Sfânta MARIA MICĂ: În 8 septembrie, NAȘTEREA MAICII DOMNULUI- cea mai mare SĂRBĂTOARE a toamnei. Semnificaţii și tradiţii

Pe 8 septembrie, creștinii sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Povestea venirii pe lume a celei care I-a dat viață Mântuitorului Iisus Hristos, este prezentată sumar în Biblie. După tradiție, părinții săi se numeau Ioachim și Ana și locuiau în orășelul Nazaret din Galileea.

Părinții ei i-au dat fiicei lor un nume foarte obisnuit la evrei, cel de Maria.Peste 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica luni, de sărbătoarea Sfintei Maria, aproximativ 1,8 milioane dintre aceştia fiind femei.  De Sfânta Maria îşi serbează onomastica şi bărbaţii care poartă numele Marian sau Marin.

Citește și Sfânta Maria 2023: MESAJE și URĂRI pentru familie, colegi, prieteni. Pentru toți cei care-şi sărbătoresc ziua numelui

Nașterea Domnului – Sfânta Maria; Semnificaţia sărbătorii

În 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Sfânta Maria: Tradiţii şi obiceiuri

În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi.
În această zi, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe.

Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

Este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gazele şi reptilele se retrag în pământ. Plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă. Începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.

Cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile pot atrage asupra lor boli care îi pocesc.

Se aprinde candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.

Potrivit tradiţiei, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite. Credincioşii merg de dimineaţa la biserică, pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.

În România, peste 1.800.000 de femei poartă numele de Maria, Mărioara, Mariana şi în jur de 400.000 de bărbaţi se numesc Marian sau Marin.