Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2022: programul evenimentului din weekend, condiții meteo și de acces, legendele locului

Târgul de Fete de pe Muntele Găina, una dintre cele mai vechi sărbători tradiționale cu o vechime de sute de ani, începe sâmbătă, de la ora 12.00 și continuă duminică, de la ora 10.00.

Evenimentul are loc pe un platou montan la o altitudine de 1.467 metri. Timp de două zile, organizatorii au pregătit expoziții, spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare românești, concerte de muzică rock, focuri de artificii și petreceri în aer liber.

Accesul pe platoul de pe Muntele Găina, unde se desfășoară manifestările, este posibil pentru autoturisme și microbuze de până la 20 de locuri. Pe drumul județean DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina, iar de aici drumul se continuă pe un drum pietruit și practicabil pentru mijloacele auto până pe platoul unde au loc manifestările. Pe munte există o zonă de campare pentru cei care vor să petreacă două zile minunate în natură, spun organizatorii.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2022 – principalele evenimente

Manifestarea etno-culturală va debuta sâmbătă, la amiază, cu Târgul meșterilor populari  „Alba Tradițional”, care reunește 50 de meșteri tradiționali din Alba, Hunedoara, Cluj, Arad, Mureș, Sibiu, Vâlcea, Satu Mare, Neamț, Argeș, Gorj.

La ora 14.00, este programat concertul „Cântec pentru făuritorii libertății”, susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, dirijat de Alexandru Pal. În spectacol vor evolua interpreții Roxana Reche, Maria Filimon, Dorina Narița, Floricica Moga, Nicolae Plută și Nicolae Tuhuț.

Pe parcursul zilei va avea loc difuzarea mai multor filme etnografice:

• „Costumul popular ca emblemă a identității culturale românești” de Doina Îșfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, instituție aflată Sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române
• „Cămeșa cu ciupag și Aurelia Matei”
• „Arta lemnului din Avram Iancu și Nicolae Beleiu”
• ”Altarul Soarelui”, „Țara Moților”, „Drama lui Avram Iancu”
• „Chemarea tulnicului și „Lespezi de piatră și Petru Popa”.

La ora 17.30, Fanfara Transilvania și Fanfara Transilvania Junior vor susține un spectacol extraordinar de muzică tradițională românească și muzică balcanică.

La ora 19.30 este programat un spectacol de dansuri antice, moderne și contemporane susținut de „Antheia Imperialis”, coordonator Octavia Oprea.

Seara se va încheia cu un concert extraordinar al Trupei Phoenix, 2022 fiind anul împlinirii a 60 de ani de existență a trupei. Din programul primei zile nu va lipsi nici discoteca în aer liber cu „Flaviu fără S” și focurile de artificii, programate la miezul nopții.

Târgul de Fete va continua duminică, 17 iulie, pe vârful Muntelui Găina, la Crucea Iancului, cu un ceremonial solemn și o slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu – erou al națiunii române. Programul va fi deschis de tulnicăresele din Avram Iancu și de Fanfara Județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș.

Sărbătoarea de pe Găina va continua cu târgul meșterilor populari, dar și un spectacol extraordinar denumit „Muntele Găina unește tradițiile românești”. În cadrul acestui spectacol își vor da concursuri ansambluri din județele Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara, Arad, Suceava, Sălaj, Gorj:

• Suceava – Ansamblul folcloric ,,Flori de Bucovina”
• Gorj – Ansamblul folcloric ”Cheile Oltețului Polovragi”
• Sălaj – Ansamblul folcloric ”Mugur, Mugurel”
• Arad – Ansamblul folcloric ,,Florile Mureșului”
• Bihor – Ansamblul folcloric „Datina” din Aleșd
• Hunedoara – Ansamblul de cântece și dansuri pădurenești ”Leleșana” din Lelese
• Cluj – Ansamblul folcloric „Dor Transilvan” al R.A.T.U.C. Cluj-Napoca
• Alba – Ansamblul folcloric „Tradiții uiorene” Ocna Mureș.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina, 16-17 iulie 2022 – PROGRAM

Sâmbătă, 16 iulie 2022 / Vârful Muntelui Găina

• ora 12.00 RO Cultură pentru Cultură – Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (50 de meșteri tradiționali din Alba, Hunedoara, Cluj, Arad, Mureș, Sibiu, Vâlcea, Satu Mare, Neamț, Argeș, Gorj)
• ora 13.00 ”Costumul popular ca emblemă a identității culturale românești” de Doina Ișfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, instituție aflată Sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române – difuzare film
• ora 14.00 „Cântec pentru făuritorii libertății” susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, dirijor: Alexandru Pal. Roxana Reche, Maria Filimon, Dorina Narița, Nicolae Plută, Floricica Moga și Nicolae Tuhuț – spectacolul folcloric extraordinar
• ora 15.30 Alba Tradițional – meșteri tradiționali la ei acasă – „Cămeșa cu ciupag și Aurelia Matei”; „Arta lemnului din Avram Iancu și Nicolae Beleiu” – difuzare film
• ora 16.00 „Altarul Soarelui”, „Țara Moților” și „Drama lui Avram Iancu” – difuzare film
• ora 17.30 Fanfara Transilvania și Transilvania Junior – spectacol extraordinar de muzică tradițională românească și muzică balcanică
• ora 19.00 Alba Tradițional – meșteri și interpreți tradiționali la ei acasă –  „Chemarea tulnicului și Eugenia Gavrea”; „Lespezile de piatră și Petru Popa” – difuzare film
• ora 19.30 „Antheia Imperialis” – coordonator Octavia Oprea – spectacol de dansuri antice și moderne
• ora 21.30 Concert extraordinar PHOENIX (2022 – anul împlinirii a 60 de ani de existență PHOENIX)
• ora 23.00  „Flaviu fără S” și discotecă în aer liber
• ora 00.00 Foc de artificii

Duminică, 17 iulie / Vârful Muntelui Găina

• ora 10.00 Ceremonial de depunere de coroane și slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu – Erou al națiunii române. Tulnicăresele din Avram Iancu, Fanfara Județului Alba
• ora 10.30 RO Cultură pentru Cultură – Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (50 de meșteri tradiționali din Alba, Hunedoara, Cluj, Arad, Mureș, Sibiu, Vâlcea, Satu Mare, Neamț, Argeș, Gorj)
• ora 11.00 RO Cultură pentru Cultură – Muntele Găina unește tradițiile Românești – Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara, Arad, Suceava, Sălaj, Gorj – spectacolul folcloric extraordinar: Suceava – Ansamblul folcloric ,,Flori de Bucovina”, Gorj – Ansamblul folcloric ”Cheile Oltețului Polovragi”, Sălaj – Ansamblul folcloric ”Mugur, Mugurel”, Arad – Ansamblul folcloric ,,Florile Mureșului”, Bihor – Ansamblul folcloric „Datina” din Aleșd, Hunedoara – Ansamblul de cântece și dansuri pădurenești ”Leleșana” din Lelese, Cluj – Ansamblul folcloric „Dor Transilvan” al R.A.T.U.C. Cluj-Napoca, Alba – Ansamblul folcloric „Tradiții uiorene” Ocna Mureș.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina: Unde se poate parca și unde se poate pune cortul

Primarul comunei Avram Iancu, Sandu Heler, spune că în comună se poate parca pe două terenuri private. În total sunt disponibile aproximativ 200 de locuri de parcare. Totodată, participanții la sărbătoare pot parca și sus, pe munte. Este asigurat un flux rutier cu ajutorul Poliției.

Majoritatea celor care vor rămâne peste noapte la Găina, vor dormi în corturi, fie în comună, fie sus pe munte. Corturile pot fi amplasate pe Muntele Găina oriunde, pe principiul primului venit, așa cum s-a întâmplat și în anii trecuți.

Potrivit primarului, locurile de cazare din zonă (inclusiv din comunele învecinate) s-au epuizat, dar mai există varianta cazării la localnici. De alfel, nu puțini dintre cei care vin în zonă au rude la care înnoptează.

Reparații pe drumul de acces

Pe cei 20 km din DJ 762 Baraj Mihoești – Vidra – Avram Iancu s-au desfășurat lucrări de frezat asfalt, plombe, marcaje axiale și laterale, înainte de eveniment.

Din centrul satului și până pe munte sunt 9 kilometri, dar 4 sunt asfaltați de primărie (porțiunea care este în intravilan). Ceilalți 5 sunt în stare bună, au dat asigurări reprezentanții Consiliului Județean.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2022: Cum va fi vremea

Organizată în fiecare an în preajma sărbătorii de Sfântul Ilie, aducătorul de ploi, sărbătoarea de pe Muntele Găina a fost marcată, prin tradiție, de vreme ploioasă.

În acest an însă, potrivit aplicațiilor de prognoză meteo, vremea va fi în general frumoasă. Sunt anunțate maxime de 22-23 grade Celsius și minime de 9-13 grade. Fiind zonă de vârf montan însă, vremea se poate schimba rapid, așa că vizitatorii se pot echipa cu umbrele și haine pentru ploaie sau temperaturi mai scăzute.

Tradițiile sărbătorii de pe Muntele Găina

La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau, de cu seară, pe platoul Muntelui Găina. Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în apus.

Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina.

Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte.

Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos.

Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur. Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“.

După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta.

Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal.

Semnificaţia numelui Muntele Găina

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei.

Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri.

Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. O dată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş.

Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie.

Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.

Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă.

Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc.