Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sfânta Maria Mare: Tradiţii, credinţe populare, superstiţii. Nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare


Publicat

Una dintre cele mai mari sărbători ale bisericii creştine, Adormirea Maicii Domnului sau Sântămaria Mare, este prăznuită în 15 august. Marchează trecerea de la vară la toamnă şi totodată Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor. Pe lângă semnificaţia religioasă a sărbătorii, în Transilvania şi alte regiuni ale ţării sunt cunoscute o serie de obiceiuri şi superstiţii populare.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2020. Felicitări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui. Urări în versuri, cu tâlc sau serioase

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată şi sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă. iar în această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor.

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit.

În scrierile părinţilor orientali se spune că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă. De asemenea, se spune că apostolii aflaţi în acel moment în zone diferite ale lumii au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Deoarece Apostolul Toma nu a putut fi prezent la înmormântare, când a ajuns după 3 zile acesta a cerut să fie deschis mormântul pentru a putea săruta mâinile Născătoarei, dar intrând el a găsit mormântul gol. De-a lungul timpului în cuvântările Părinţilor Bisericii s-a afirmat faptul că Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său şi luată cu trupul în Împărăţa Cerurilor.

Pe de altă parte, tradiţia mai spune că după ce şi-a săvârşit misiunea apostolică ce i-a fost încredinţată, de a duce credinţa pe Muntele Athos, Maica Domnului dorea să se mute la Fiul Său. Această cerere i-a fost îndeplinită şi astfel a fost săvârşită şi dorinţa creştinilor ca trupul Maicii Domnului să nu fie supus puteziciunii şi să fie luat la cer.

Tot tradiţia spune că înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el şi astfel să se mântuiască de păcate. Se mai spune că dracii, rămaşi fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne niciunul.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului.

Superstiţii legate de Sărbătoarea Sfânta Maria Mare

În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pe cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.

Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.

Această sărbatoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări.

Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.

De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă.

Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.

De Sfânta Maria Mare, fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.

Dacă unele obiceiuri se referă strict la femei şi la fete, nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de păstrarea tradiţiei. Aceştia, în data de 15 îşi schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni. Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei, ori în târnaţ în această zi.

Se interzice scaldatul în apa râurilor spurcata de cerb şi dormitul pe prispă.

Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre, că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.

Alte obiceiuri şi credinţe populare

În Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, dar şi miere, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.

Tot din această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.

Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.

Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.

În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.

Pe de altă parte, cei care aveau vii mari obişnuiau ca în această zi să tocmească pandurii care să păzească viile.

De asemenea, în această zi bărbaţii îşi schimbau pălăria cu căciula, iar cei care erau observaţi că purtau în continuare căciulă erau ironizaţi. Totodată în această zi de sărbătoare era interzis dormitul pe prispă sau scăldatul în apele râurilor spurcate de cerb.

Tot în această zi se organizau şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă.

Totodată, la sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla totodată cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.

În părţile Moldovei această sărbătoare este considerată sărbătoarea „morţilor” iar cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare.

În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Marie Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară ocrotite de Maica Domnului îşi serbează hramul.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

RADARE de WEEKEND în ALBA: Locațiile în care Poliția monitorizează traficul rutier. Atenționări pentru șoferi

Publicat

radar

Poliţia Rutieră monitorizează traficul în judeţul Alba și în acest weekend. Oamenii legii atenționează șoferii să respecte regulile de circulație, ca să evite accidentele rutiere.

Conducătorilor auto le este recomandat să ţină cont de limitele de viteză, să nu conducă obosiţi sau sub influenţa alcoolului şi să manifeste respect în trafic.

Amplasarea radarelor în perioada 26 – 28 septembrie 2020

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Pot fi amplasate radare și în alte locații, astfel că șoferii sunt atenționați să respecte regulile rutiere pe tot parcursul deplasării. De asemenea, vor putea fi organizate acțiuni și filtre în trafic.

Potrivit Codului Rutier, limitele maxime de viteză sunt de:

– 50 km/oră în localităţi (în unele cazuri, limita este mai mare, dar de maximum 80 km/oră sau mai mică, dar minimum 30 km/oră);

– 90 km/oră pe drumuri naţionale, judeţene, comunale

– 100 km/oră pe drumuri expres sau drumuri naţionale europene

– 130 km/oră pe autostrăzi.

Dacă depăşiţi aceste limite maxime admise de viteză riscaţi sancţiuni, astfel:

– pentru depăşirea limitei cu 10-20 km/oră, se calculează 2 sau 3 puncte-amendă, plus două puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 21-30 km/oră: 4 sau 5 puncte-amendă plus trei puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 31-40 km/oră: între 6 şi 8 puncte-amendă, plus patru puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 41-50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă, plus sase puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu mai mult de 50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă, dar şi suspendarea permisului pentru 90 de zile.

Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă – art. 336 Cod Penal.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Persoanele cu febră sau cu simptome respiratorii au acces prioritizat în secțiile de votare. REGULI și MĂSURI OBLIGATORII

Publicat

Persoanele cu febră, cu simptome respiratorii sau cu risc mare de îmbolnăvire vor avea acces în secțiile de votare la alegerle locale și pot solicita accesul cu prioritate la urne. Cetăţenii cu drept de vot care se vor prezenta duminică la urne trebuie să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de COVID-19.

Autorităţile au instituit măsuri care privesc accesul şi fluxul alegătorilor în sediul secţiei de votare, dar şi exercitarea propriu-zisă a dreptului de a alege.

Persoanele cu risc mare de îmbolnăvire pot solicita acces prioritar în localul de vot, iar în cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente sau este febril va fi organizat accesul prioritizat al acestuia la urne.

Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat spre a evita aglomerările din interiorul acestuia. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşirea din acesta.

În situaţia în care se formează aglomerări la intrarea în sediile secţiilor de votare, personalul de pază va asigura distanţarea de minimum un metru între persoane. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (de exemplu vârsta de peste 65 de ani, persoane ce se declară cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) pot solicita acces prioritar în localul de vot. Accesul va fi dispus de preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare prin măsuri organizatorice.

Distanţarea de minimum un metru poate fi asigurată şi prin marcarea acesteia între persoanele ce aşteaptă în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare. Este recomandabil ca şi în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare alegătorii să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, precizează autorităţile.

La intrarea în sediul secţiei va fi organizat un filtru, asigurat de personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare desemnat, dotat cu termometru, materiale de protecţie sanitară şi flacon cu dezinfectant, iar alegătorii vor fi supuşi unui triaj observaţional şi vor fi termometrizaţi cu ajutorul unui termometru noncontact.

Dacă nu sunt evidenţiate temperatura de peste 37,3 grade C şi/ sau simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie), alegătorul îşi va dezinfecta mâinile, va intra în sediul secţiei de votare, păstrând distanţa de minimum un metru faţă de celelalte persoane şi evitând atingerea pe cât posibil a suprafeţelor. În cazul în care un alegător nu dispune de masca de protecţie, acestuia i se va pune la dispoziţie una, pe care o va purta pe tot parcursul prezenţei în interiorul sediului secţiei de votare şi în localul de vot.

Alegător cu febră sau simptome respiratorii – care este procedura stabilită în secțiile de votare

În cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau este febril (este depistat cu temperatura de peste 37,3 grade C), personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare va organiza accesul prioritizat al acestuia în localul de vot astfel:

– alegătorul va purta mască, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi va fi menţinut la distanţă de celelalte persoane în exteriorul sediului secţiei de votare;

– se va identifica rapid numărul secţiei de votare la care alegătorul este arondat şi va fi anunţat preşedintele biroului electoral al secţiei de votare de existenţa cazului unui alegător ce necesită acces prioritizat;

– în localul de vot se vor face pregătirile necesare, astfel încât respectivul alegător să stea cât mai puţin timp în interiorul acestuia;

– alegătorul îşi va dezinfecta mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare;

– va fi condus în interiorul sediului secţiei de votare până la intrarea în localul de vot, evitând contactul fizic cu suprafeţele sau cu alte persoane;

– după îndeplinirea cu celeritate a formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota în cabina de vot care este mai apropiată de intrarea în local;

– după finalizarea procedurilor de votare prevăzute de lege, alegătorul va fi condus în afara sediului secţiei de votare;

– cabina de vot va fi dezinfectată prin ştergerea suprafeţelor prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire; acolo unde este posibil, după primul alegător febril şi/ sau cu simptome respiratorii, cabina va fi rezervată până la sfârşitul zilei de votare doar alegătorilor febrili şi/ sau cu simptome respiratorii;

– alegătorului i se va recomanda purtarea măştii de protecţie până la domiciliu, evitarea transportului în comun, contactarea medicului de familie sau a serviciului 112, după caz;

– în cazul în care starea medicală a alegătorului este deteriorată, se va contacta serviciul 112, iar acesta va fi izolat într-o sală separată, evitând contactul cu alţi alegători sau cu alte persoane, şi va fi supravegheat până când va fi preluat de personalul medical.

Accesul alegătorilor în localul de vot se va face eşalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători şi să se respecte distanţarea de minimum un metru între persoane.

Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot şi la ieşirea din acesta.

Potrivit ordinului emis de ministrul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne, alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV.

Dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură, după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe baza de alcool sau va schimba mănuşile.

În vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare; după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca, astfel încât să acopere nasul şi gura.

Alegătorul se va îndrepta către biroul sau banca la care se află membrul biroului electoral al secţiei de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală şi va poziţiona actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, pe biroul sau banca respectivă, astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secţiei de votare să nu fie necesară.

Totodată, se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secţiei de votare în timp ce alegătorul semnează în lista electorală, la preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea ”Votat”. Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral, sub supravegherea şi la indicaţia acestora.

Dacă alegătorul şi-a dezinfectat mâinile la intrarea în localul de vot şi a purtat masca de protecţie pe durata staţionării în localul de vot, ştampila cu menţiunea ”Votat”, buletinele de vot, pixul şi documentele atinse vor fi considerate necontaminate.

După exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu ”Votat”, după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.

La urne, fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea ”Votat”, care se aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul celor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ”Votat” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

De asemenea, persoana care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singură are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a o ajuta, un însoţitor ales de ea. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Program special la serviciile de evidența persoanelor din Alba, cu ocazia alegerilor locale 2020. Detalii pentru cetățeni

Publicat

Direcția Publică Comunitară de Evidență a Persoanelor (DPCEP) Alba anunță că programul de lucru cu publicul a fost extins și în weekend la serviciile publice comunitare locale, pentru a permite desfășurarea procesului electoral în bune condiții.

Potrivit sursei citate, în zilele de 26 și 27 septembrie 2020, programul serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor din județul Alba va fi extins pentru eliberarea actelor de identitate pentru persoanele cu drept de vot, astfel:

Programul D.P.C.E.P. Alba:

– sâmbătă, 26 septembrie 2020, între orele 8.00 – 16.00;

– duminică, 27 septembrie 2020, între orele 7.00 – 21.00.

Program servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor din județul Alba – sâmbătă, 26 septembrie / duminică, 27 septembrie:

AIUD 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

ALBA-IULIA 8.00 – 16.00 /  7.00 – 21.00

BLAJ 7.00 – 16.00 * / 7.00 – 21.00

SEBEȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

ABRUD 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

BAIA DE ARIEȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

CÂMPENI 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

CUGIR 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

OCNA-MUREȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

TEIUȘ 8.00 – 16.00 / 9.00 – 21.00

ZLATNA 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

IGHIU 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

JIDVEI 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

*cu posibilitatea prelungirii programului, în funcție de solicitări

Serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor din municipiile Aiud, Alba-Iulia, Blaj și Sebeș, orașele Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna-Mureș, Teiuș, Zlatna și comunele Ighiu și Jidvei vor soluționa, cu prioritate, cererile pentru eliberarea actelor de identitate pentru motivele prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. f), g) și j) (pierdere, furt, distrugere, deteriorare si anularea actului de identitate) din Ordonanța de urgență a Guvernului 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu sau fără o programare prealabilă telefonică sau online.

Cetățenii care dețin acte de identitate ale căror termen de valabilitate a expirat sau va expira în perioada 1.03.2020-27.09.2020 își pot exercita dreptul la vot în baza acestor documente.

Actele de identitate ale căror termen de valabilitate a expirat începând cu data de 1.03.2020 își mențin valabilitatea pe toată perioada stării de urgență/alertă precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

Informații suplimentare la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor care deservește localitatea de domiciliu/reședință.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Zece noi trasee marcate pentru alergare, în Munții Apuseni. Acestea sunt adresate atât avansaților, cât și începătorilor

Publicat

Au fost realizate zece noi trasee de alergare montană, în Munții Apuseni. 

Membrii clubului Xterra Sport Bihor au anunţat recent că alergătorii montani au la dispoziție zece noi trasee marcate şi realizate de ei, în Remeţi, Vârtop şi Stâna de Vale.

Acestea sunt dedicate atât începătorilor, cât şi avansaţilor, potrivit alerg.ro.

Traseele se adaugă celor cinci deja existente (două în Roșia și trei în Șuncuiuș) și care au fost lansate anul trecut.

Cele zece noi trasee sunt marcate cu plăcuţe desenate cu silueta unui alergător, colorată în funcţie de nivelul de dificultate al traseului: galben – pentru începători, verde şi albastru – nivel mediu şi roşu – pentru avansaţi.

În total, traseele – care sînt în circuit – au 194 de kilometri, iar cel mai lung este de 38km, în Remeți, putînd fi parcurs în circa 5h:30min. Cel mai scurt traseu are 12 km.

Detalii despre noile trasee pot fi găsite pe site-ul SportinApuseni.ro, care oferă informații şi despre atracţiile turistice de pe trasee, cu posibilităţile de cazare din zonă, producători locali, meşterii populari, alte sporturi practicate în zonă: cicloturism, via ferrata, canioning, căţărare, rafting sau ski.

Proiectul de realizate a traseelor noi a fost finanţat integral de către Agenţia de Management al Destinaţiei Bihor (AMD), bugetul fiind de 35.000 lei.

Președintele Xterra Sport , Szokolszky István, a mai spus că în următorii doi ani clubul ar mai vrea să realizeze „Traversarea Apusenilor”, ce ar urma să fie cel mai lung traseu de alergare montană de la noi. „Ne-am gîndit că ar trebui să aibă peste 300 kilometri. Vrem să înceapă din Vadu Crişului şi să se sfîrşească în Zlatna, în judeţul Alba”, a arătat Szokolszky.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate