„Undă verde” pentru cumpărarea casei primului primar al oraşului Alba Iulia, Camil Velican. Va fi transformată într-un muzeu

Primăria Alba Iulia a primit acordul Consiliului Local pentru bugetarea achiziţionării casei în care a locuit primul primar al oraşului, Camil Velican, imobil în care autorităţile vor să amenajeze un muzeu dedicat acestuia. Investiţia nu va fi una de trecut cu vederea, ţinând cont că imobilul este estimat la valoarea de 139.850 euro, însă autorităţile spun că demersul este unul important pentru a revitaliza activitatea turistică în centrul vechi al oraşului, dar şi pentru a marca relevanţa personalităţii lui Velican în istoria Capitalei Marii Uniri.

Precizări despre cele mai recente demersuri au fost oferite, sâmbătă, de viceprimarul Gabriel Pleşa, pentru Alba24. Acesta a spus că, după ce a fost primit acordul Consiliul Local Alba Iulia, în şedinţa 20 noiembrie, cu „o largă majoritate”, pentru achiziţionarea de către Primăriei a imobilului şi trecerea în domeniul public al municipiului, urmează procedura de negociere directă cu proprietarii, urmaşii primarului Camil Velican, care, potrivit lui Pleşa, sunt dispuşi să „lase din preţ”, în jur de 10%.

Astfel, achiziţionarea casei şi terenului de pe strada Primăverii, nr. 7 ar putea fi finalizată la începutul anului viitor, fiind pusă în discuţie şi bugetarea pentru restaurarea imobilului.

„Ar putea deveni casă memorială, un muzeu al oraşului din perioada interbelică, familia spune că poate pune la dispoziţie obiecte ce au aparţinut primarului Camil Velican, printre care călimara şi tocul cu peniţă de aur cu care semna documentele, de exemplu. Ar fi astfel un obiectiv de atracţie într-o zonă a oraşului care încă nu este valorificată din punct de vedere turistic”, a declarat Gabriel Pleşa.

Imobilul se află în prezent în proprietatea a două persoane fizice (descendente din familia Velican). Acestea şi-au exprimat disponibilitatea de a-l oferi spre vânzare primăriei, cu propunerile ca acesta să devină Casa Memorială Camil Velican sau o secţie anexă a Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, reabilitarea celor două curţi interioare, într-o manieră adecvată scopului propus şi stabilirea preţului de tranzacţionare ţinând cont de valoarea istorică şi fizică a clădirii şi monumentului.

Iniţiativa amenajării unei case memoriale Camil Velican la Alba Iulia nu este una nouă şi a mai fost adusă în discuţie inclusiv la o conferinţă a Barourilor de Avocaţi Alba şi Hunedoara, în contextul marcării centenarului Marii Uniri, în 2018.

Camil Velican a fost primul primar de după Marea Unire din 1918, avut o carieră de succes, atât în administraţie, cât şi în domeniul juridic, şi a contribuit prin cunoştinţele sale la dezvoltarea oraşului. S-a născut la 18 decembrie 1878 la Târgu Mureş, fiind fiul judecătorului Alexandru Velican şi al Mariei Târlea. A urmat şcoala primară la Alba Iulia, iar liceul la Blaj. Cu studii universitare la Cluj şi Budapesta, în anul 1903, s-a înscris la baroul din Alba Iulia, unde a activat ca avocat.

Implicat decisiv în organizarea Marii Uniri La Budapesta a fost membru al societăţii de lectură “Petru Maior“, înfiinţată din iniţiativa studenţilor români. Membru activ al Partidului Naţional Roman, la întoarcerea sa de pe frontul italian, în noiembrie 1918, a avut o întrevedere cu Iuliu Maniu, la Viena, de la care a primit dispoziţia de a merge la Arad, unde se mutase sediul Consiliului Naţional Roman Central. Înţelegerea era de a se pune la dispoziţia Consiliului în vederea Convocării Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia, pe data de 1 Decembrie 1918 şi pentru realizarea legăturilor cu populaţia română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

Reîntors la Alba Iulia pe data de 8 noiembrie 1918, Camil Velican a fost cooptat de CNR local, în cadrul căruia a luptat pentru organizarea zilei de 1 Decembrie 1918. În acele zile a mai primit sarcina de a întâmpina trupele germane ale mareşalului Mackensen aflate în retragere din România.

A obţinut acordul ca trupele germane sa ocolească oraşul Alba Iulia pentru a nu deranja buna desfăşurare a Marii Adunări Naţionale şi a Marii Adunări Populare Româneşti. Casa familiei Velican a devenit unul din principalele locuri stabilite pentru primirea delegaţilor şi de întâlnire a fruntaşilor ardeleni în vederea organizării zilei de l Decembrie. Consfătuirile începeau de dimineaţa şi adesea se terminau târziu în noapte. A fost aleasă acestă casă deoarece era încăpătoare, clădirile instituţiilor din oraş fiind ocupate de autorităţile administraţiei austro-ungare.

Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relaţii cu luptătorii marcanţi pentru cauza Unirii. În casa avocatului Camil Velican (foto), situată pe strada Primăverii din Alba Iulia, a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului Dirigent, cu depunerea jurământului de credinţă faţă de Marele Sfat Naţional, şi discutarea altor probleme organizatorice.

Consiliul Dirigent a funcţionat aici, până la strămutarea sa la Sibiu, pe 4 decembrie 1918. După evenimentul Unirii, în 3 decembrie 1918, Camil Velican a fost numit primar al Albei Iulia, iar în ziua de 5 decembrie şi-a preluat funcţia. Era primul primar român din Ardealul revenit la România. A pus bazele noului oraş modern Activitatea în rolul de primar a fost una deosebită şi a contribuit la dezvoltarea oraşului, care devenise unul foarte importanta pentru ţara întreagă, având în vedere evenimentul istoric desfăşurat aici.

Munca sa este prezentată foarte sugestiv într-un articol publicat de revista „DacoRomania”: „A început activitatea ca primar cu preluarea instituţiilor de stat, a bibliotecii şi a muzeului, pentru a le proteja patrimoniul. O atenţie deosebită a acordat preluării şcolilor, pentru ca acestea să-şi înceapă activitatea cât mai curând. Toate trebuiau renovate şi amenajate, ceea ce era foarte costisitor şi presupunea o muncă susţinută. Trebuiau selecţionaţi profesori cu pregătire şi funcţionari disciplinaţi.

Denumirile străzilor şi ale firmelor trebuiau schimbate, dar mai erau multe alte deziderate ale populaţiei, între care şi aducerea la Alba Iulia a prefecturii din Aiud. Fruntaşii români au luat în evidenţă încă de pe atunci o seama de proiecte, care, rând pe rând, se vor realiza în anii următori, cum ar fi: alegerea oraşului Alba Iulia ca loc de încoronare a suveranilor ca rege şi regină a tuturor romanilor, în care scop trebuia construită o catedrală a Unirii, un muzeu de istorie românesc şi o statuie ecvestră a lui Mihai Viteazul. Tot primarului i-a revenit organizarea primirii armatei române şi instalarea acesteia în Cetate.

A urmat primirea oficială, cu festivitatea de rigoare, a familiei regale, cu ocazia vizitei în Ardeal. În anul 1922, Camil Velican a fost numit prefect, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 1926. În funcţia de prefect, s-a preocupat de reorganizarea agriculturii şi definitivarea împroprietăririi ţăranilor, începută în anul 1921. A reuşit în scurt timp şi cu cheltuială minimă să mărescă randamentul pământului, angajând în judeţ şi legumicultori bulgari, recunoscuţi pentru priceperea şi experienţa lor.

Ca prefect, s-a achitat şi sarcina de a definitiva pregătirile şi de a organiza festivităţile încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Alba Iulia, desfăşurate în octombrie 1922.