Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Tribunalul Alba a RESPINS propunerea DNA de arestare preventivă a primarului din Şelimbăr şi a altor şapte inculpaţi acuzaţi de fapte de corupţie


Publicat

judecart

tribunal albaTribunalul Alba a respins, joi, propunerea DNA Alba Iulia de arestare preventivă a primarului din Şelimbăr, Ioan Daniel Maricuţa, dar şi a altor şapte persoane implicate în dosarul cu acuzaţii de luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani privind retrocedări ilegale de terenuri. Instanţa a dispus arest la domiciliu pentru primar şi secretara primăriei, Elena Scumpu, respectiv control judiciar pentru alţi şase inculpaţi.

Potrivit unui comunicat al Tribunalului Alba, joi, 26 noiembrie, instanţa a a respins propunerea formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul teritorial Alba Iulia de arestare preventivă cu privire la inculpaţii Ioan Daniel Maricuţa, Elena Scumpu, Maria Melniciuc, Lucian Radu Cândea, Sorin Haiduc, Marius Grecu, Marius Bogdan Lupu și Ioan Tatu.

Faţă de inculpaţii Ioan Daniel Maricuţa şi Elena Scumpu, Tribunalul Alba a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 zile începând cu data de 26 noiembrie, până la 25 decembrie şi respectarea obligaţiilor prevăzute de lege (art.221 alin.1 şi 2 C.p.p.).

De asemenea, faţă de inculpaţii Maria Melniciuc (specialist în cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară – n.r.), Lucian Radu Cândea, Sorin Haiduc, Marius Grecu (viceprimar la Şelimbăr, la data faptelor – n.r.), Marius Bogdan Lupu și Ioan Tatu (fost primar și consilier local în comuna Șelimbăr – n.r.), a dispus măsura preventivă a controlului judiciar pe o durată de 60 zile, până la 24 ianuarie 2016 şi respectarea obligaţiilor prevăzute de lege (art.215 alin.1 şi 2 C.p.p.).

Instanţa atrage atenţia inculpaţilor că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor ce le revin, măsura luată se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.

Hotărârea Tribunalului Alba nu este definitivă poate fi atacată cu contestaţie în 48 de ore de la pronunţare. Competenţa de soluţionare a contestaţiei revine Curţii de Apel Alba Iulia.

Precizăm că DNA a dispus miercuri reţinerea primarului Ioan Daniel Maricuţa şi a secretarei primăriei, Elena Scumpu, respectiv a inculpaţilor Marius Grecu (pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, luare de mită), Maria Melniciuc (pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu), Radu Lucian Cândea (pentru constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, spălare de bani), Sorin Haiduc (pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, spălare de bani, complicitate la luare de mită), Marius Bogdan Lupu (pentru constituire a unui grup infracțional organizat, spălare de bani, complicitate la luare de mită), Ioan Tatu (pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu).

De asemenea, sunt cercetați penal sub control judiciar Nicoleta Maria Ancăș (constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, spălare de bani), Ioan Crețu (constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu), Constantin Deac (consilier local, fost viceprimar; acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu), Emilian Petru Droc (constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la luare de mită, trafic de influență), Iulian Horia Hordobeț (constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, spălare de bani), Victoria Iuga (influențarea declarațiilor), Ovidiu Vasile Jinariu (constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu), Nicolae Pavel Mustață (consilier local; acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu), Silviu Gheorghe Popescu (constituirea unui grup infracțional organizat, spălare de bani), Gheorghe Schotte (dezvoltator imobiliar; acuzat de dare de mită, cumpărare de influență, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată sub forma instigării), Mihai Indrieș (constituirea unui grup infracțional organizat).

