Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Un senator și un deputat din Alba, în TOP 15 cei mai activi parlamentari. Vezi de la ce partide sunt


Publicat

parlamentUn senator și un deputat  din Alba se află în topul celor mai activi parlamentari bărbați. Este vorba despre Alexandru Pereș (PNL), care se află pe locul 8 în topul celor mai activi 15 senatori de sex masculin. La categoria celor mai activi deputați se află, tot pe locul 8,  Dan Motreanu, fost consilier județean Alba și vicepreședinte PNL Alba. În realizarea clasamentului nu s-a luat în calcul prezența în Parlament ci doar activitatea politicienilor.

Clasamentul a fost realizat de deputatul PNL Andreea Paul, împreaună cu echipa sa, conform unui indice de activitate parlamentară calculat în funcție de interpelări, luări de cuvânt, inițiative legislative.

alexandru peresPe listele celor mai activi senatori și deputați se află și doi parlamentari din Alba. La mijlocul clasamentului în regăsim pe Alexandru Pereș, senator de Alba din partea PDL, actual PNL. Din 18 decembrie 2008 până în 2012 a îndeplinit funcția vicepreședinte al Senatului României.

La alegerile din 1996 a fost ales deputat de Alba din partea PD (pe lista USD), reales în același județ și din partea aceluiași partid la alegerile din 2000. La alegerile din 2012 a obținut un nou mandat de senator.

motreanuÎn clasamentul deputaților se află Dan Motrenu, deputat de București pe listele PNL. În perioada 6 decembrie 2006 – 5 aprilie 2007, el a îndeplinit funcția de ministru al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale în Guvernul Tăriceanu.

Motreanu s-a lansat în politică din județul Alba unde a fost vicepreședinte al organizației municipale Alba Iulia a PNL (1997) și  vicepreședinte al organizației județene PNL Alba în perioada 1998-2002. În perioada 2000-2004, a fost de consilier județean în Consiliul Județean Alba. În urma alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, a fost ales ca deputat de București pe listele PNL.

Iată topul celor mai activi senatori bărbați:

1 OPREA Dumitru (PNL)
2 HAŞOTTI Puiu (PNL)
3 SÂRBU Ilie (PSD)
4 IOVESCU Ioan
5 POPA Nicolae Vlad
6 BARBU Tudor
7 POP Liviu-Marian
8 PEREŞ Alexandru
9 CORDOŞ Alexandru
10 TODIRAŞCU Valeriu
11 VOCHIŢOIU Haralambie
12 SAGHIAN Gheorghe
13 DINCĂ Mărinică
14 TIŞE Alin-Păunel
15 BUMBU Octavian-Liviu

 Clasamentul celor mai activi 15 bărbați deputați :

1 Zgonea Valeriu Ştefan (PSD)
2 Ciuhodaru Tudor (PSD)
3 Oltean Ioan (PNL)
4 Neacşu Marian
5 Iordache Florin
6 Pâslaru Florin-Costin
7 Gheorghe Florin
8 Motreanu Dan-Ştefan
9 Gheorghe Tinel
10 Vlase Petru Gabriel
11 Ciucă Liviu-Bogdan
12 Lubanovici Mircea
13 Iane Ovidiu-Cristian
14 Iacoban Sorin-Avram
15 Movilă Petru

În topul general în care sunt incluse și doamnele din cele două camere cei doi parlamentari din Alba se află pe locul 10.

Topul celor mai activi 15 parlamentari din Camera Deputaților

  Inițiative legislative Luări de cuvânt Declarații politice Întrebări și interpelări Moțiuni semnate Grup parlamentar Indicele activității parlamentare
1 Zgonea Valeriu Ştefan 22 3146 2867 0 0 PSD 1366,5
2 Ciuhodaru Tudor 145 1386 1186 183 9 PSD 655,55
3 Oltean Ioan 37 1419 73 151 4 PNL 244,5
4 Neacşu Marian 23 994 8 58 0 PSD 237
5 Iordache Florin 39 829 95 29 22 PSD 218,8
6 Pâslaru Florin-Costin 78 822 6 46 0 PSD 182
7 Paul Maria-Andreea 104 730 15 14 0 PNL 148,9
8 Gheorghe Florin 40 154 86 762 0 PSD 146,4
9 Boghicevici Claudia 49 573 10 7 5 PNL 144,65
10 Motreanu Dan-Ştefan 125 371 45 81 0 PNL 143
11 Gheorghe Tinel 57 270 165 192 25 PNL 125,65
12 Vlase Petru Gabriel 79 165 136 355 10 PSD 111,95
13 Birchall Ana 67 258 199 119 24 PSD 111,8
14 Ciucă Liviu-Bogdan 31 525 2 5 13 PC-PLR 108,2
15 Lubanovici Mircea 56 486 0 3 0 PNL 99,5

 

Topul celor mai activi 15 parlamentari din Senat

  Prenume/ Nume Inițiative legislative Luări de cuvânt Declarații politice Întrebări și interpelări Moțiuni semnate Grup parlamentar Indicele activității parlamentare
1 Oprea Dumitru 37 1419 73 151 4 PNL 403,5
2 Anghel Cristiana-Irina 23 994 8 58 0 PC 265,7
3 Hasotti Puiu 49 573 10 7 5 PNL 161,5
4 Federovici Doina-Elena 125 371 45 81 0 PSD 151,4
5 Sarbu Ilie 56 486 0 3 0 PSD 138,75
6 Iovescu Ioan 35 469 3 21 0 PSD 131,5
7 Popa Nicolae Vlad 43 418 7 17 4 PNL 121,75
8 Barbu Tudor 28 394 6 4 5 PNL 109,2
9 Pop Liviu-Marian 62 252 15 143 0 PSD 106,05
10 Peres Alexandru 28 255 26 175 4 PNL 104
11 Cordos Alexandru 72 164 30 205 0 PSD 99,35
12 Todirascu Valeriu 69 233 35 80 3 PNL 98,25
13 Vochitoiu Haralambie 40 262 22 96 0 PSD 96,3
14 Saghian Gheorghe 48 196 43 145 0 PSD 93,75
15 Dinca Mărinică 27 312 11 22 4 PNL 92

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

27 octombrie 1687: Tratatul de la Blaj. Ziua în care armata austriacă a preluat mai multe orașe și cetăți din Transilvania

Publicat

27 octombrie 1687 este ziua în care s-a semnat Tratatul de la Blaj, prin care Transilvania punea la dispoziţia armatei austriece un număr de oraşe şi cetăţi şi era recunoscută domnia ereditară a lui Mihai Apafi în Transilvania.

Eforturile diplomatice ale Vienei pentru ocuparea Transilvaniei au început în primăvara anului 1685, cu misiunea iezuitului Antide Dunod, care a fost însărcinat să realizeze o alianță antiotomană între Transilvania și Țara Românească, sub protecția  împăratului.

Nobilimea transilvăneană a înțeles adevăratul scop al lui Dunod și l-a întâmpinat cu reticență.

În acest context, iezuitul a fost forțat să spună cât se poate de clar scopul misiunii sale: ”Nolentes volentes, proteget vos Sua Majestas” (”Vreți nu vreți, veți fi protejați de Maiestatea Sa”).

Nemulțumiți de mersul anevoios al negocierilor, în toamna anului 1685, austriecii au trimis primele trupe pe teritoriul Transilvaniei, iar Dunod i-a cerut dietei de la Alba Iulia să rupă toate legăturile cu turcii și polonezii.

În anul următor, o nouă armată imperială a pătruns pe teritoriul Transilvaniei și a învins trupele trimise să o oprească.

În aceste condiții, reprezentanții stărilor din Transilvania au semnat Tratatul Hallerian, prin care provincia intra sub protecția împăratului.

Profitând de o retragere temporară a trupelor imperiale, care au fost trimise la asediul Budei, Apafi și dieta au amânat ratificarea acordului, mai mult au decis să îi trimită Porții tributul obișnuit și să păstreze relațiile cu otomanii.

Iritată de acțiunile transilvănenilor, Curtea de la Viena a trimis o nouă armată, sub conducerea lui Carol de Lorena, care a impus un nou acord, semnat la Blaj, în toamna anului 1687.

Acest acord a reprezentat ocuparea de facto a Transilvaniei, habsburgii instalând garnizoane militare în toate cetățile importante, iar transilvănenii erau obligați să furnizeze alimente pentru întreținerea acestora.

Momentul, reprezentat de o gravură

Scena predării cheilor cetăților Transilvaniei către austrieci, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Blaj semnat la 27 octombrie 1687, a fost imortalizat într-o gravura.

Lucrarea a fost realizată la sfârșitul secolului al XVII-lea, având la bază un desen de Sebastian le Clerc, gravat de Johanna Sibilla Kräusin și tipărit de Jeremias Wolff la Augsburg.

Gravura face parte dintr-o mapă intitulată Les Actions Glorieuses de S.A.S. Charles Duc de Lorraine &c. en Hongrie, Transylvanie, &c. Imaginea centrală cu titlul Les transilvains soumis prezintă în partea stângă un cort decorat cu Crucea de Lorena, sub care ducele Carol primește de la nobilii ardeleni cheile cetăților Transilvaniei.

În partea superioară, flancată de trofee de război și steaguri, este imaginea cetății Alba Iulia, denumită în gravură Weissemburg.

Este vorba despre a doua cea mai veche imagine a cetății transilvănene.

Surse: Historia.ro, mnuai.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

În ce condiţii se poate modifica un contract de telefonie, internet sau televiziune. Precizări făcute de ANCOM

Publicat

ANCOM readuce în atenţia celor interesaţi faptul că modificarea contractului pentru servicii de telefonie, internet sau televiziune se poate face atât la cererea utilizatorului, cât şi la iniţiativa operatorului.

Potrivit ANCOM, utilizatorul poate solicita schimbarea planului tarifar sau a altor clauze conform prevederilor exprese din contract prin negocierea directă cu furnizorul.

Dacă operatorul intenționează să modifice unilateral clauze din contract (servicii oferite, tarife, mod de tarifare etc.), el are obligaţia să își informeze abonații despre modificări prin intermediul unei notificări, cu cel puţin 30 de zile înainte de producerea acestora.

În acest interval, dacă nu sunt de acord cu modificările, abonații pot renunţa la contract fără a plăti despăgubiri.

Transmiterea notificărilor de către furnizori

Notificarea privind intenția de a modifica unilateral contractul trebuie să fie transmisă de operator printr-unul din următoarele mijloace:

  • e-mail
  • SMS
  • contul de client al utilizatorului de pe site-ul operatorului, caz în care va fi însoțită de un SMS și/sau e-mail de avertizare cu privire la transmiterea notificării
  • fax
  • scrisoare

Mijlocul ales de furnizor pentru transmiterea notificării trebuie să asigure transmiterea integrală a textului acesteia, fără a face trimitere la alte surse de informare.

Ce, cum şi unde reclami

Dacă un furnizor a modificat contractul fără să notifice sau nu a informat utilizatorul despre posibilitatea de a denunţa contractul fără penalităţi, ANCOM poate lua măsuri.

Sesizările pot fi trimise prin mijloacele menționate în secţiunea Sesizează ANCOM.

sursa: ancom.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Record de vaccinări anti-COVID, în România, în ultimele 24 de ore. Câte persoane s-au vaccinat cu prima doză

Publicat

Peste 150.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, conform statisticii realizate de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Dintre acestea,110.033 au fost imunizate cu prima doză, potrivit românia24.ro

150.639 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore. În total 6.621.326 de persoane au fost imunizate de la începutul campaniei cu o doză, iar 6.041.920 dintre acestea au schema completă de vaccinare. De asemenea, 759.661 de persoane au făcut și doza a treia.

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 anunță că, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, marți, la ora 17.00, numărul total de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 (începând cu data de 27 decembrie 2020) a ajuns la 12.129.295.

Au fost utilizate 9.184.514 de doze Pfizer BioNTech, 799.298 de doze Moderna, 851.868 de doze AstraZeneca și 1.293.615 de doze Johnson&Johnson.

În ultimele 24 de ore au fost 78 de reacții adverse în urma vaccinării. În ceea ce privește numărul total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare, începând din 27 decembrie 2020, sunt 18.211 de reacții comune și minore.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum a ajuns un elev din Alba în ”închisoarea îngerilor” și la Valea Neagră după ce a fost condamnat de comuniști. Proces în 1949

Publicat

În 1949, un tânăr din Sâncel era condamnat la trei ani de închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale și deținere de ”publicațiuni interzise”, de către autoritățile comuniste. 

Acesta avea să ajungă încarcerat în ”închisoarea îngerilor” – singurul penitenciar de copii din lume și, mai apoi, la Peninsula – Valea Neagră, unul dintre cele mai mari lagăre ale Canalului Dunăre-Marea Neagră. 

Este vorba despre Ilie Rațiu, născut în anul 1927 la Sâncel și decedat în 1985. Faptele pentru care a fost condamnat la închisoare de către regimul comunist sunt detaliate într-o motivare recentă a Tribunalului Alba. 

Fiica acestuia cere în instanță să primească indemnizația de urmaș a unei persoane persecutate politic de către regimul comunist. În 21 septembrie 2021, magistrații Tribunalului Alba au dat o decizie în acest sens.

Mai mult de atât, pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) se poate găsi și o fișă a tânărului și motivul pentru care a fost încarcerat la Peninsula – Valea Neagră.

Faptele pentru care a fost condamnat s-au petrecut când Ilie era elev. Potrivit motivării instanței, tânărul a fost judecat de Tribunalul Sibiu.

Magistrații de atunci au notat că acesta, elev fiind, la îndemnul unei alte persoane, a aderat la mișcarea legionară, mai exact la un grup din Blaj, Grupul 72 Horea, în anul 1947.

Tânărul a participat la 8 ședințe, a cotizat de trei ori cu bani și a ajutat la cooptarea de noi membri. De asemenea, în locuința lui M.A., unde se țineau ședințele, în secret, a primit și publicațiile interzise. Apoi, le-a dat spre citire și unei alte persoane.

”În aceeași sentință penală este descris modul de desfășurare a ședințelor grupului la locuința lui M.A., în cuprinsul considerentelor fila 4, ultimul paragraf, după ritmul specific legionar și în spiritul fascist, sentința descriind întocmai modul de salut, ritualurile și obiceiuri ale grupului”, se mai arată în motivarea citată.

A fost condamnat „fără acordare de circumstanțe atenuante la trei ani închisoare corecțională pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale, aplicând art. 209 pct. II C.P. și trei ani de interdicție corecțională, constând în pierderea drepturilor prev. de art. 58 C.P. și îl obligă și la plata sumei de 1.000 (una mie) lei cheltuieli de judecată aplicând art. 304 CJM”. Apoi „cu acordare de circumstanțe atenuante îl mai condamnă la doi ani închisoare corecțională pentru deținere de publicațiuni interzise, aplicând art. 325 litera c C.P. Conform art. 101 C.P. și 463 C.J.M. execută pedeapsa cea mai grea și se compută detențiunea preventivă de la data 1 iulie 1948”, se mai arată în motivare.

Cum arată o fișă a unui deținut politic: de la ”închisoarea îngerilor” la Valea Neagră

În 1950 a fost întocmită o fișă pe numele tânărului, încarcerat atunci la Valea Neagră. Pe spatele fișei mai apare un detaliu: Ilie a fost prima dată încarcerat la Penitenciarul Târgșor, supranumit ”închisoarea îngerilor”.

Pe fișă, pe lângă datele de identificare apare ocupația părinților, cea de plugari și averea acestora: 6 iugăre, 2 vaci, 10 oi și o casă cu trei camere.

De asemenea, mai apare că în trecut nu activase în plan politic, dar că, la momentul întocmirii fișei, era membru al organizației Legionare FDC Blaj.

De asemenea, se mai precizau starea de sănătate și semnalmentele acestuia.

În perioada 1948-1952, la Târgşor, Prahova, a funcţionat singura puşcărie pentru copii din lume. Sute de minori care se împotriveau făţiş regimului sau făceau parte din mişcările legionare au fost obligaţi să-i studieze în „închisoarea îngerilor“ pe Marx şi Engels, au fost supuşi experimentelor psihice şi bătuţi, cu intenţia de a fi „reeducaţi“ în spiritul „omului nou“ comunist.

Pe fișă mai apare anul în care a început executarea pedepsei și data la care avea să se termine: 7 iulie 1951.

Ce a decis Tribunalul Alba

În linii mari, magistrații au specificat că bărbatul, tatăl reclamantei, ”a fost condamnat pentru infracțiuni pentru s-a dovedit că a desfășurat o activitate fascistă și legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel”.

Potrivit art. 14 din Decretul lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în conformitate cu art. III din Legea nr. 232/2020 pentru modificarea și completarea 118 4318C1 0 28>Decretului lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 5 noiembrie 2020, dându-se textelor o nouă numerotare:

Prevederile prezentului decret lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă și/sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, precum și copiilor acestora.

Așadar, legea a exclus de la aplicarea sa persoanele sau moștenitorii acestor persoane condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau cei în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă și/sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, precum și copiilor acestora.

Deși mama reclamantei a primit indemnizație, de când noua lege a intrat în vigoare, cei ale căror rude au fost condamnate pentru fapte similare nu au mai primit indemnizații.

Sentința poate fi atacată în termen de 15 zile de la pronunțare, însă momentan pe portalul instanțelor de judecată nu apare a fi formulat un recurs.

sursă foto: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate