26 octombrie, Sfântul Dumitru: semnificații și tradiții de respectat de ziua celui care aduce iarna

26 octombrie, Sfântul Dumitru: semnificații și tradiții de respectat de ziua celui care aduce iarna. Sfântul Dumitru este sărbătorit anual pe 26 octombrie și reprezintă cel mai important eveniment religios al toamnei în calendarul creștin-ortodox. Ziua este marcată de numeroase tradiții și superstiții menite să aducă noroc și sănătate credincioșilor.

Conform tradiției populare, Sfântul Dumitru marchează începutul iernii. Se spune că, de la această dată, temperaturile încep să scadă, iar frunzele copacilor încep să cadă.

Viața Sfântului Dimitrie

Sfântul Dimitrie s-a născut în cetatea Solun, adică oraşul Salonic de astăzi din Grecia, şi provine dintr-o familie nobilă, fiind fiul guvernatorului acestei cetăţi.

Părinţii l-au botezat în taină şi l-au crescut în credinţa creştină, pe ascuns, de teama marilor prigoniri pornite de împăraţii păgâni împotriva creştinilor.

Atât faptului că provenea dintr-o familie de rang înalt, cât și datorită calităților sale, a reușit să ajungă la înalta funcție de consul în împărăţia romană.

Dimitrie, educat de părinţii săi și binecuvântat de Dumnezeu, a propovăduit credința și a venit în ajutorul oamenilor. După ce și-a pierdut părinții, și-a împărțit averea săracilor și le-a oferit adăpost orfanilor și văduvelor.

Faptele sale bune au ajuns la cunoștința împăratului Maximian, care a poruncit să fie torturat și aruncat într-o temniță întunecoasă. După noi acte de bunătate și binecuvântări, Dimitrie a fost ucis de sulițele soldaților la 26 octombrie 303.

La zece ani după moartea sa, în 313, când creștinismul a fost recunoscut ca religie de stat de împăratul Constantin cel Mare, pe mormântul Sfântului Dimitrie a fost ridicată o biserică.

De atunci, creștinii care vin să se roage aici au fost martorii multor minuni și vindecări atribuite Sfântului.

26 octombrie, Sfântul Dumitru: semnificații și tradiții

Sâmedru este numele popular al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Tradiţia orală îl consideră patronul caselor, al păsărilor, animalelor şi deopotrivă garantul soroacelor.

În Ajunul sărbătorii Sfântului Dimitrie, în noapte de 25 spre 26 octombrie, se aprind focuri peste care copiii sar, pentru a fi sănătoși pe tot parcursul anului. Focul are și rolul de a alunga spiritele rele și de a încălzi sufletele celor adormiți.

Cele mai potrivite locuri pentru aceste acţiuni de „purificare”, erau cele din învecinătatea apelor, răspântiile şi în mijlocul satului. Aceste focuri erau cunoscute sub denumirea de „focurile lui Sânmedru”.

După ce focul se stinge, țăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să capete putere și să rodească bine în sezonul următor.

Sfântul Dumitru este considerat și ocrotitorul păstorilor, potrivit crestinortodox.

De Sfântul Dumitru poți afla cum va fi iarna

Astfel, pe 26 octombrie, ciobanii pot „prezice” cum va fi iarna. Ei pun cojocul în mijlocul turmei și observă ce oaie se așază pe el: dacă se culcă o oaie neagră, se prevede o iarnă blândă, iar dacă se așază o oaie albă, iarna va fi grea.

Un alt mod de a anticipa iarna este să urmărească comportamentul oilor dimineața, de Sfântul Dumitru:

• dacă prima oaie care se trezește este albă și se îndreaptă spre sud, iarna va fi aspră;
• dacă este neagră și merge spre nord, iarna va fi mai ușoară.

De asemenea, această zi marca și încheierea „soroacelor”, adică a înțelegerilor dintre stăpânii oilor și ciobani făcute la Sfântul Gheorghe, de unde și zicala: „La San-George se încăieră câinii, iar la Samedru se sfădesc stăpânii”.

De Sfântul Dumitru se angajau servitorii pentru diverse lucrări, iar stânele erau pregătite pentru iarnă. Țăranii mai aveau obiceiul de a tunde coama cailor până la trei ani, pentru ca părul acestora să fie frumos.

Totodată, în ziua de 26 octombrie, după ce se întorceau de la biserică, femeile văduve împărţeau daruri dedicate sufletelor morţilor (grâu fiert, colaci rituali, unt, brânză, lapte, nuci, prune uscate) rostind incantaţii şi rugăciuni pentru iertarea sufletelor celor trecuţi dincolo.