Potrivit DNA, „începând cu anul 2000, inculpatul Maricuța Ioan Daniel, în calitate de primar al comunei Șelimbăr, județul Sibiu, a constituit împreună cu inculpatele Scumpu Elena, Melniciuc Maria și o altă persoană, o grupare infracțională, ce avea ca scop dobândirea unor terenuri cu valoare de piață mare, situate în arondismentul unității administrativ-teritoriale respective, prin încălcarea dispozițiilor legale și prin nesocotirea drepturilor legale ale altor persoane.
Inculpatul Maricuța Ioan Daniel, care deținea calitatea de președinte, împreună cu restul de trei membri ai grupului, constituiau comisia comunală înființată în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituire sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate.
Având în vedere funcțiile pe care le ocupau în cadrul acestei comisii și relațiile de încredere existente între aceștia, cei patru membri ai grupului au hotărât să nesocotească drepturile legale ale persoanelor care depuseseră cereri pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, și astfel să soluționeze favorabil (atât în ceea ce privește celeritatea cât și amplasamentul terenurilor din titlurile de proprietate), doar acele cereri pentru care persoane interpuse dețineau procuri de vânzare sau care, prin manopere dolosive, acceptau direct vânzarea către persoanele indicate de membrii grupului infracțional.
Inculpatul Maricuța Ioan Daniel și ceilalți membri ai grupului cunoșteau în detaliu atât situația terenurilor, cât și a persoanelor care solicitau atribuirea de terenuri, putând influența decizia acestora, atât prin amenințare, tracasarea proprietarilor cât și prin inducerea lor în eroare, în scopul obținerii în final a acceptului acestora pentru ca terenurile înscrise în titlurile de proprietate să intre în proprietatea membrilor grupului infracțional.
În urma administrării probatoriului a rezultat faptul că inculpatul Maricuța Ioan Daniel împreună cu ceilalți membri ai grupului au modificat și falsificat procese – verbale de punere în posesie sau le-au întocmit incomplet, cu scopul de a putea face ulterior modificările în ceea ce privește amplasamentul și suprafața atribuită fiecărei persoane într-o manieră care să le fie favorabilă.
În continuare, prin intermediul unuia dintre membrii grupului, terenurile obținute prin fraudă au fost valorificate pentru sume mari de bani. Acest membru al grupului a avut și rolul de a despăgubi persoanele care și-au câștigat dreptul în instanță sau care, în procesele intentate, aveau șanse la o soluție favorabilă, răscumpărându-le acestora terenurile.
În vederea valorificării terenurilor, inculpații Maricuța Ioan Daniel și Scumpu Elena, persoane cu atribuții în eliberarea autorizațiilor și a documentațiilor de construcție (PUG, PUZ, certificate de urbanism, autorizații de construire), indicau potențialilor investitori să cumpere teren de la persoana din cadrul grupului care se ocupa de acest lucru, la un preț peste prețul pieței, asigurându-i că procedând în acest fel nu vor avea probleme cu eliberarea documentelor și derularea investiției.
În același scop, pentru a nu cumpăra teren de la alți proprietari, inculpatul Maricuța Ioan Daniel dispunea ca certificatele fiscale pentru ceilalți proprietari să fie eliberate cu mențiunea interdicției de construire.
Pe parcurs, având ca mobil obținerea pentru membrii săi de foloase, la gruparea infracțională au aderat numiții Haiduc Sorin, Mustață Nicolae Pavel – consilier local în cadrul Consiliului Local Șelimbăr, Deac Constantin consilier local și fost viceprimar al comunei Șelimbăr, Tatu Ioan fost primar și fost consilier în cadrul Consiliului Local Șelimbăr, Cândea Lucian Radu, Grecu Marius și Lupu Marius Bogdan.
Activitatea infracțională a grupului a fost sprijinită pe parcurs și de inculpații Jinariu Vasile-Ovidiu, Hordobeț Iulian Horea, Ancăs Nicoleta Maria, Popescu Silviu Gheorghe, Crețu Ioan, Indreș Mihai și Schotte Gheorghe.
Concret, inculpații Jinariu Vasile-Ovidiu, Crețu Ioan, Mustață Nicolae Pavel, Hordobeț Iulian Horea și Droc Emilian Petru au fost persoanele desemnate să facă demersuri pentru a le fi acordate procuri de reprezentare, astfel încât următoarele persoane din lanțul infracțional, respectiv primii cumpărători ai terenurilor, să poată invoca dobândirea imobilelor ca și cumpărători de bună-credință (așa cum s-a și întâmplat atât pe parcursul numeroaselor procese civile intentate de persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate, dar și în dosarele penale înregistrate în urma plângerilor unora dintre persoane).
Inculpații Haiduc Sorin, Ancăș Nicoleta Maria, Popescu Silviu Gheorghe, Indreș Mihai și Lupu Marius Bogdan au fost persoanele dispuse să dobândească în mod aparent terenurile pentru care s-a reconstituit/constituit dreptul de proprietate și să-l dețină neîntrerupt timp de mai mulți ani, deși cunoșteau că terenurile nu le aparțin în realitate, pentru ca la un moment dat, de obicei înaintea fiecărei vânzări către investitori, în baza unor acte fictive translative de proprietate (în sensul lipsei plății), acestea să ajungă în patrimoniul unui membru al grupului. De asemenea, cu ocazia administrării probatoriului au fost identificate și tranzacții făcute în nume propriu prin care s-au valorificat terenurile obținute din activitatea ilicită.
Urmare a activității infracționale, inculpații Maricuța Ioan Daniel, Scumpu Elena și Grecu Marius au pretins și primit cu titlu de mită, prin intermediari, de la inculpatul Schotte Gheorghe, în calitate de dezvoltator imobiliar și de la alte persoane, mai multe sume de bani și bunuri.
Astfel, inculpatul Maricuța Ioan Daniel a primit pentru sine suma de 1.027.500 lei, un autoturism marca BMW X6 și un număr de 61 de apartamente cu locurile de parcare aferente, în valoare totală de 1.811.660 euro, iar pentru Consiliul Local Șelimbăr un număr de două apartamente, primite sub formă de donație.
Pentru a disimula adevărata proveniență a celor 61 de apartamente, inculpatul Haiduc Sorin cu ajutorul unui alt membru al grupului a încheiat la data de 8.12.2014 mai multe contracte fictive de vânzare cumpărare.
În schimbul locuințelor oferite, inculpatul Schotte Gheorghe și o altă persoană au beneficiat de sprijin din partea membrilor grupului infracțional, atât pentru obținerea autorizației de construcție cât și pe parcursul derulării lucrărilor.
În aceeași zi cu încheierea contractului, inculpatul Droc Emilian Petru, ca urmarea a obținerii autorizației, a primit de la inculpatul Schotte Gheorghe promisiunea plății unei sume de 10.000 de euro, ce a fost făcută ulterior în baza unui contract de intermediere.
În cazul celor două locuințe, investigațiile efectuate în cauză au relevat și faptul că, anterior anului 2013, persoanele care solicitau autorizații pentru construirea unui bloc de locuințe erau obligate de către inculpatul Maricuța Ioan Daniel să cedeze cu titlu gratuit un număr de apartamente în favoarea primăriei Șelimbăr. În caz contrar li se spunea expres că nu vor primi autorizațiile necesare.
Referitor la acest caz, inculpatul Grecu Marius, în calitate de viceprimar, a semnat declarația notarială prin care a acceptat donația făcută de două persoane pentru Consiliului Local Șelimbăr, cunoscând scopul acestei donații, iar inculpata Scumpu Elena, în calitate de secretar, a avizat pentru legalitate primirea de la persoanele respective a celor două locuințe.
Pentru a disimula adevărata proveniență a sumelor de bani și a bunurilor, produs al infracțiunilor inculpații:
– au efectuat succesiv tranzacții, dezmembrări și înscrieri succesive în CF, a unor terenuri,
– au efectuat schimburi de terenuri precum și valorificarea ulterioară către diferiți agenți economici,
– au încheiat contracte simulate de vânzare cumpărare / au ajutat la încheierea acestora, cunoscând că apartamentele provin din săvârșirea de infracțiuni.
Valoarea totală a bunurilor dobândite prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor ce le reveneau în calitate de membrii ai comisiei comunale constituită în temeiul art. 12 din Legea 18/1991 în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituire sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate este estimată la 114.340.750 euro”.

Procurorii DNA mai precizează că în acest dosar se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane şi că magistraţii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Inspectoratelor Județene de Jandarmi Sibiu, Brașov și Neamț.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Torționarul cu patru clase de la Aiud. Gheorghe Crăciun a fost directorul penitenciarului în perioada stalinistă

Publicat

gheorghe craciun

Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

ghe

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

s

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Proiect de repunere pe șine a Mocăniței de pe Valea Arieșului. Ar lega Câmpeni și Abrud de Turda, pe un traseu de 110 kilometri

Publicat

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România și reprezentanții mai multor asociații din județele Cluj și Alba au lansat un proiect de revitalizare a Mocăniței de pe Valea Arieșului.

Președintele Societății ”Avram Iancu”, Tiberiu Groza, a declarat pentru Cluj24.ro că rolul Mocăniței a fost unul extrem de important pentru viața economică și socială a localităților de pe Valea Arieșului de la înființarea liniei înguste de cale ferată până în 1998 când s-a închis activitatea pe traseul Turda – Câmpeni-Abrud.

”Revitalizarea Mocăniței de pe Valea Arieșului este doar primul pas pentru revitalizarea vieții economice, sociale, turistice și culturale din această zonă. Mocănița ar fi un obiectiv prin care să fie atrași numeroși turiști”, a spus Groza.

Potrivit acestuia, proiectul prevede atragerea de fonduri europene pentru reconstrucția liniei înguste de cale ferată și pentru alte investiții.

Traseul Mocăniței este de 110 km

Traseul Mocăniței de pe Valea Arieșului are o lungime de 110 km și ar lega Turda, din județul Cluj, de Câmpeni și Abrud, județul Alba.

”Acum sunt funcționali 10 km la Sălciua și alți 10 km între Câmpeni și Abrud. Noi estimăm că în 10 ani acest proiect poate deveni viabil, important este să îl începem. Primăriile de pe traseu vor investi, iar dacă oamenii din zonă vor vedea că vin turiști își vor amenaja pensiuni, vor oferi bucătărie tradițională și meșteșuguri. În final, se stopează depopularea zonei Munților Apuseni”, a explicat președintele Societății ”Avram Iancu”.

Articol complet pe: Cluj24.ro

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate