori din Asia, însă în viitor numărul acestora va crește dacă constructorii de la noi nu vor reuși să-i țină pe români în țară și să-i convingă pe tineri să se înscrie la facultățile de profil.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Iohannis a testat noul Duster la Pianu, în Alba. Cum intră un președinte de 1,92 metri într-o Dacia Spring Electrică

Publicat

Președintele Iohannis a testat noul Duster automatic și Dacia Spring Electrică, sâmbătă, la terenul de golf de la Pianu din județul Alba.

Iohannis a fost invitat să participe la festivitatea de premiere a Cupei Paul Tomiță la golf care s-a desfășurat pe terenul de la Pianu, eveniment susținut de grupul Dacia Renault.

Președintele și-a făcut apariția la eveniment, la ora 15,00, la volanul unei Dacia Spring Electrică.

Iohannis a condus mașina electrică de la ieșirea de pe autostrada Sibiu – Sebeș din zona Pianu de Jos până la terenul de golf ”Paul Tomiță”

După ce i-a salutat pe organizatori și pe participanți, președintele a făcut un test drive cu noua Dacia Duster cu cutie automată.

Ce spune Klaus Iohannis despre Dacia Duster

” Am urcat astăzi la volanul noului Duster, o mașină produsă în România, deja celebră în Europa.

Chiar și în condițiile pandemiei, am apreciat modul în care în industrie și în economie firmele s-au adaptat corespunzător pentru continuarea activităților în condiții de siguranță.

Știu că v-a fost greu tuturor tuturor…

Totuși unele probleme ale lanțului de aprovizionare și aici nu ma refer la componentele electronice și-au pus amprenta pe prima jumătate a acestui an.

Dacă luam exemplul Daciei Duster vânzarea a aproape două milioane de mașini în ultimii 12 ani reflectă poziția privilegiată în rândul preferințelor clienților.

Vă amintiți poate că în cadrul unei vizite anterioare la fabrica Mioveni am testat Dusterul și v-am spus că îmi place și cum arată și cum se simte la condus.

Am avut astăzi ocazia să conduc varianta facelift iar experiența a fost pe măsura așteptărilor.

Viitorul înseamnă mai mult atât pentru producători cât și pentru furnizori și am certitudinea că industria auto românească poate mai mult.”

Președintele a plecat de la Pianu la volanul unei Dacia Spring Electrică

După ceremonia de decernare a premiilor pentru câștigătorii turneului de golf de la Pianu, președintele a mai socializat câteva minute cu organizatorii și cu reprezentanții autorităților locale și județene, apoi a părăsit evenimentul tot la bordul unui autoturism Dacia Spring Electric.

Mașina a fost apoi lăsată în grija unui angajat al Dacia, în parcarea de la ieșirea spre autostrada  Sebeș – Sibiu, din zona Pianu de Jos.

Cum încape un președinte într-o Dacia Spring Electrică

Dacia Spring Electrică are o înălțime de 1,51 metri și o gardă la sol de 15 cm.

Președintelui Klaus Iohannis, la 1,92 metri înălțime, nu i-a fost prea ușor să intre în micuța mașină electrică Dacia Spring.

Cu toate acestea i-au fost de ajuns 21 de secunde pentru a se instala la volanul primului autoturism full electric produs de Dacia.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Andrei Șerban din Alba Iulia a cântat ”Uite așa aș vrea să mor” la SuperStar România: Ce i-a impresionat pe jurați

Publicat

Andrei Șerban din Alba Iulia a participat sâmbătă seara la emisiunea ”SuperStar România” de la PRO TV.

Acesta a cântat la acordeon melodia ”Uite așa aș vrea să mor” a lui Gică Petrescu, dar și o melodie pentru o fată numită Maximiliana.

Tânărul din Alba Iulia a fost apreciat de jurații emisiunii pentru talentul său, dar și pentru atitudinea sa.

Toți cei patru jurați au votat cu ”DA” pentru a merge în etapa următoare.

Din juriu face parte și albaiulianul Marius Moga care s-a bucurat că a văzut în cadrul emisiunii participă și tineri din Alba Iulia.

Andrei este elev în clasa a X -a, la Liceul de Muzică și Arte Plastice „Regina Maria” Alba Iulia, la secția de jazz-muzică ușoară, profesor Stroia Cristina Maria.

A participat și la Vocea României Junior

Andrei a participat în trecut și la Vocea Romaniei Junior. Tânărul a fost primul și singurul copil din județul Alba care a participat la show-ul ProTV Vocea României Junior fiind ales în echipa celebrei INNA.

Andrei Șerban a urcat atunci pe scena încrezator și-a încântat pe antrenori cu interpretarea în limba engleza a piesei „Great balls of fire” și cu talentul sau de a canta la pian.

Deși nu s-a întors, Marius Moga, a flat și el în juriu, a spus despre Andrei că are toate șansele să devină un compozitor de succes.

Cântă de la șase ani

Andrei cântă de mic, prima apariție pe scenă fiind la vârsta de 6 ani, când a concurat la Mini Mega Star.

A urmat cursuri de canto muzică ușoară la Centrul de Cultură „Augustin Bena”, coordonat de profesoara Marinela Popa și, în paralel, cursuri de actorie la Palatul Copiilor din Alba Iulia, sub îndrumarea profesorului Teodora Mălin.

Familia îl susține în totalitate: mama, fratele mai mic Daniel și tatăl lui fac parte din staff-ul tehnic.

Visul lui Andrei este să facă o carieră muzicală internațională și să își compună singur piesele.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate