Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

TITULARIZARE 2017: Peste 800 de posturi scoase la concurs, în judeţul Alba. Proba scrisă, în 12 iulie. CALENDAR şi detalii pentru candidaţi


Publicat

isj inspectorat scolar alba 2Peste 800 de posturi sunt scoase la concurs în acest an, în cadrul examenului de Titularizare 2017, în judeţul Alba. Majoritatea sunt pentru educatoare sau învăţători. Candidaţii se pot înscrie până în 22 mai, iar proba scrisă va avea loc pe 12 iulie. Rezultatele vor fi cunoscute în 18 iulie. Nota la proba scrisă este 75% din media de repartizare.

Potrivit inspectorului şcolar de specialitate în resurse umane de la IŞJ Alba, Constantin Negucioiu, sunt scoase la concurs 841 de posturi, din care 695 sunt vacante, 273 sunt complete, 422 incomplete 422 şi 146 rezervate. Din total, 83 sunt titularizabile, restul fiind disponibile pentru suplinitori.

Până joi după-amiaza, erau deja înscrişi 374 de candidaţi. Perioada de înscriere a început în 16 mai şi continuă până în 22 mai.

Vezi lista: Posturi Titularizare 2017 Alba

AICI, lista posturilor titularizabile din judeţul Alba.

Dosarele de înscriere se depun la centrul de concurs, Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia, în zilele lucrătoare, între orele 9.00-16.00.

În perioada 16-22 mai 2017 se înregistrează dosare pentru angajare prin concurs – sesiunea 2017, pe perioadă nedeterminată (titularizare); detaşare la cerere prin concurs (pe baza notei – sesiunea 2017); detaşare la cerere prin concurs specific (pe baza punctajului); angajare prin concurs – sesiunea 2017, pe perioadă determinată (suplinire calificată); prelungirea duratei contractului (continuitate la suplinire) conf. art. 85 din Metodologie; repartizare în baza rezultatelor obţinute la concursurile naţionale de titularizare din anii anteriori (2016, 2015, 2014, 2013, 2012, 2011).

Fişele de înscriere se validează prin semnătură în perioada 23-29 mai 2017 (cu excepţia absolvenţilor 2017), în zilele lucrătoare, între orele 9.00-16.00. În perioada 6-10 iulie, se validează fişele candidaţilor înscrişi, absolvenţi 2017.

Absolvenţii promoţiei 2017 şi absolvenţii 2017 ai programelor de pregătire psihopedagogică oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic/ departamentele de specialitate cu profil psihopedagogie vor valida fişele de înscriere în perioada 6-10 iulie 2017, după prezentarea adeverinţei de absolvire a studiilor/programelor de pregătire psihopedagogică.

În data de 29 mai 2017 se publică pe Internet datele de înscriere ale candidaţilor.

Concursul constă în probă practică şi/ sau inspecţie specială la clasă, în perioada 30 mai – 30 iunie 2017 şi proba scrisă, în 12 iulie 2017.

Probele practice şi inspecţiile speciale la clasă în profilul postului se organizează şi se desfăşoară în perioada 30 mai – 30 iunie, inclusiv pentru absolvenţii promoţiei 2017.

Candidaţii care nu obţin la inspecţia specială la clasă sau la proba practică minimum nota 5 (cinci) nu pot participa la proba scrisă.

Inspecţiile speciale la clasă se susţin în limba în care candidaţii şi-au efectuat studiile, dar se pot susţine şi în limba în care urmează să se facă predarea după promovarea probei orale eliminatorii de cunoaştere a limbii respective.

Inspecţiile speciale la clasă şi probele practice/orale eliminatorii în profilul postului promovate de candidaţi în cadrul concursului naţional rămân valabile în etapele ulterioare ale mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi pentru concursurile care se desfăşoară pe parcursul anului şcolar 2017-2018.

Inspecţia specială la clasă în profilul postului se desfăşoară pe durata unei ore de curs şi se evaluează prin note de la 1 la 10.

Probele practice de profil, pentru posturile care sunt condiţionate pentru ocupare de proba practică, se desfăşoară conform Anexelor nr. 5-12 la Metodologie şi se evaluează prin note de la 1 la 10. Rezultatele la această probă se aduc la cunoştinţă candidaţilor în ziua susţinerii probei şi nu se admit contestaţii.

Candidaţii care s-au înscris în două sau mai multe judeţe trebuie să susţină inspecţiile speciale la clasă şi probele practice/orale în fiecare judeţ în care s-au înscris.

Candidaţii care solicită ocuparea, prin concurs, de posturi didactice/ catedre vacante/ rezervate în unităţi de învăţământ având clase speciale de limbi străine cu program intensiv şi/sau bilingv, clase cu profil sportiv sau artistic (corepetiţie, muzică, arta actorului, coregrafie, arte plastice, arte decorative, arte ambientale, arhitectură şi design), clase/grupe de hipoacuzici şi surzi, clase/grupe cu deficienţi de vedere, precum şi ocuparea de catedre vacante/rezervate de informatică, de tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, de instruire practică sau de activităţi de pre-profesionalizare, posturi didactice/catedre vacante/rezervate din cluburi şcolare sportive sau din palatele şi cluburile copiilor, susţin o probă practică în profilul postului didactic/catedrei solicitat(e).

Media obţinută la inspecţiile la clasă în profilul postului, în cadrul examenului naţional de definitivare în învăţământ, sesiunea 2017, se poate folosi numai în judeţul/municipiul Bucureşti în care candidatul susţine examenul naţional de definitivare în învăţământ, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită inspecţie specială la clasă.

În funcţie de proba scrisă a concursului, dacă aceasta permite atât ocuparea unor posturi didactice care necesită inspecție specială la clasă cât şi ocuparea unor posturi care necesită probă practică, un candidat poate solicita programarea pentru susţinerea inspecţiei speciale la clasă cât şi pentru susţinerea probei practice.

Planificarea susţinerii probelor practice pentru posturile care necesită astfel de probe, se publică în data de 29 mai 2017.

Proba scrisă se susţine pe baza subiectelor elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în concordanţă cu programele pentru concurs, în specialitatea postului didactic, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Proba scrisă se evaluează prin note de la 1 la 10.

Nota obţinută la proba scrisă are o pondere de 75% în media de repartizare.

Pentru a fi angajaţi pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 7 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică şi inspecţia specială la clasă.

Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică şi inspecţia specială.

Vezi integral: Metodologie mobilitate pers_did 2017_2018

TITULARIZARE 2017 – CALENDAR:

16-22 mai: înregistrarea dosarelor de înscriere a candidaților la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, inclusiv pentru absolvenții promoției 2017, la inspectoratele şcolare

17-24 mai: verificarea și avizarea dosarelor candidaților de către comisia judeţeană/municipiului Bucureşti de organizare și desfășurare a concursului și consilierul juridic al inspectoratului școlar;

23-29 mai (6-10 iulie 2017 pentru absolvenții promoției 2017): validarea înscrierii, prin semnătură, de către candidați sau împuterniciții acestora prin procură notarială în original, conform graficului stabilit de comisia de organizare și desfășurare a concursului; neprezentarea la validare a absolvenţilor din promoțiile anterioare, atrage după sine anularea înscrierii la concurs.

În mod excepţional, absolvenţii promoţiei 2017 (studiilor medii/postliceale/universitare de licență/universitare de masterat/departamentelor pentru pregătirea personalului didactic/departamentelor de specialitate cu profil psihopedagogic) pot să prezinte adeverinţa de absolvire a studiilor/programului de pregătire psihopedagogică şi să valideze fişa de înscriere în data de 12 iulie 2017. Absolvenţii promoţiei 2017 pot participa la proba scrisă în cadrul concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate, numai după prezentarea adeverinţei de absolvire a studiilor/programului de pregătire psihopedagogică.

29 mai: afișarea listei candidaților înscriși și a graficului privind susținerea probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă

30 mai – 30 iunie: organizarea și desfășurarea probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă

12 iulie: proba scrisă

18 iulie: afișarea rezultatelor

18-19 iulie: înregistrarea contestațiilor la inspectoratele școlare și transmiterea acestora la centrele de evaluare

20-24 iulie: rezolvarea contestațiilor

25 iulie: afișarea rezultatelor finale.

Şedinţe de repartizare:

26 iulie: repartizarea candidaţilor cu media de repartizare minimum 7 (şapte) la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice / catedrelor vacante / rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunea 2017, conform art. 61 alin. (8), pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, la nivelul judeţului în care au susţinut proba practică sau inspecţia specială la clasă în profilul postului, indiferent de judeţul în care au susţinut proba scrisă, ierarhizați pe o listă unică, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare

28 iulie: transformarea posturilor didactice/catedrelor pentru angajare pe perioadă nedeterminată rămase neocupate, în posturi didactice/catedre vacante pentru angajare pe perioadă determinată şi reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor pentru angajare pe perioadă determinată

26-28 iulie 2017 emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră

28 august: repartizarea candidaţilor cu media de repartizare minimum 7 (şapte) la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice / / catedrelor vacante / rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunea 2017, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare, având prioritate candidaţii care beneficiază şi de prelungirea duratei contractelor individuale de muncă în anul şcolar 2017-2018, în baza mediei de repartizare 7 (şapte) la concursurile naţionale de ocupare a posturilor didactice / catedrelor vacante / rezervate în învăţământul preuniversitare, sesiunile 2016 şi/sau 2015, respectiv 2016, 2015, 2014 şi/sau 2013, pentru învăţători / institutori / profesori pentru învăţământul primar.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

MApN caută ostași: 775 de locuri disponibile în 2021 pentru rezerviștii voluntari. Din 8 mai, bani mai mulți și noi condiții

Publicat

Începând din data de 8 mai intră în vigoare legea prin care au fost armonizate unele aspecte în vederea creşterii atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, va intra în vigoare începând de sâmbătă, 8 mai.

Legea nr. 115/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari publicată în Monitorul Oficial al României nr. 468, Partea I prevede condiții mai bune pentru soldații, gradați subofițeri și maiștri militari care se înrolează ca rezerviști voluntari.

Rezerviști voluntari MApN: Noile condilii valabile din 8 mai 2021

– creșterea cuantumului remuneraţiei acordate în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30 % din solda de funcţie, la care se adaugă solda gradului deţinut;

– eliminarea obligativității restituirii cheltuielilor aferente pentru recrutarea şi selecţia rezerviştilor voluntari în situația nesemnării/nefinalizării contractului;

– eliminarea obligativității înștiințării unității cu care a încheiat contract cu privire la părăsirea localității pentru o perioadă mai mare de 48 ore;

– introducerea obligativității angajatorului de a menține raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au semnat angajament/contract pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.

Pentru anul 2021, vor fi disponibile 775 de locuri de rezervişti voluntari (maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați).

Procesul de recrutare şi selecţie se va desfăşura în baza prevederilor Legii nr. 270/2015, cu modificările și completările ulterioare, şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017.

Rezerviști voluntari MApN: Condiții de înscriere

Înscriere și începerea procesului de recrutare şi selecţie, cei interesați se vor prezenta la sediul CENTRULUI MILITAR JUDEȚEAN SAU DE SECTOR pe a cărui rază de responsabilitate îşi au domiciliul.

Tabel cu datele de contact ale centrelor militare zonale, judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Personalul centrului militar vă va explica în detaliu ce drepturi și obligații aveți, vă va consilia și vă va ajuta să faceți opțiunile cele mai potrivite.

Vă puteți înscrie indiferent dacă aveți sau nu experiență militară anterioară (stagiu militar) sau dacă sunteți sau nu angajați în mediul civil.

Candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

– să fie absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu;

– să nu împlinească vârsta de 51 de ani înainte de data semnării primului contract.

Rezerviști voluntari MApN: acte necesare pentru înscriere

Pentru înscriere, candidaţii au nevoie de următoarele documente:

a) actul de identitate, în original şi în copie;

b) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu maxim șase luni înainte de data depunerii;

c) acte de studii şi/sau alte documente care atestă alte competenţe dobândite în viaţa civilă, în original şi în copie;

d) permisul de conducere, în original şi în copie, dacă este cazul, pentru candidaţii fără pregătire militară, dacă îndeplinirea atribuţiilor postului pentru care candidează presupune conducerea tehnicii specifice;

e) livretul militar, în original şi în copie, dacă este cazul, numai pentru cei care deţin calitatea de rezervist.

Selecția constă în probe psihologice, fizice și examinare medicală.

Rezerviști voluntari MApN: Durata contractului

Menţionăm că soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari, recrutaţi în baza Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, reprezintă o categorie de personal militar în rezervă, distinctă faţă de cea a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti în activitate.

În timp ce rezerviștii trebuie să fie prezenți la unitate doar în perioadele de instruire și de îndeplinire a misiunilor, atunci când sunt chemați, având grad în rezervă, militarii profesioniști sunt prezenți zi de zi în unitatea militară în care sunt angajați.

În perioada în care sunt chemați la unitate, rezerviștii voluntari primesc salariul aferent funcției militare pe care o ocupă, iar în restul timpului, li se acordă 10% din salariul funcției militare pe care o au ca rezervisti.

Primul contract se încheie pe o perioadă de 4 ani.

Mai multe detalii găsiți consultând următoarele documente:

– Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari (publicată);

– Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 270/2015, aprobate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 (publicat).
Sursa: Comunicatul de presă al MApN nr. 324/28.09.2017 și actele normative menționate.

Rezerviști voluntari MApN – Țara te vrea ostaș

Pregătirea cetăţenilor români pentru apărarea ţării se realizează potrivit prevederilor consituționale prin îndeplinirea serviciului militar şi/sau participarea la alte forme de pregătire organizate de instituţiile de apărare a ţării şi securitate naţională, iar îndeplinirea serviciului militar în rezervă poate fi în calitate de rezervist voluntar şi/sau rezervist.

Începând cu 1 ianuarie 2007, prin adoptarea Legii nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, a fost eliminată obligativitatea serviciului militar obligatoriu, în calitate de militar în termen, pe timp de pace.

Potrivit unui comunicat de presă al MApN, serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar, instituit în baza Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari reprezintă o soluţie viabilă, pe de-o parte, pentru acoperirea deficitului produs prin eliminarea obligativităţii serviciului militar şi, pe de altă parte, de regenerare a resursei umane din rezerva de mobilizare, prin posibilitatea pregătirii acesteia, în mod regulat pe timp de pace.

În temeiul Legii nr. 270/2015, corelat cu prevederile Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Legii nr. 270/2015, Ministerul Apărării Naţionale, prin structurile cu atribuţii în domeniu, a declanşat, începând cu anul de referinţă 2017, punerea în practică a prevederilor legale privind serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar.

Anul 2017 a fost primul an în care au fost puse în aplicare, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, prevederile actului normativ menţionat, acesta fiind considerat an „pilot” pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, în Planul de recrutare pentru încadrarea cu rezervişti voluntari a structurilor din subordinea Statului Major al Apărării fiind prevăzute funcţii/posturi doar pentru soldaţi-gradaţi rezervişti voluntari.

După finalizarea activităţilor specifice, la nivelul Direcţiei personal şi mobilizare din cadrul Statului major al apărării şi al structurilor care au aplicat nemijlocit prevederile actelor normative în analiză, au fost identificate o serie de aspecte care ar putea fi considerate ca factori de neatractivitate sau constrângeri.

Astfel, în anul 2018, a fost iniţiat proiectului de modificare a prevederilor Legii nr. 270/2015, în sensul creşterii atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, printre soluţiile propuse în respectivul proiect fiind creşterea nivelului de remunerare şi eliminarea unor obligaţii/constrângeri, demersuri finalizate prin publicarea miercuri, 5 mai, în Monitorul Oficial al României nr. 468, Partea I, a Legii nr. 115/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Centenarul Partidului Comunist Român: O aniversare fără sărbătorit. Editorial de Marius Oprea

Publicat

La împlinirea a 100 de ani de la înființarea partidului comunist în România, istoricul Marius Oprea a scris un text dedicat acestui moment: Azi, o aniversare fără sărbătorit! O sută de ani de la crearea PCR. 

Textul, publicat de Mediafax, îl redăm mai jos:

Se împlineşte un veac de la crearea partidului comunist român, la 8 mai 1921. Se întîmplă cu o zi înainte de Ziua Europei.

Cele două aniversări pun în lumină destinul actual al României, de la dictatură la libertate, de la izolare la destinul european.

Partidul Comunist Român, creat la 8 mai 1921, sub influenţa revoluţiei bolşevice din Rusia, printr-o scindare a socialiştilor români într-o aripă radicală (afiliată la Internaţionala a III-a comunistă) şi alta rămasă fidelă ideilor socialiste) n-a reprezentat niciodată o ”forţă politică”, cu atât mai puţin ”conducătorare”, prin voinţa liberă a românilor, ci prin forţa armelor.

A ajuns la putere în 6 martie 1945 numai ca urmare a ocupării României de către trupele sovietice şi ca expresie a voinţei lui Stalin, care susţinuse că acolo unde Armata Roşie va ajunge, ”se va instaura şi sistemul politic al URSS. Altfel nu poate fi!”

Citește și: VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități

În realitate, mişcarea comunistă n-a avut o istorie proprie foarte multă vreme. Destinul ei a fost scris la Moscova.

Au fost două momente, care arată dimensiunile ei în societatea românească: unul politic şi altul social.

Primul constă în participarea comuniştilor la alegerile din 1931, sub sigla Blocului Muncitoresc-Ţărănesc, în condiţiile în care PCdR era în ilegalitate din 1924, întrucît milita pentru dezmembrarea României.

Citește și: 1 Mai în comunism, la Alba Iulia. Cum era sărbătorită Ziua Oamenilor Muncii în ”Epoca de Aur”: Omagii coducătorului și defilări

La acele alegeri comunişti au obţinut 73.000 de voturi. E singura participare a partidului comunist la alegeri libere şi arată lipsa lor de bază electorală în România.

Al doilea moment, mult eroizat în mitologia comunistă, au fost grevele muncitoreşti de la Griviţa, din februarie 1933, fără vreun impact deosebit în societate la vremea respectivă.

În rest, întreaga istorie a comunismului în România este una mai apropiată de legendă decît de adevăr.

Cînd a venit momentul ca partidul să joace un rol istoric, cel conferit de Stalin, ca forţă politică reprezentativă a ocupantului sovietic de facto al României, a început şi construirea acestei mitologii, plină de falsuri şi neadevăruri, menite să demonstreze că mişcarea comunistă avea rădăcini adînci în istoria românilor.

În realitate, comunismul a fost, practic întodeauna, un corp străin în istoria naţională a românilor.

Instaurarea comunismului în România s-a produs prin represiune. Brutalitatea a fost ridicatã la rang de politică de stat, în numele aşa-zisei ”lupte de clasã”, principala axiomă a doctrinei comuniste.

Comunismul a provocat un reflex de lungă durată, întreţinut prin teroare, care a transformat instituţiile statului într-un ”bastion al cruzimii”, menit să genereze, să întreţină şi să gestioneze frica, principalul instrument prin care partidul comunist s-a menţinut la putere.

”Libertatea este sclavia, războiul este pacea, ignoranţa este forţa”, enumera George Orwell cele trei principii, dupã care se conducea lumea zugrãvitã în romanul ”O mie nouă sute optzeci şi patru”, o lume izbitor de asemãnãtoare, cu lumea în care (şi) românii trăiau încă în 1984, anul purtat ca titlu de ficțiunea scriitorului britanic, alături de toate naţiunile ocupate de Armata Roşie, după al doilea Război Mondial – aşa cum îşi dorise Stalin.

Mai multe elemente fac ca această asemănare sã fie de-a dreptul tulburătoare: războiul necruþãtor dezlãnþuit de comunişti împotriva propriului popor, cu sprijinul material şi logistic al sovieticilor şi rolul esenţial jucat în aceastã permanentã ”luptã de clasă” de represiune, de reprimarea brutală a oricărei împotriviri.

Apoi, ignoranţa, servilismul şi lipsa de scrupule utilizate drept criterii pentru selectarea şi recrutarea cadrelor partidului, cei care au administrat România aproape jumătate de veac, nu în ultimă instanţã, scopul final al acestei ”administrări”, şi anume transformarea României într-o ţară supusă intereselor Moscovei şi a românilor într-o naţiune pusă la cheremul unei subţiri pături de activişti şi a Conducătorului Suprem, dau substanþã acestei asemănări.

Cum a fost posibil e o întrebare retorică, foarte des pusă mai ales în momentele de şoc de după răsturnarea regimului comunist.

Răspunsul e simplu. Comunismul a fost iubit ”de frică”.

Reflexul a fost îndelung exersat pe parcursul primelor douã decenii ale regimului comunist, interval în care brutalitãţile regimului au scos frica din sediul Securităţii, din puşcãrii şi lagărele de muncă, au adus-o în stradă şi a intrat în casele oamenilor pentru ca, la finele celor două decenii de consolidare a regimului, să reuşească performanţa unei manipulări care sã nu mai reclame represiunea în forme dure.

Frica a servit ca instrument al dictaturii. Dictatorii comunişti Dej, ca şi Ceauşescu, au disjuns întotdeauna între modelul sovietic şi puterea lor personală.

Atunci cînd Uniunea Sovieticã a trecut la măsuri de destalinizare, Dej şi-a dirijat partidul şi þara pe un nou curs, al autonomiei faţã de stãpînul sovietic.

Succedându-i lui Dej, Ceauşescu a perpetuat atitudinea antisovietică, ce a permis partidului să susţină că apără interesele naţionale.

Vezi și: Amintiri din comunism: Vizita de lucru a dictatorului Nicolae Ceaușescu la Cugir, în septembrie 1972

Comunismul devenise masca mult mai vizibilă a unei dictaturi personale, iar în decembrie 1989 sosise momentul istoric ca această mască să cadă.

De aceea, ziua de 8 mai nu a fost nciodată o sărbătoare: în istoria reală a României, partidul comunist a fot un accident istoric.

Un import, un corp străin, o mască a ocupaţiei sovietice şi apoi a dictaturii personale.

Sursă: Mediafax, text de Marius Oprea

 

 

 

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA până la începutul lunii iunie. Când vor fi temperaturi de vară și perioadele cu ploi. Prognoza meteo pe 4 săptămâni

Publicat

Vor mai fi variații de temperatură în următoarele patru săptămâni însă în general valorile maxime vor fi de peste 20 de grade Celsius, în zonele mai joase.

Administrația Națională de Meteorologie a prezentat prognoza de vreme pentru perioada 10 mai – 7 iunie.

Va mai ploua în jurul datelor de 13, 17, 24 mai, iar în perioadele 21-22 mai, 27-30 mai și 6-7 iunie, sunt posibile furtuni.

Începutul lunii iunie aduce temperaturi maxime de până la 28-29 de grade Celsius.

Prognoza meteo pe 4 săptămâni:

10 – 16 mai

Valorile termice vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice acestei perioade, în regiunile sud-estice, dar și ușor mai ridicate în vest și nord-vest, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane.

17 – 23 mai

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării.

Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

24 – 30 mai

Temperaturile medii ale aerului se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această săptămână, dar cu posibilitatea unui excedent local în nord-vest.

31 mai – 7 iunie

Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi local deficitar în vest și sud-vest, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această săptămână.

surse: meteoromania.ro, accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

170.000 de dosare din arhiva Primăriei Blaj, scanate pentru a putea fi consultate în format electronic. Cât costă digitalizarea

Publicat

primaria blaj 3

Primăria Blaj a lansat o nouă licitație pentru scanarea a 170.000 de dosare din arhivă. Se urmărește crearea unei arhive de copii electronice fidele ale documentelor, care să faciliteze regăsirea și valorificarea conținutului. Retro-digitalizarea documentelor va asigura totodată protecția documentelor originale, prin eliminarea sau reducerea consultării directe și a contactului fizic cu exemplarul original.

Prin digitalizare se va elimina costul de copiere a documentelor în procesul de consultare și se va asigura gestionarea accesului la documentele arhivate electronic. Administrarea documentelor retro-digitalizate se va putea face prin interfața unui modul de arhivă electronică.

Primăria Blaj a lansat vineri, 7 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o nouă licitație pentru achiziția de servicii de digitalizare a documentelor din arhivă, în cadrul proiectului „Municipiul Blaj – Administrație publică inteligentă și participativă”.

Valoarea totală estimată este de 800.900 de lei, fără TVA. 

Citește și Primăria Blaj vrea să reducă birocrația: 170.000 de dosare din arhivă vor fi digitalizate. Cât va costa noua arhivă digitală

În acest moment, Primăria Blaj are în derulare proiectul finanțat prin POCA „Municipiul Blaj – Administrație publică eficientă – etapa a II-a” (inițiat în anul 2018), proiect complementar cu cel propus, ce are ca obiectiv „simplificarea procedurilor administrative, reducerea birocratiei si cresterea calitatii serviciilor oferite pentru cetățeni de către administrația publică locală a municipiului Blaj”. Proiectul prevede operationalizarea la nivelul municipiului Blaj a unor fluxuri de lucru online și care să furnizeze digital, front și back office o bună parte din serviciile furnizate cetățenilor, respectiv o platformă integrată pentru servicii electronice, o soluție de plată electronică pentru taxele colectate la bugetul local, notificări termene de plată, mecanisme urmărire grad de colectare (pentru stimularea colectării impozitelor și taxelor locale), semnătura electronică a documentelor relevante.

Prin proiectul „Municipiului Blaj – Administrație publică inteligentă și participativă”, se urmărește crearea unei arhive electronice a documentelor instituției, activitatea având ca scop retrodigitalizarea arhivei serviciilor publice, constând în: scanarea, indexarea, validarea și reconstituirea fizică a documentelor din arhiva istorică relevantă pentru furnizarea serviciilor electronice (care prezintă valoare operațională în prezent).

Vor fi digitalizate documentele aflate în termenul de păstrare, cu termen de păstrare de cel puțin 4 ani, conform nomenclatoarelor arhivistice. Nu vor fi digitalizate documente mai vechi de 10 ani.

Copiile digitale vor fi indexate, sub raportul conținutului și a identificatorilor documentelor/grupărilor de documente din care fac parte.

Pentru digitalizarea proceselor de administrare a documentelor, metadatele rezultate din indexare și referitoare la copiile digitale vor fi importate în soluția informatică de arhiva electronică existentă și administrate prin interfața acesteia.

Potrivit caietului de sarcini, necesitatea retrodigitalizării documentelor din arhivă, vine din următoarele nevoi identificate la nivelul administrației publice locale:

  • realizarea unei copii electronice fidele a documentelor, care să faciliteze regăsirea și valorificarea conținutului documentelor;
  • asigurarea protecției documentelor originale prin eliminarea sau reducerea consultării directe și a contactului fizic cu exemplarul original;
  • evitarea riscului de degradare (prindere, rupere) a documentelor în procesul de multiplicare cu un echipament neadecvat scanării documentelor vechi (xerox obișnuit);
  • eliminarea costului de copiere a documentelor în procesul de consultare;
  • gestionarea accesului la documentele arhivate electronic;
  • administrarea documentelor retro-digitalizate prin interfețele unui modul de arhivă electronică

Prin retro-digitalizarea documentelor din arhiva instituţiei se urmăreşte scanarea unui număr de aprox. 170.000 de dosare cuprinse în cererea de finanţare aprobată. Estimarea documentelor este volumetrică.

Un dosar are ȋn medie 2 pag. A4 sau A3 şi 2 pag. de dimensiuni mai mari (adică 6 pag. de dimensiuni A4 sau A3). Un dosar fizic reprezintă un set de documente care conţine cel puţin o filă şi reprezintă un beneficiar unic care a făcut o solicitare de un anumit tip către instituţie, la un moment dat, pe un anumit domeniu de activitate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate