În weekend: TÂRGUL de FETE de pe Muntele Găina 2018. Spectacol folcloric, concerte, focuri de artificii. PROGRAMUL

În acest weekend, mii de oameni sunt aşteptaţi la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România. Spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare româneşti, concerte de muzică folk şi muzică uşoară, focuri de artificii şi petreceri în aer liber sunt câteva dintre atracţiile ediţiei din acest an.

Târgul este organizat de sute de ani în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie) şi păstrează caracteristicile tradiţionale autentice.

Târgul de Fete va debuta, sâmbătă, în jurul orei 13.00, în Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina, unde în zona terenului de fotbal vor avea loc demonstraţii meşteşugăreşti, iar de la ora 14.00 va fi deschisă o expoziţie de fotografie etnografică semnată Vasile Sârb și elevii săi de la Clasa de Arte Vizuale Moderne din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena”. De la ora 15.00, cei mai mici participanţi vor putea să se bucure de activităţi educative şi de divertisment pentru copii cu Valiza Fermecată.

La ora 15.30 în centrul comunei Avram Iancu va avea loc un spectacol folcloric în care vor evolua: Ansamblul Folcloric „Plaiuri Noşlăcane” din Noşlac, Ansamblul Folcloric „Dor Teiuşan” din Teiuş, Grupul vocal „Doruri Sibiene” Sibiu, Grupul folcloric „Obârşia” din Blaj, Ansamblul Folcloric „Brădeana” din Sohodol, Codruţa Tomuş, Ansamblul folcloric din  Anenii Noi (Republica Moldova), dar şi Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al Judeţului Alba dirijat de Alexandru Pal. În cadrul spectacolului îşi vor da concursul şi ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra Oargă și Flaviu Mârza din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba dar şi soliştii vocali invitaţi: Oana Venţel, Mara Bogdan, Alexandru Bărăştean, Bianca Şuşman, Ioan Ciorea, Alina Secăşan şi Veta Biriş. La ora 19.30 va avea loc un foc de artificii în Avram Iancu şi apoi participanţii vor urca pe Muntele Găina.

Sâmbătă seara – Târgul de Fete se mută pe Muntele Găina, unde de la ora 21.00 va avea loc un concert extraordinar de muzică folk şi country rock cu DESPERADO, Cătălin Condurache şi Sandi Deac, Vali Şerban şi Florin Săsărman. La ora 23,00 este programat un concert extraordinar Nicoleta Nucă, iar petrecerea va continua pe Muntele Găina până târziu în noapte cu discotecă în aer liber, focuri de tabără şi focuri de artificii.

Duminică – Târgul de Fete debutează, la ora 10.00, cu un ceremonial solemn la Crucea Iancului de pe Muntele Găina, unde va fi arborat drapelul naţional, va avea loc o slujbă Te Deum şi oficialităţile prezente la eveniment vor depune coroane de flori. Momentul solemn va fi accentuat de Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara „Augustin Bena” a Județului Alba. La ora 10.30 va fi deschis Târgul Meşterilor Populari la care meşteri iscusiţi îşi vor prezenta roadele muncii lor respectiv obiecte tradiţionale pe care continuă să le fabrice prin tehnici vechi de sute de ani.

La ora 11.00 va începe un spectacol extraordinar de folclor în care vor evolua Ansamblul Folcloric „Doina Mureșului” din Arad, Grupul focloric tradiţional „Mărişana” din Mărişel (Cluj), Ansamblul Folcloric „Muguri şi Mlădiţe de Tezaur” al Casei de Cultură din Beiuş, Ansamblul Folcloric din Anenii Noi (Republica Moldova), Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al judeţului Alba, dirijor Alexandru Pal dar şi ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra şi Flaviu Mîrza. Programul va fi întregit de soliştii vocali Nicolae Plută, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ, Cătălin Haşa dar şi solişti vocali invitaţi: Mariana şi Adriana Anghel, Marius Ciprian Pop, Mirela Mănescu, Felicia Stoian, Mădălina Artem, Roxana Bădescu, Ancuţa Matei, Nicolae Flaviu Cristea dar şi Alexandra Chira, câştigătoarea trofeului emisiunii concurs TVR – „Vedeta populară”.

„În fiecare an Pe Muntele Găina se scrie povestea Târgului de Fete, cea mai cunoscută sărbătoare populară din România. Târgul de Fete este pe drept cuvânt un brand important al României, iar în vechime sărbătoarea era un prilej pentru oamenii din zonă să se întâlnească venind din localităţile apropiate Muntelui Găina, să îşi revadă rudele sau prietenii, iar pentru tineri să se cunoască, să lege prietenii şi chiar să se căsătorească. Acum Târgul de Fete de pe Găina reprezintă încercarea noastră de a susţine şi promova zestrea unică a românilor: meşteşugurile tradiţionale, portul popular românesc, obiceiurile şi tradiţiile dar şi muzica populară autentică. Aşteptăm cu drag şi în acest an pe toţi cei care iubesc tradiţiile dar şi natura să urce pe Muntele Găina invitaţia organizatorilor fiind ca în fiecare an: Hai pe Muntele Găina! Hai pe muntele dragostei!”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

PROGRAMUL Târgului de Fete de pe Muntele Găina – 2018:

Sâmbătă, 21 iulie

Centrul comunei Avram Iancu – zona teren de fotbal

Ora 13.00 – Ateliere şi demonstraţii meşteşugăreşti

Ora 14.00 – Expoziţia de fotografie etnografică semnată Vasile Sârb

Ora 15.00 – Activităţi educative şi de divertisment pentru copii “Valiza fermecată”

Orele 15.30 – 19.30 Spectacol folcloric

Ansamblul folcloric “Plaiuri noşlăcane” din Noşlac

Ansamblul folcloric “Dor teiuşan”din Teiuş

Grupul vocal “Doruri sibiene” din Sibiu

Grupul folcloric “Brădeana” din Sohodol

Codruţa Tomuş

Ansamblul folcloric din Anenii Noi (Republica Moldova)

Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al județului Alba, dirijor Alexandru Pal

Ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra și Flaviu Mârza și soliștii vocali invitaţi: Veta Briş, Oana Venţel, Mara Bogdan, Alexandru Bărăştean, Biana Şuşman, Ioana Ciorea, Alina Secăşan

Ora 19.30 – Foc de artificii și urcarea pe Muntele Găina

Muntele Găina

Ora 21.00 Concert extraordinar de muzică folk şi country rock

Desperado, Cătălin Condurache şi Sandi Deac, Vali Şerban, Florin Săsărman

Ora 23.00 Concert extraordinar Nicoleta Nucă

Ora 24.00 Foc de artificii şi foc de tabără

Orele 24.00 – 4.00 Discotecă în aer liber

Duminică, 22 iulie

Muntele Găina

Ora 10.00 Arborarea Drapelului Naţional al României pe Muntele Găina – ceremonial de depunere de coroane în memoria lui Avram Iancu, erou al naţiunii române

– participă tulnicăresele din Avram Iancu şi Fanfara “Augustin Bena” a Judeţului Alba

Ora 10.30 Târgul Naţional al Meşterilor Populari

Ora 11.00 Spectacol extraordinar de folclor

Ansamblul folcloric “Doina Mureşului” din Arad

Grupul folcloric tradiţional “Mărişana” din Mărişel (Cluj)

Ansamblul folcloric “Muguri şi mlădiţe din tezaur” al Casei de Cultură Beiuş

Ansamblul folcloric din Anenii Noi” (Republica Moldova)

Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al județului Alba, dirijor Alexandru Pal

Ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra și Flaviu Mârza și soliștii vocali:

Nicolae Plută, Dorina Nariţa, Maria Filompn, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ, Cătălin Haşa

şi

soliştii vocali invitaţi:

Mariana şi Adriana Anghel, Marius Ciprian Pop, Mirela Măneascu, Felicia Stoian, Mădălina Artem, Roxana Bădescu, Ancuţa Matei, Nicolae Flaviu Cristea, Alexandra Chira (câştigătoarea Trofeului “Vedeta Populară”)

Locaţie şi repere

Ceremonialul este o tradiţie care se păstrează cu sfinţenie în fiecare an, fiind momentul simbolic prin care participanţii la Târgul de Fete cinstesc memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc. Personalitatea cea mai cunoscută a Ţării Moţilor este Avram Iancu, un avocat transilvănean şi revoluţionar român paşoptist, care a jucat un rol extrem de important în Revoluţia de la 1848. Avram Iancu, denumit şi „Crăişorul Munţilor”, a fost de fapt conducătorul Ţării Moţilor în timpul revoluţiei, cel care în 1849 a comandat armata românilor transilvăneni împotriva trupelor ungare. „Crucea Iancului” aflată în cel mai înalt punct de pe Muntele Găina a fost construită în 1924, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea eroului naţional Avram Iancu, iar monumentul a fost sfinţit în acel an chiar în timpul Târgului de Fete în prezenţa Regelui Ferdinand I.

Accesul pe platoul de pe Muntele Găina, unde se desfăşoară manifestările, este posibil pentru autoturisme şi microbuze de până la 20 de locuri. Pe drumul judeţean DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina, iar de aici drumul se continuă pe un drum pietruit şi practicabil pentru mijloacele auto până pe platoul unde au loc manifestările. Pe munte este amenajată o zonă de campare, există cisterne cu apă şi zone cu curent electric pentru cei care vor să petreacă două zone minunate în natură.

Unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase din Alba, are o înălţime de 1486 metri. Este situat în nord vestul judeţului, la granite cu Bihor, Hunedoara şi Arad. Legenda Muntelui Găina este strâns legată de râul Arieş, care traversează Munţii Apuseni.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina – semnificaţii şi legende

Târgul de Fete de pe Muntele Găina s-a transformat în zilele noastre într-o sărbătoare câmpenească, prilej de petrecere și voie bună, cu spectacole de muzică și dansuri populare, obiceiuri vechi și gastronomie tradițională.

Însă sărbătoarea are o altă semnificaţie: „Acolo, pe Muntele Găina, se adunau păstorii din trei comune, Vidra, Bolzești și Almaș și stăteau acolo cu oi, cu vaci, cu cai, cu ce aveau. Când venea vremea să coboare acasă, era vremea strânsului fânului. Atunci au vrut să facă o petrecere de despărțenie. Și așa a început Târgul de la Găina”, îşi amintea fondatoarea grupului de tulnicărese din Avram Iancu, prof. Elena Pogan (n. 20 iunie 1925 – d. 13 decembrie 2010) din Vidra.

„Petrecerea de despărțenie” a ciobanilor era și un prilej pentru schimb de produse. Cei de la Vidra duceau greble, donițe, pieptare, pungi, obiecte vestimentare din piele de oaie. Ceilalți aduceau țuică de cireșe întoarsă „cum îi trăznetu’ ”, miere cu fagure sau „rozole”, adică sirop de fructe de pădure.

După ce trocul lua sfârșit, toți se așezau la masă și se ospătau cu plăcinte, fripturi de găină, slănină și brânză. Sătui, aceștia începeau jocul.

„La Târgul Găinii se suiau de sâmbătă seara, și cât era marginea pădurii, de jur împrejur, erau numai focuri. Le plăcea să urce de sâmbăta seara pentru ca să fie în munte la răsăritul soarelui. Atâta era de frumos. La răsăritul soarelui, toți se ridicau din culcușul lor și se rugau lui Dumnezeu”, mai spunea Elena Pogan.

În 1924, a fost ridicată Crucea Iancului. De atunci și până în ziua de azi, preotul din Avram Iancu urcă la cruce, unde oficiază Sfânta Liturghie, duminică dimineaţa.

Pe Muntele Găina, cei care urcau pentru a face schimb de produse îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători. „Înțelesul” se făcea pe loc între părinții fetei și ai băiatului, iar de multe ori, cununia avea loc chiar pe munte, oficiată de preoți veniți la eveniment cu această misiune.

Fetele de măritat sau fetele mari care doreau să fie pețite de feciori se pregăteau din timp pentru întâlnirea de pe Muntele Găina. Aduceau zestrea primită de la părinți și rude, împachetată în lăzi de zestre, cât mai frumos sculptate. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc şi fericire.

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina

Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei. Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri. Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş. Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie. Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă. Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc. Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

Legenda a fost purtată şi transmisă şi prin intermediul celei mai mari manifestări populare în aer liber din România. În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.

Pornit iniţial ca o întâlnire între locuitorii satelor răsfirate prin munţi, pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor partenerul sau partenera de viaţă, cu timpul târgul a devenit un prilej de promovare a tradiţiilor populare: a dansului şi a muzicii folclorice. Prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment trebuie căutate mult în timp.

Pe vremuri, ritualul începea sâmbata seara, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cântau şi beau ţuică. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta Găina. Dansul era obligatoriu, ca flăcaii să vadă că fata nu şchiopăta. Se înfiripa şi negoţul: după locul de obârşie, negustorii vindeau fie cireşe şi miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smălţuite. Momentul cel mai important îl reprezenta „târguirea” fetelor. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau „negocierile”. Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărita pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.

Legenda Muntelui Găina în varianta scriitorului Ioan Mărginean: ”Cândva, demult, oameni şi zei îşi împarteau deopotrivă cerul şi pământul, lumina şi întunericul, bucuriile şi tristeţile. Aşa se face că sus, la poalele norilor, sub lăcrimarea sfânta arazelor soarelui, rostogolite că un pocal de nestemate peste chipul Muntelui ce străjuieşte şi azi un mănunchi de case din piatră, lemn şi cărămidă, locuiau moţii, stâlpi vii ai albastrului cer troienindu-i cărările ascunse, drumurile, potecile, văile, pădurile, cărările, cu caii lor mărunţi, dar tot acolo îşi avea culcuşul şi-o găinuşă ce făcea ouă de aur şi moţii se mirară cât se mirară, şi-auînceput s-o ocrotească, să-i închine gânduri şi fapte şi cîntece. Pentru găina lor cu ouă de aur erau în stare să facă moarte de om, astfel că ea se afla în siguranţă dintr-un anotimp în altul. O singură dată moţii îi vedeau faţa, chipul ei enigmatic şi singuratic, cu aripile deschise peste imensitate. Era ziua de Sfântu Ilie, în care moţii se adunau că pâraiele în aceeaşi matcă, să-şi spună păsurile, visele, să dea prilej tinerilor copii să se întâlnească, să se îndrageasca şi să-şi propună inimii să se unească pe viaţa, prin căsătorie. De aceşti tineri se apropia găină, ce cobora de pe ciubul ei nevăzut, chiar pe vârful Muntelui, unde astăzi sălăşuieste întru eternitate Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zâna fermecătoare, ce se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi oferindu-l acestora pentru fericire şi viaţa lungă. Oamenii şi Muntele aplaudau, se rugau, mulţumeau. În aplauzele lor zâna ridica mâinile spre cer şi devenea Găină, repede acoperindu-se de neprivire. Aşa i-au prins anotimpurile, într-un obicei nestrămutat al iubirii şi încrederii, de aceea Muntele acela semeţ de aproape de 1500 m înălţime s-a numit şi se va numi cât veacurile: Muntele Găina. Numai că armonia dintre ei a fost spartă de-un ochi nechibzuit, care o viaţa întreaga aurmarit să descopere cuibul Găinii să-i fure ouăle de aur. Şi, până la urmă, cu ajutorul diavolului, a reuşit. Găina, devenită zână tocmai coborâse la altă serbare, pe creastă unui alt munte, să împace locuitorii şi nişte vizitatori neaveniţi şi omul acesta nesăbuit a tabărât pe cuibar, a luat ouăle, le-a ascuns în sân şi-a dispărut. Întoarsă acasă şi descoperind furtul, zâna s-a supărat foarte, şi a hotarât să părăsească acel loc pentru totdeauna. A ridicat mâinile la cer, a devenit Găină şi-a zburat nevăzută în alt munte. Şi muntele acela era la Roşia Montană. Oamenii s-au supărat, au jelit-o, au implorat-o să se întoarca, dar minunea nu s-a mai întâmplat. A rămas Muntele Găina, cu vârful acela pleşuv, bântuit de ploi şi crivăţ, de lacrimi şi legenda. Oamenii se întâlnesc mereu cu el, să-l îmblânzească, să-i astâmpere aşteptarea, răbdarea, armonia. Se spune că hoţul ce furase ouăle a căzut într-o prăpastie şi ouăle s-au pierdut în adânc devenind izvoare, sau vâlve – crăpătură se vede şi azi înecata în nori. Apusenii suferă de-atunci”.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Primăria şi Consiliul Local Avram Iancu, în parteneriat cu grupurile locale „Pe Mureş şi pe Târnave” şi „Drumul Iancului”.