Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Tradiţii la început de an: BOBOTEAZA. Sfinţirea caselor şi alte obiceiuri care vestesc Botezul Domnului Iisus Hristos


Publicat

sfintire

Din primele zile ale anului, preoții merg în casele credincioșilor, stropesc încăperile cu apă sfințită și vestesc Botezul Domnului Iisus Hristos. Sfințirea caselor credincioșilor se face prin stropirea cu aghiasmă mare în ajunul de Boboteaza și prin slujba sfeștaniei ce se săvârșește la mutarea în casă nouă și care se repetă în fiecare an sau chiar mai des, atunci când lucrarea răului se face simțită în vreun fel în casă.

CITEȘTE ȘI: 6 IANUARIE: BOBOTEAZA sau botezul Domnului în râul Iordan. Ziua în care se sfinţesc apele. Practici populare de purificare şi obiceiuri

Apa sfințită de preot poartă în ea puterea curățitoare și sfințitoare a harului dumnezeiesc.

Când face sfințirea apei, preotul se roagă ca: „apa aceasta să se sfințească cu puterea, cu lucrarea și cu pogorârea Sfântului Duh”, „pentru ca să se pogoare peste ea lucrarea cea curățitoare a Treimii celei mai presus de fire”, „pentru ca să fie tămăduitoare sufletelor și trupurilor și izgonitoare a toată puterea cea potrivnica” și pentru ca „prin gustarea și stropirea cu apă sfințită să ne trimită Dumnezeu binecuvântarea Sa, căre spala intinaciunea patimilor”.

Vezi SFÂNTUL IOAN 2021: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

Harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei  vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

Vezi VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

sursă: crestinortodox.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

BLAJ: Un nou pas pentru realizarea unei baze de cantonament de trei stele, cu o capacitate de 110 locuri. Valoarea investiției

Publicat

Un nou pas a fost făcut recent în proiectul privind realizarea unei baze de cantonament de trei stele în municipiul Blaj.

Baza urmează să fie construită lângă noua Sală Polivalentă, pe malul râului Târnava Mare și va asigura facilități de cazare, masă și recuperare pentru un număr de 110 persoane (sportivi, antrenori, personal adiacent, oficiali).

Agenția pentru Protecția Mediului Alba a anunțat depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Construire bază de cantonament cu facilitate de cazare, masă și recuperare pentru sportivi”, propus a fi amplasat în Blaj, pe strada Alexandru G. Golescu din cartierul Veza.

Potrivit memoriului de prezentare, în municipiul Blaj nu există la momentul actual o bază de cantonament, cu capacitate mai mare, pentru a permite desfăşurarea în condiţii şi standarde europene a cazării şi recuperării sportivilor, în urma antrenamentelor şi a competiţiilor sportive.

Se urmărește realizarea Bazei de cantonament în contextul unor investiții recente în municipiul Blaj, ce au vizat atât infrastructura urbană și edilitară, cât și edificarea unor noi dotări și funcțiuni publice, care au condus la ridicarea calității vieții urbane și sociale.

Pe termen mediu și lung se anticipează o creștere a interesului publicului larg pentru competițiile sportive, mai ales că prin noul obiectiv sunt vizate majoritatea sporturilor care se pot desfășura în sală (volei, handbal, tenis, baschet).

În acest context investiția pentru o bază de cantonament cu facilități de cazare, masă și recuperare pentru sportivi, este binevenită pentru a deservi și susține evenimentele sportive sau de antrenament ce vor avea loc în Sala Polivalentă de Sport.

Baza de cantonament va asigura toate spațiile de cazare și facilitățile necesare, dotate corespunzător clasificării de trei stele, pentru un număr de 110 de persoane (sportivi, antrenori, personal adiacent, oficiali, etc.).

Totodată prin această investiție se definitivează din punct de vedere urbanistic, ansamblul existent pe malul stâng al Târnavei Mari, alcătuit din Sala Polivalentă de Sport, Parcul CIL și viitoarea Baza de cantonament. Astfel, prin tema propusă pentru noua bază de cantonament, se urmărește obținerea unui obiect arhitectural valoros, care sa răspundă unor serii de constrângeri determinate de cadrul oferit de mediul construit și mediul natural învecinat, necesitățile funcționale, gestionarea eficientă a spațiilor atât interioare cât și exterioare și sustenabilitatea clădirii raportată la viitor.

Această bază de cantonament este o structură de primire amenajată într-o clădire, care vor pune la dispoziţia sportivilor, staff-urilor acestora şi diverşilor oficiali, spaţii de cazare, asigurând totodată prestări de servicii specifice şi dispunând de spaţii pentru recepţie, aşteptare, conferinţe, corespondenţă, alimentaţie, recuperare, spălătorie – uscătorie echipament sportiv, etc.

Totodată baza de cantonament va dispune de toate încăperile tehnice necesare unei bune funcţionări conform parametrilor de confort actuali, cu dimensionarea corespunzătoare a tuturor dotărilor şi instalaţiilor interioare şi exterioare.

Principalele funcţiuni interioare propuse:

Principalele funcţiuni interioare preconizate sunt următoarele:

  • Zona de recepţie şi hol principal
  • Cazare: se va asigura un număr de 55 de camere pentru 110 de persoane
  • Sală de conferinţe: se va propune o sală pentru desfăşurarea întâlnirilor informale, dar şi pentru prezentări, proiecţii video etc., dimensionată pentru 30 de persoane. Sala de conferinţe va fi în directă legătură cu holul principal al clădirii
  • Alimentaţie publică: se va prevedea o sală de mese pentru 90 – 100 persoane, ce va funcţiona în sistem de autoservire
  • Bucătărie: sala de mese va fi deservită de o bucătărie proprie, dimensionată conform normelor aflate în vigoare, alături de vestiare pentru personal bucătărie, depozitări, preparări. Toate anexele bucătăriei vor fi accesibile dintr-un hol de intrare, cu acces separat de accesul principal în clădire
  • Sala de recuperare va fi proiectată şi amenajată sub forma unei săli mobilate cu aparate pentru fitness, pentru o capacitate de 30 de persoane

Anexe:

  • Spaţii pentru spălătorie şi uscătorie: se vor propune spaţii pentru întreţinerea echipamentului sportiv.
  • Oficii întreţinere şi curăţenie: în funcţie de soluţia funcţională se vor prevedea spaţii pentru oficiile de curăţenie, amplasate în directă legătură cu spaţiile de cazare. Acestea vor conţine şi spaţii de depozitare aşternuturi curate şi separat aşternuturi murdare.
  • Vestiar personal întreţinere: se va prevedea un vestiar unisex pentru personalul de întreţinere, separat de vestiarul personalului ce deserveşte bucătăria.
  • Birou administrativ: se va propune un birou pentru administratorul bazei de cantonament.

Spaţii tehnice:

  • Atelier întreţinere: clădirea va fi prevăzută cu un mic atelier de întreţinere, ce va desfăşura activităţi de mentenanţă pentru întreaga bază de cantonament.
  • Centrală termică: se va amplasa la parterul clădirii, cu acces separat din exterior, fiind dimensionată în funcţie de calculul soluţiei pentru instalaţiile termice.
  • Centrala de detecţie şi semnalizare incendiu: se va dimensiona şi dota conform norme în vigoare.

Circulaţii verticale: se vor amenaja căi de circulaţie pe verticală prin rampe de scară deschise şi închise, cu respectarea normelor privind securitatea la incendiu şi a numărului şi gabaritelor de evacuare la incendiu a sportivilor.

Culoarele şi scările principale vor avea lăţimea minimă de 1.40 m, iar casa scării va fi separată de culoarele de circulaţii de la nivelele supraterane.

Amenajări exterioare

Se vor amenaja următoarele spaţii exterioare:

  • curte de primire cu acces şi staţionare temporară pentru două autocare;
  • curte de serviciu cu acces pentru aprovizionare şi trei locuri pentru staţionare de scurtă durată;
  • amenajări peisagere, cu plantaţii de arbori şi arbuşti, alei şi suprafeţe cu gazon;

Potrivit memoriului de prezentare suprafața construită propusă este de 1.188,70 mp, iar cea construită desfășurată este de 4.631,30 mp.

Valoarea investitiei este estimată la 15.000.000 de lei.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA GALBENĂ ACTUALIZATĂ a țărilor cu risc epidemiologic: Carantina obligatorie pentru cei care vin din 60 de state. Excepții

Publicat

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a actualizat lista țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea.

Grecia este inclusă pe lista galbenă, la fel Germania, Elveția, SUA și Canada. Nu se mai regăsește Republica Moldova pe listă.

De la măsura de carantinare pentru persoanele care sosesc din aceste state sunt prevăzute mai multe excepții.

Nu va fi instituită carantina pentru persoanele care sosesc în România din aceste zone dacă:

– au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doza și au trecut cel puțin 10 zile de la data acesteia până la data intrării în România

– au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în țară, fapt dovedit prin documente medicale (ex: test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezența de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în țară) și au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în țară

– rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) și prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul național.

HOTĂRÂRE nr. 23 din 22.04.2021 privind acordarea de asistență internațională cu titlul gratuit pentru Ucraina și aprobarea listei țărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea

Vezi documentul: Hotărârea nr. 23 CNSU

Art.1 – (1) Se aprobă acordarea de asistență internațională, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, constând în cantitățile de produse prevăzute în anexa nr. 1. Vezi Anexa 1

2) Cantitățile prevăzute la alin. (1) sunt alocate din stocurile de urgență medicală, constituite prin grija Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 11 din 2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Art.2 – Se aprobă majorarea stocurilor de urgență medicală cu produse, materiale și echipamente sanitare necesare, conform prevederilor anexei nr. 2. Vezi Anexa 2

Art.3 – Se propune ca, pentru asigurarea fondurilor necesare achiziționării produselor prevăzute la art. 2, să fie alocate, Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Art.4 – Se aprobă lista țărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

Vezi integral: Anexa 3 – Lista State cu risc epidemiologic ridicat

Art.5 – Anexa la Hotărârea nr. 9 din 11.02.2021 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, modificată prin Hotărârea nr. 22 din 08.04.2021, se modifică și se înlocuiește cu lista prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

Zona Galbenă (carantina la domiciliu/locația declarată pentru 14 zile)

Stat/Zona/Teritoriu – Rata de incidenta cumulată la 100.000 locuitori

  1. Uruguay – 1355.2
  2. Bermuda – 1307.1
  3. Curaçao – 1119.4
  4. Cipru – 962.4
  5. Turcia – 939.7
  6. Bahrain – 898.8
  7. Suedia – 796.5
  8. Puerto Rico – 786.4
  9. Andorra – 753.5
  10. San Marino – 728.5
  11. Franța – 693.8
  12. Croația – 690.9
  13. Argentina – 679.9
  14. Polonia – 650.4
  15. Ungaria – 648.3
  16. Serbia – 645.3
  17. Macedonia de Nord – 624.2
  18. Aruba – 621.9
  19. Estonia – 602.0
  20. Olanda – 593.8
  21. Slovenia – 567.2
  22. Seychelles – 553.2
  23. Bosnia și Herțegovina – 538.8
  24. Chile – 516.5
  25. Lituania – 501.8
  26. Iordania – 490.4
  27. Muntenegru – 487.6
  28. Bulgaria – 480.2
  29. Capul Verde – 466.7
  30. Kuweit – 463.5
  31. Cehia – 457.2
  32. Qatar – 456.6
  33. Liban – 452.7
  34. Brazilia – 451.7
  35. Ucraina – 450.7
  36. Kosovo – 437.8
  37. Belgia – 419.5
  38. Paraguay – 417.5
  39. Luxemburg – 414.1
  40. Columbia – 414.1
  41. Armenia – 395.0
  42. Austria – 391.5
  43. Letonia – 378.9
  44. Grecia – 371.9
  45. Mongolia – 368.0
  46. Iran – 363.1
  47. Liechtenstein – 358.7
  48. Peru – 356.6
  49. Italia – 338.5
  50. Oman – 330.4
  51. Maldive – 313.9
  52. Germania – 312.4
  53. Canada – 311.1
  54. Elveția – 306.0
  55. Insulele Bonaire, Saint Eustatius și Saba 305.1
  56. Georgia – 297.7
  57. Azerbaidjan – 294.2
  58. Statele Unite ale Americii – 291.5
  59. Costa Rica – 276.3
  60. Africa de Sud – * 25

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până duminică, de FLORII 2021: Temperaturile scad din nou. Prognoza meteo de weekend, 23-25 aprilie

Publicat

Vremea se răcește ușor în următoarele zile în județul Alba. Sunt anunțate temperaturi maxime de 14-16 grade Celsius în zonele mai joase.

Va fi soare și nori în majoritatea zonelor din județ.

La munte, temperaturile maxime vor fi de până la 6 grade Celsius la Oașa, respectiv 10 grade la Arieșeni.

Vă prezentăm condiții meteo în localități din județul Alba, în weekendul 23-25 aprilie, de Florii:

Vineri, 23 aprilie

Alba Iulia: minime de 4 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de -2 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de -5 grade Celsius, maxime de 3 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit, mai răcoros

Blaj: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit, mai răcoros

Ocna Mureş: minime de 3 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit, mai răcoros

Zlatna: minime de 0 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de -3 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de -3 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de -4 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Sâmbătă, 24 aprilie

Alba Iulia: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de -2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de -4 grade Celsius, maxime 5 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 1 grad Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de -3 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; parțial însorit, mai cald

Cugir: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Duminică, 25 aprilie

Alba Iulia: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 0 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 0 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 0 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de -2 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Premierul Florin Cîțu: La 1 iunie e cam devreme să renunțăm la mască. Doar după ce vor fi 10 milioane de vaccinați

Publicat

Premierul Florin Cîţu a declarat joi că data de 1 iunie nu înseamnă că „revenim cu totul la normalitate, dar înseamnă un prim pas, un pas important” în ceea ce priveşte lupta cu pandemia.

Şeful Executivului a condus, joi, prima reuniune a Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate începând cu 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19.

„Astăzi am avut o şedinţă, şedinţa Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate de la 1 iunie. E, de fapt, primul pas. (…) Astăzi putem să vedem cum revenim la normalitate, de aceea avem acest comitet interministerial, care să pregătească prima bornă, prima parte. 1 iunie nu înseamnă că revenim cu totul la normalitate, dar înseamnă un prim pas, un pas important.

Am spus că atunci putem să facem acest lucru, dacă avem aproape 35% din populaţia care trebuie să fie vaccinată, o vaccinăm, deci depinde de noi.

A fost o şedinţă în care s-a aprobat regulamentul, o şedinţă în care le-am spus colegilor mei cum cred că ar trebui să lucreze, fiecare minister va veni cu propuneri pe care le discută întâi cu sectoarele pe care le are în subordine”, a explicat Florin Cîţu la Palatul Victoria.

Potrivit premierului, „după ce ne vaccinăm vom renunța și la mască”.

În acest sens, Florin Cîțu a declarat că „la 1 iunie e cam devreme, dacă avem ținta de 35%, nu”.

„Trebuie să ne gândim la a renunța la mască după ținta de 10 milioane de persoane vaccinate, până atunci nu are sens să discutăm despre asta”, a subliniat premierul.

surse: agerpres.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate