26 octombrie - Sfântul Dumitru: De ce i se spune "Izvorâtorul de Mir". Ce se spune că aduce ghinion de Sâmedru

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, cunoscut popular drept Sfântul Dumitru, este sărbătorit luni, 26 octombrie 2026. Este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți ai Ortodoxiei și ocrotitorul orașului Salonic.

În tradiția populară românească, sărbătoarea este numită Sâmedru și marca odinioară sfârșitul verii pastorale și apropierea iernii.

De această zi sunt legate și numeroase obiceiuri și superstiții, între care celebrul "Foc al lui Sâmedru".

Potrivit crestinortodox.ro, Sfântul Dimitrie a trăit în Tesalonic, actualul Salonic, în vremea împăraților Dioclețian și Maximian, într-o perioadă în care creștinii erau persecutați.

Sursele bisericești îl prezintă ca fiu al conducătorului cetății și creștin încă din tinerețe.

După moartea tatălui său, ar fi primit o importantă funcție administrativă și militară, dar nu și-a ascuns credința creștină, iar din această cauză a fost întemnițat.

Publicitate

În timpul detenției, un tânăr creștin pe nume Nestor i-ar fi cerut binecuvântarea înainte de a-l înfrunta pe gladiatorul Lie, favoritul împăratului.

După victoria lui Nestor, Maximian a poruncit uciderea celor doi.

Sfântul Dimitrie a murit martiric, fiind străpuns cu sulițele la 26 octombrie 303.

De ce este numit "Izvorâtorul de Mir"

Denumirea vine din tradiția legată de moaștele sale, care se află la Salonic.

Relatările bisericești spun că de la mormântul și, ulterior, de la moaștele Sfântului Dimitrie a izvorât un lichid frumos mirositor, numit mir, căruia credincioșii i-au atribuit vindecări și minuni.

De aici numele sub care sfântul este cunoscut până astăzi: Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

Salonic îl consideră pe Sfântul Dimitrie ocrotitor al orașului, iar biserica în care se află moaștele sale este unul dintre importantele locuri de pelerinaj din Grecia.

Sâmedru, ziua care "încuie vara"

În tradiția populară românească, Sfântul Dumitru este cunoscut sub numele de Sâmedru sau Sumedru și ocupă un loc important în vechiul calendar pastoral.

Etnologul Ion Ghinoiu arată că Sâmedru împărțea anul pastoral împreună cu Sângiorzul, sărbătorit pe 23 aprilie.

Perioada dintre Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru era considerată vara pastorală, iar cea dintre 26 octombrie și 23 aprilie - iarna pastorală.

În formularea populară, Sângiorzul "încuie iarna și înfrunzește codrul", iar Sâmedru "încuie vara și desfrunzește codrul".

Focul lui Sâmedru, una dintre cele mai cunoscute tradiții

În noaptea de 25 spre 26 octombrie, în unele zone ale țării se aprindea Focul lui Sâmedru.

Tinerii ridicau un rug într-un loc înalt al satului, iar comunitatea se aduna în jurul focului.

Copiii și tinerii săreau peste flăcări, gest despre care se credea că aduce sănătate și noroc.

Tăciunii rămași erau uneori duși în livezi și grădini, în credința că vor ajuta pomii să rodească în anul următor.

Ce se spune despre vreme de Sfântul Dumitru

Ziua era folosită în lumea satului și pentru a încerca să se "citească" iarna care urma.

Una dintre credințe spunea că, dacă de Sfântul Dumitru vremea este urâtă, cu vânt și ploaie, va urma o iarnă cu zăpadă multă.

În alte zone, ciobanii urmăreau comportamentul oilor sau anumite semne din natură pentru a prezice cât de aspră va fi iarna.

Ce se spune că aduce ghinion de Sâmedru

Potrivit tradițiilor populare, se spune că dacă muncești din greu în ziua de 26 octombrie îți va aduce ghinion, deoarece Sâmedru este o zi de sărbătoare și odihnă.

De asemenea, se spune că ziua marca, în lumea satului, încheierea unor socoteli și contracte pentru anul pastoral.

Astfel, dacă lași datorii sau înțelegeri nerezolvate, aceste lucruri ți-ar putea aduce ghinion.

În anumite zone, se spunea că dacă te piepteni în această zi ai putea atrage primejdia lupilor.

Totodată, dacă ignori sărbătoarea și să o tratezi ca pe o zi obișnuită, s-ar putea să îți aducă pagubă sau necazuri.