Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

STUDIU: Fiecare euro cheltuit în publicitate generează o contribuție de șapte ori mai mare la PIB. Beneficii pentru economie


Publicat

oameni calculatorFiecare euro cheltuit în publicitate generează o contribuţie de şapte ori mai mare la PIB, încurajează inovaţia, sprijină ocuparea forţei de muncă şi contribuie la finanţarea unor servicii vitale pentru societate, potrivit raportului Valoarea publicităţii, realizat de Deloitte și publicat de World Federation of Advertisers.

Folosind modelarea econometrică, studiul a arătat ca publicitatea creează aproximativ șase milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene și generează venituri în valoare de 4,6% din PIB-ul european.

Totodată, studiul independent a identificat trei domenii esenţiale (economic, piața muncii și social) în care publicitatea aduce beneficii directe sau indirecte economiei europene şi cetăţenilor din Uniunea Europeană.

Studiul a demonstrate că publicitatea are o contribuţie mai amplă în economie, stimulând competitivitatea, prin informaţiile oferite consumatorilor despre produse şi servicii. Competiţia, la rândul său, duce la inovaţie, stimulând companiile să creeze produse şi servicii diferenţiate, pentru a face faţă concurenţei nu doar în cadrul UE, ci şi pe plan internaţional.

Studiul estimează că fiecare euro cheltuit în publicitate aduce alţi şapte euro la PIB, ceea ce înseamnă că cele 92 de miliarde de euro cheltuite în publicitate în 2014 au generat un venit de 643 miliarde de euro, adică 4,6% din PIB-ul UE. De asemenea,

În ceea ce privește piața muncii, studiul relevă că publicitatea generează aproximativ şase milioane de locuri de muncă, echivalentul a 2,6% din totalul locurilor de muncă din UE, în trei domenii:

– persoanele implicate direct în realizarea publicităţii (16%)

– locuri de muncă din mass-media şi online, finanţate prin publicitate, inclusiv jurnaliştii, generatori de conţinut, dar şi cei care lucrează în outdoor sau televiziune (10%)

– locuri de muncă generate în economie ca urmare a activităţii publicitare. Acestea acoperă o arie mai largă, de la locurile de muncă în vânzări până la roluri care vin în sprijinul publicităţii în industrii precum cea hotelieră sau în turism. Această categorie include, de asemenea, locurile de muncă generate de cererea de produse şi servicii stimulată prin publicitate. În total, vorbim de 74% din cele 5,8 milioane de locuri de muncă.

Publicitatea are şi beneficii sociale prin faptul că finanţează, cel puţin parţial, mass-media. Astfel, cetăţenii europeni au acces la ştiri, programe de divertisment şi instrumente de comunicare la un cost redus sau chiar gratis. Publicitatea outdoor are, de asemenea, beneficii civice, contribuind la îmbunătăţirea imaginii oraşelor, în vreme ce motoarele de căutare ne ajută să reducem costurile şi timpul necesare pentru a afla informaţii noi. În lipsa publicităţii, finanţarea canalelor de comunicare ar fi mult redusă, ceea ce ar conduce la abonamente TV mult mai scumpe, la restrângerea numărului de ziare şi reviste şi a independenţei acestora. Posturile radio nu ar mai putea transmite programe de ştiri şi divertisment pe tot parcursul zilei. Mai mult, evenimentele sportive şi culturale ar fi nevoite să caute alte surse de finanţare.

Industria europeană de publicitate solicită, potrivit unui comunicat de presă, o amânare (moratoriu) privind noi reglementări pe care Comisia Europeană vrea să le impună în domeniul publicității. Publicitarii invocă nevoia de timp pentru o evaluare completă a impactului noii legislații și arată că industria publicității are un impact economic major în UE.

„În prezent, reprezentanții industriei sunt îngrijorați că revizuirea Directivei privitoare la serviciile mass-media audiovizuale și a celei ce vizează protecția datelor cu caracter personal în online ar putea genera restricții suplimentare, ce vor afecta piața digitală europeană și ar limita potențialul acesteia de a stimula competiția și de a crea noi locuri de muncă”, se arată în comunicatul citat.

sursa: capital.ro, hotnews.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ la Parlamentul European, cu europarlamentarul Victor Negrescu: Unde lucrează și mănâncă aleșii de la Bruxelles

Publicat

Ce face un parlamentar european, unde lucrează, unde locuiește, sau chiar unde mănâncă – sunt întrebări normale pentru cetățenii unui stat european, dar în special pentru cei din România unde rolul unui eurodeputat nu este foarte bine prezentat. 

Pentru un răspuns la întrebările de mai sus am mers la Bruxelles, la Parlamentul European, alături de eurodeputatul Victor Negrescu. 

Vezi și Salariul minim în România va ajunge la 60% din salariul mediu brut, cu 1.000 de lei mai mare. Stadiul directivei europene

În linii mari, europarlamentarii decid prin legile pe care le propun, dezbat și apoi le votează, soarta țărilor care formează Uniunea Europeană.

Mai exact, legile emise de Parlamentul European sunt aplicate în fiecare țară din UE. La cinci ani, cetățenii statelor din Uniune sunt chemați la urne pentru a-și alege eurodeputații, însă activitatea acestora este sumar explicată votanților.

Din această cauză alegerile europarlamentare sunt ținute ”pe repede înainte”, iar din partea României, din cei 33 de europarlamentari parte din ei pot fi slab pregătiți.

Ce fac europarlamentarii la Bruxelles

La Bruxelles, în funcție de nivelul de activitate pe care îl desfășoară europarlamentarii pot opta pentru apartamente, sau camere de hotel, costurile de cazare fiind suportate de UE.

Victor Negrescu este vicepreședinte în comisia pentru cultură și educație și membru în comisia pentru bugete și afaceri constituționale, dar mai face parte și din alte comisii.

În mare parte a timpului, activitatea unui eurodeputat se desfășoară în cadrul clădirii Parlamentului European, în săli de ședință, săli de comisii sau subcomisii, unde dezbat și negociază amendamente.

Însă, odată pe lună merg la Strasbourg pentru circa o săptămână, unde se votează legile.

Unde mănâncă de obicei

Mâncarea este mai ieftină, cu un euro sau doi în cantina Parlamentului European, spune Victor Negrescu. Dacă au timp, între două sesiuni de discuții și comisii, europarlamentarii pot mânca la cantina instituției.

De la supe, fripturi, mâncare vegetariană, sau deserturi, totul se găsește la cantina parlamentului. De asemenea, aceștia pot opta pentru mâncarea restaurantelor din zona instituției, însă prețurile acolo sunt mai ridicate decât la cantină.

Fiecare europarlamentar cu biroul său

Europarlamentarii pot avea consilieri, iar Negrescu are doi. Consilierii lucrează în birou cu el și se ocupă de agenda acestuia, de la programari de întâlniri și până la a-i reaminti ce mai are de făcut într-o zi de lucru.

Fiecare europarlamentar are biroul său, unde își desfășoara activitatea în afara ședințelor sau a sesiunilor de dezbatere. În mare parte activitatea se împarte fie în birou, fie în sălile de ședință.

Europarlamentarii pe care cetățenii României îi votează apoi îi trimit la Bruxelles au o singură misiune: cea de a face, dezbate și vota legi, legi care vor influența modul în care statele Uniunii Europene își continuă parcursul european.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

BACALAUREAT 2022: Modele de subiecte la proba scrisă la alegere – geografie, logică, psihologie, economie, sociologie, filosofie

Publicat

examen

Ministerul Educației a pus la dispoziția liceenilor noi modele de subiecte pentru examenul de Bacalaureat 2022.

Proba la alegere în funcție de profil și specializare va fi în 22 iunie. Primele rezultate vor fi cunoscute în 1 iulie.

Vezi și BACALAUREAT 2022: Modele de subiecte pentru examenul de anul viitor, publicate de Ministerul Educației

Absolvenții liceelor cu profil Umanist, specializările Filologie și Științe sociale, pot alege între Geografie, Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Sociologie și Filosofie.

MODELE de SUBIECTE BACALAUREAT 2022 – proba la alegere, pe discipline:

GEOGRAFIE

Model SUBIECT Geografie Bacalaureat 2022

Model BAREM Geografie Bacalaureat 2022

ECONOMIE

Model SUBIECT Economie Bacalaureat 2022

Model BAREM Economie Bacalaureat 2022

FILOSOFIE

Model SUBIECT Filosofie Bacalaureat 2022

Model BAREM Filosofie Bacalaureat 2022

LOGICĂ

Model SUBIECT Logică Bacalaureat 2022

Model BAREM Logică Bacalaureat 2022

PSIHOLOGIE

Model SUBIECT Psihologie Bacalaureat 2022

Model BAREM Psihologie Bacalaureat 2022

SOCIOLOGIE

Model SUBIECT Sociologie Bacalaureat 2022

Model BAREM Sociologie Bacalaureat 2022

Vezi și MODELE de SUBIECTE pentru BACALAUREAT 2021: TOATE testele de antrenament și baremele publicate de Ministerul Educației

Calendar BACALAUREAT 2022

Sesiunea iunie – iulie 2022:

23 – 27 mai 2022 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

27 mai 2022 – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

6 – 8 iunie 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

8 – 9 iunie 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

9 – 10 iunie 2022 – Evaluarea competențelor digitale – proba D

13 – 15 iunie 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

20 iunie 2022 – Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

21 iunie 2022 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

22 iunie 2022 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

23 iunie 2022 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

27 iunie 2022 – Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00—18:00

28 – 30 iunie 2022 – Rezolvarea contestațiilor

1 iulie 2022 – Afișarea rezultatelor finale

Vezi BACALAUREAT 2021: Modele de subiecte publicate de Ministerul Educației. Variante de pregătire

BACALAUREAT 2022 calendar examen

Sesiunea august – septembrie 2022:

18 – 25 iulie 2022 – Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe

16 august 2022 – Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

17 august 2022 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

18 august 2022 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

19 august 2022 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

22 – 23 august 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

24 august 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

25 august 2022 – Evaluarea competențelor digitale – proba D

26 și 29 august 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

31 august 2022 – Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 18:00)

1 – 2 septembrie 2022 – Rezolvarea contestațiilor

3 septembrie 2022 – Afișarea rezultatelor finale

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Asfaltări la preț umflat într-o comuna din Alba. Fostul primar și trei angajați trimiși în judecată

Publicat

Fostul primar al comunei Meteș, alături de alți trei angajați au fost dați în judecată de actuala conducere a primăriei pentru recuperarea unei sume mari de bani. 

Mai exact este vorba despre peste 160.000 de lei, bani, care au fost dați de primărie pentru o asfaltare făcută în Lunca Ampoiței, în anul 2013, a explicat pentru alba24.ro, primarul Daniel Sânzâiana. 

Atunci, fostul primar, Traian Nicolae Ursaleș, alături de alți trei angajați ai primăriei cu funcții de decizie, Nicolae Hărăguș, Nicoleta Hărăguș și Paraschiva Gavrilă, ar fi calculat prețul total al lucrării la un indice greșit.

Adică, potrivit actualului primar, Daniel Sânzâiană, aceștia au plătit mai mult pentru asfaltare. Problema a fost descoperită în 2014 de către Curtea de Conturi, iar de atunci s-au desfășurat mai multe procese pe diferite instanțe de judecată.

Acum, Primăria Meteș i-a acționat în instanță pe cei patru și cere ca aceștia să plătească 160.615,52 lei, din care jumătate din sumă este valoarea lucrării, iar restul sumei reprezintă penalități.

Momentan, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba, în data de 3 decembrie, însă nu a primit un prim termen de judecată.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

O nouă materie pentru elevii din ciclurile primare și gimnaziale din anul școlar viitor. Legea, la vot final în Parlament

Publicat

O nouă materie ar putea fi introdusă, începând din anul școlar 2022-2023, în școlile din țară. Este vorba despre educația pentru mediu, o disciplină ce ar urma să fie predată elevilor din ciclurile primare și gimnaziale.

Un proiect de lege în acest sens este în dezbateri la Senat și va ajunge în curând la vot final. Inițiatorii actului normativ susțin că este recomandat ca educația pentru mediu să fie studiată încă din clasele primare ”întrucât la această vârstă copiii percep mediul mai mult instinctiv, natural, urmând ca în celelalte cicluri școlare să compartimenteze informațiile pe teme, să identifice probleme și soluții”.

Dacă va fi aprobat, proiectul va modifica din nou Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin introducerea în curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial a competențelor de mediu.

Noi materii deja introduse pentru anul școlar 2022-2023

Reamintim că începând cu anul școlar 2022-2023 au fost deja introduse două noi materii: Educație Financiară și Educație Juridică. Vor fi predate în cadrul orei de Antreprenoriat, pe care elevii o aveau deja cuprinsă în programa școlară.

Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului:

– competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;

– competențe de comunicare în limbi străine;

– competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;

– competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;

– competențe sociale și civice;

– competențe antreprenoriale, financiare și juridice

– competențe de sensibilizare și de expresie culturală;

– competența de a învăța să înveți.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate