Sfânta Cuvioasa Parascheva, sărbătorită de ortodocşi. Credincioşii se roagă pentru minuni şi vindecări miraculoase

Pe data de 14 octombrie, Biserica Ortodoxă, dar și alte biserici de rit oriental o venerează pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Considerată și sfânta patroană, ocrotitoare a Moldovei, sute de mii de credincioși aleg ca în această perioadă să meargă în pelerinaj la Iași, pentru a se ruga la moaștele Sfintei Parascheva.

Se spune că îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. Moaștele cuvioasei se află în Catedrala Mitropolitană din Iași, din anul 1889. Hramul ei prilejuieşte unul dintre cele mai mari pelerinaje ale ortodoxiei.

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune că, pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică, la Sfânta Evanghelie: „Vinde-ţi averea ta, dă-o la săraci şi urmează Mie“ (Matei 19, 21). Aceste cuvinte au determinat-o să-și dăruiască hainele sale săracilor.

Înainte de împlinirea vârstei de 20 de ani, a plecat în pelerinaj în Ţara Sfântă. După ce s-a închinat în locurile prin care trecuse Hristos, pe Care Îl iubea atât de mult, Parascheva s-a oprit în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici.

Acolo trăiseră și Sfântul Ioan Botezătorul şi Cuvioasa Maria Egipteanca. Aici a dus o viaţă foarte aspră, dar care a făcut-o fericită.

Se spune că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfântul Varlaam scrie iî Cazania sa: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Astfel din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. După doi ani, în acel loc împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.

A fost îngropată lângă mare, iar potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească.

Săpând groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, trupul marinarului a fost îngropat alături de al ei.

În noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustra pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva.

Împărăteasa pe care o văzuse în vis „care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva ” i-a poruncit să ia trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste.

În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Târnovo (astăzi Bulgaria), fiind așezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului. În anul 1393, după ce Bulgaria cade sub ocupația turcilor, iar bisericile au fost transformate în moschei, sfintele moaște au fost mutate la Vidin, pentru 5 ani.

După această perioadă, moaștele au fost duse în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) și Sfântul Gheorghe din Fânar – noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

Se spune că, după ce a plătit toate birurile impuse de turci Patriarhiei Ecumenice, în 1641, domnitorul Vasile Lupu a primit, prin hotărârea patriarhul Partenie I şi a membrilor Sinodului, în semn de recunoştinţă, moaştele Cuvioasei.

Astfel, moldovenii şi-au luat-o ca ocrotitoare pe Sfânta Parascheva, ale cărei moaşte au stat la Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi“ până în 1889, când au fost mutate în Catedrala Mitropolitană, unde, an de an, sunt căutate de tot mai mulți credincioși.

La fiecare început de octombrie, evlavia credincioşilor pentru cea mai cinstită sfântă a României transformă Iaşul într-o cetate a ortodoxiei.

Pentru ca pelerinajul de la Iași să fie cunoscut și peste hotare, Consiliul Mondial al Bisericilor, prin Grupul de Coordonare Europeană pentru Misiune şi Reînnoire şi Consiliul Bisericilor Europene au hotărât să devină oraş internaţional de pelerinaj, alături de Tesalonic – Grecia, Trondheim – Norvegia, Edinburgh – Marea Britanie şi Praga – Cehia.

„Spre tine pururea nădăjduind, de multe boli și primejdii s-a izbavit țara aceasta, alinând și prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în buna și milostiva îndurare, prin ale tale rugăciuni;

dar și acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuți ca să scăpăm din primejdie și să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.” (Din Acatistul Cuvioasei, Condacul 3).

sursa: creştinortodox.ro, calendar-ortodox.ro