Contacteaza-ne si pe
Publicitate

EVENIMENT

Tradiții de Bobotează: Legende, ritualuri, superstiții și practici creștine din România

Publicat


Tradiția spune că Isus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor, fiindcă El era fără de păcat ci pentru sfințirea creației divine. Legenda de la care se presupune cp a pornit obiceiul sfințirii apelor ne spune că atunci când Ioan botezătorul a început procesiunea, diavolii au venit pe răul Iordan pentru o împiedica. 

Citește și Sfântul Ioan Botezătorul. MESAJE, URĂRI și FELICITĂRI pentru aproape 2.000.000 de români care își serbează onomastica

În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.

Vezi VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

În fiecare colț al României, există câte un ritual sau o tradiție de Bobotează diferită, de la legende la învățături din biblie. 

VEZI ȘI: BOBOTEAZA 2020: PROGRAMUL slujbelor de sfinţire a apei la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, sâmbătă şi duminică

În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2020: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa’- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale.

VEZI ȘI: AJUNUL BOBOTEZEI: Prima zi de post negru din an. Cum se pregătesc creștinii pentru a primi Agheasma Mare

Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă sură, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casă şi interiorul casei. 

Bobotează – practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice Bobotează cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice.

În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secaluselor, şi aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.

Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credinţă că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinşi cu care, odată ajunşi acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator.

De asemenea, înconjurau casă cu pulberea folosită că încărcătură pentru secaluse crezând că, în acest fel, casă va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete. 

În cele trei zile, cât ţine Bobotează în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colindă reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii. Tinerii, mascaţi în babe şi moşnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor precum şi a unor vechi practici fertilizatoare.

Tradiții și superstiții de Bobotează Preotul sfinţeşte apa unui râu, aruncând în ea o cruce, care trebuie adusă înapoi. Bărbatul care reuşeşte să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul. În unele zone din ţară există obiceiul numit Iordanela: oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul. 

Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţă, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii’. Fânul de sub faţă de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele’.

În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul. În ajunul Bobotezei se ţine post – chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate – de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot! Acesta soseşte cu Iordanul sau Chiralesa, adică Doamne, miluieşte!’, în neogreacă.

Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masă din ajunul Crăciunului, scrie Creștin Ortodox. Pe masa din „camera de curat’ se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţă de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgare de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare’ – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de praşilă’.

Se credea că dacă, în dimineaţă Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic că împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatra. În seară de Ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatra şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. 

sursă: libertatea.ro


TOP articole in ultimele zile


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

UPDATE VIDEO: INCENDIU violent pe Autostrada A1, între Sebeș și Orăștie. Cabina unui TIR s-a făcut scrum

Publicat

Un incendiu a izbucnit joi seara pe Autostrada A1, între Sebeș și Orăștie. Un TIR a luat foc, în zona unei parcări aflată pe sensul de mers spre Deva.  UPDATE, ora 22:30 – Potrivit ISU Alba, la sosirea forțelor de intervenţie incendiul se manifesta generalizat la cabina autocamionului, pompierii militari reușind să stopeze propagarea acestuia […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Premieră în România: THE PUSSYCAT DOLLS, IGGY AZALEA, ERIC PRYDZ, AMELIE LENS și CHARLOTTE DE WITTE la UNTOLD 2020

Publicat

Primi trei DJ ai lumii, DIMITRI VEGAS&LIKE MIKE, MARTIN GARRIX, DAVID GUETTA REVIN LA UNTOLD alături de: THE SCRIPT, ABOVE AND BEYOND, AFROJACK, ALESSO, DJ SNAKE, STEVE AOKI, LOST FREQURENCIES LIVE, PAUL KALKBRENNER, TALE OF US, CIREZ D, BORGORE, DUB FX, BORGORE, RUDIMENTAL DJ și NETSKY. Alți 200 de artiști urmează să fie anunțați în […]

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO – ”Produs în Alba”: Producătorii locali de alimente pot obține finanțări de 150.000 de euro, de la UE pentru promovare

Publicat

PRODUSE

”Un produs se vinde dacă este promovat” au fost cuvintele lui Călin Mătieș, deținătorul brandului ”Pita de Sântimbru” la o întâlnire cu producătorii de produse alimentare din județul Alba, într-o sala de ședințe a Consiliului Județean.  Mai mulți producători locali de produse alimentare s-au întâlnit joi, 20 februarie și au discutat despre o oportunitate pentru […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Calitatea aerului din Sebeș, ”rea” și ”foarte rea”, zile la rând. Situația nu îngrijorează nici o autoritate publică din județ

Publicat

Indicele de calitate a aerului pe care îl respiră cetățenii din Sebeș, este, potrivit măsurătorilor realizate de sistemul de monitorizare al primăriei, ”rău” sau ”foarte rău”, de câteva zile. Rezultatele măsurătorilor sunt afișate pe siteul instituției în fiecare zi, pentru ziua precedentă. Sistemul de monitorizare arată rezultatele măsurătorilor pentru mai mulți indicatori și după ce […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate