SIMULARE BACALAUREAT 2014: Modele de SUBIECTE și BAREME pentru proba la ISTORIE

Elevii de clasa a XI-a, a XII-a și a XIII-a, vor intra și miercuri în sălile de clasă pentru a susține simularea examenului de BACALAUREAT la proba obligatorie a profilului, E,c). Peste 6.500 de elevi vor fi testați la matematică, în cazul claselor de la profilul real-tehnologic, respectiv la istorie în cazul celor de la profil uman- pedagogic.

Citește și  SUBIECTE SIMULARE BAC 2015, Română: Texte din Slavici, Arghezi şi Sebastian, importanţa ecranizării operelor şi a comunicării în familie »

Citește și SUBIECTELE: SIMULARE BACALAUREAT 2014: SUBIECTELE la MATEMATICĂ pentru clasa a XI-a și a XII-a. Proba obligatorie a profilului

Citește și SIMULARE BACALAUREAT 2014: MODELE de SUBIECTE cu BAREME pentru proba la MATEMATICĂ, la toate profilurile

Potrivit inspectorului școlar Dan Cherecheș, pentru proba obligatorie de profil sunt programați 2.866 de clasa a XII-a din învățământul la zi, 520 de elevi de clasa a XIII-a de la seral, 3.189 de elevi de clasa XI-a și 499 de clasa a XII-a de la seral.

O parte din aceștia vor susține examenul la matematică iar o parte la istorie.

Ca și la restul examenelor intrarea în sală se va face până la ora 8.30 iar testarea începe de la ora 9.00. Elevii vor trebui să rămână în sală cel puțin până la ora 10.30. Aceștia au la dispoziţie maximum trei ore pentru rezolvarea subiectelor şi vor fi supravegheaţi de profesori de altă specialitate.

Citește și BACALAUREAT 2014: MODELE de SUBIECTE şi calendarul probelor din acest an. Detalii despre examen

Sunt repartizaţi în săli în ordine alfabetică, în funcţie de listele afişate pe uşa clasei, câte un elev în bancă, în funcţie de spaţiul disponibil.

Elevii nu au voie să intre în săli cu materiale din care se pot inspira pentru rezolvarea subiectelor sau cu telefoane mobile. Sălile de examen şi de corectare a lucrărilor sunt monitorizate video.

BACALAUREAT 2014: MODELE DE SUBIECTE LA ISTORIE și  BAREM DE CORECTARE.

La examenul de BACALAUREAT de anul trecut au avut de rezolvat următorul subiect:

ISTORIE – SUBIECTUL I

A. „România a fost cel mai activ aliat al Uniunii Soviectice în timpul crizei ungare din 1956 (…) Gheorghiu Dej (…) a vizitat Budapesta după invazia sovietică, iar în comunicatul (…) oficial şi-a exprimat părerea că acţiunea sovietică era <necesară şi corectă>. Guvernul român s-a fpcut ecoul propagandei sovietice, denunţând <contrarevoluţia> (ungară) ca operă a <fasciştilor reacţionari> provocaţi de <imperialişti occidentali>. Forţelor sovietice li s-au oferit baze suplimentare de pământ românesc, drumurile au fost lărgite, iar traficul feroviar întrerupt pentru a permit transporturile militare. Satisfacţia sovietică faţă de rolul României în timpul lunilor octombrie şi noiembrie 1956 a fost în avantajul ţării, doi ani mai târziu, când Hruşciov a hotărât să retragă trupele sovietice. (…) Poziţia strategică a României, flancată de alte state membre ale Tratatului de la Varşovia, a făcut ca propunerea de retragere a trupelor să nu neliniştească Uniunea Sovietică din punct de vedere al securităţii orice temeri în legătură cu România ca aliat demn de încredere fiind risipite de acţiunile acesteia din timpul revoluţiei ungare. Din acelaşi motiv, măsura de precauţie de a menţine un număr mare de trupe sovietice în Ungaria după revoliţie i-a permis lui Hruşciov să compenseze parţial orice reducere generală de trupe sovietice în zonă. (…) Pentru a compensa retragerea sovietică şi pentru a micşora temerile sovietice că aceasta ar putea să afecteze sprijinul regimului din România, (Gheorghe Gheorghiu) Dej a aprobat introducerea imediată a unor măsuri de securitate internă stringente pentru a menţine controlul Partidului” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, „Istoria României”).

B. „Pe 21 august 1968, Armata Roşie şi armatele auxiliare ale Tratatului de la Varşovia invadează Cehoslovacia şi ocupă Praga fără să întâmpine vreo rezistenţă armată, populaţia respectând consemnele date de partid. (…) Dar, chiar dacă operaţiunea militară este o reuşită, ea se soldează rapid pe plan politic şi psihologic cu un eşec usturător. Sovieticii credeau că vor putea reedita la Praga scenariul pe care îl folosiseră cu succes la Budapesta, în 1956 şi că-i vor determina pe neostaliniştii partidului să apeleze la ajutorul <marelui frate> pentru reinstaurarea <legalităţii socialiste>. (…) Evenimentele din vara lui 1968 i-au pus în multe privinţe pe picior greşit pe conducătorii sovietici şi pe aliaţii lor conservatori şi neostalinişti din democraţiile populare din Europa de Est. Într-adevăr, coeziunea blocului socialist, chiar dacă a fost restabilită încă o dată (…) prin intervenţia blindatelor, a dat semne îngrijorătoare de şubrezire (…), România nu a participat la <strunirea> promotorilor <Primăverii de la Praga> şi a condamnat iniţiativa aliaţilor săi”. (S. Berstein, P. Milza, „Istoria Europei”).

Pornind de la aceste surse, elevii au avut de răspuns la următoarele cerinţe:

1. Numiţi liderul politic român precizat în sursa A (2 puncte)

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B (2 puncte)

3. Numiţi din sursa A, respectiv sursa B, câte un spaţiu istoric în care au loc evenimente ce duc la intervenţii armate (6 puncte)

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că România adoptă, în relaţiile internaţionale, o atitudine diferită faţă de aceea a tratatului de la Varşovia (3 puncte)

5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate într-o relaţie cauză-efect, selectate din sursa A (7 puncte)

6. Prezentaţi două practici politice utilizate în România, în perioada naţional-comunismului. (6 puncte)

7. Menţionaţi o caracteristică a disidenţei anticomuniste din România (4 puncte).

Total, 30 puncte.

SUBIECTUL II

“Progresele expansiunii turceşti (…) au sporit presiunea otomană la Dunărie şi au creat o ameninţare directă pentru independenţa Ţării Româneşti. În confruntarea militară care se anunţa, Vlad (Ţepeş) s-a decis să preia iniţiativa.

Declanşarea războiului antiotoman a fost precedată de o amplă acţiune politică destinată să asigure consolidarea autorităţii domneşti, prin limitarea forţei politice şi militare a marii boierimi, prin crearea unei puternice armate şi prin sprijinirea negustorilor localnici. (…) Conflictul dintre domn şi marea boierime (…) a îmbrăcat forme violente, domnul suprimând o mare parte a adversarilor săi (…).

În 1459, Vlad a refuzat plata tributului, iar în iarna anului 1461.1462 a atacat şi nimicit garnizoanele otomane de pe ambele maluri ale Dunării, de la Zimnicea până la gurile fluviului. Riposta otomană s-a manifestat prin organizarea unei expediţii conduse de însuşi sultanul Mahomed al II-lea, aflat (…) în fruntea celor mai puternice oştiri de la cucerirea Constantinopolului. Vlad a aplicat tactica clasică a domnitorilor români: retragerea, pustiirea teritoriului care urma să fie străbătut de inamic şi lupta de hărţuială. Astfel, în noaptea de 16 iunie 1462, Vlad a săvârşit un atac nocturn asupra taberei sultanului (…(. Ocuparea capitalei – oraşul Târgovişte – abandonată de domn, nu a adus decizia politică şi militară aşteptată de sultan, astfel că în iunie a început retragerea armatei otomane, care, sub loviturile forţelor româneşti, a intrat în debandadă.

Victoria lui Vlad Ţepeş nu putea fi definitivă atât timp cât efortului militar românesc nu i se asociau forţele coalizate ale statelor creştine.” (A. Oţetea, “Istoria poporului român”)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi capitala statului românesc, precizată în sursa dată (2 puncte)

2. Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la cauzele organizării expediţiei otomane în spaţiul românesc. (2 puncte)

3. Menţionaţi statul medieval românesc şi domnitorul acestuia, la care se referă sursa dată. (6 puncte)

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la măsurile adoptate pe plan intern prin care domnitorul şi-a consolidat autoritatea politică. (6 puncte)

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecinţele declanşării expediţiei otomane din anul 1462, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă (1+ puncte)

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia diplomaţia promovată de un conducător politic din spaţiul românesc se încadrează în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea – al XVI-lea. (Se punctează pertinenşa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia) (4 puncte).

SUBIECTUL III

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre formarea statului român modern şi evoluţia acestuia în secolul al XIX-lea, având în vedere:

– menţionarea a două fapte istorice desfăşurate în secolul al XIX-lea, care au dus la formarea statului român

– prezentarea unui fapt istoric, din politica internă, prin care s-a consolidat statul român moderni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

– precizarea unei cauze a implicării României în “criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

– menţionarea a două acţiuni prin care România participă la “criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

– formularea unui punct de vedere referitor la consecinţele acţiunilor întreprinse de România în “criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea pentru evoluţia statului modern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

DESCARCA SUBIECTUL LA ISTORIE de la BACALAUREAT 2013