Uniunea Europeană pregătește reguli împotriva burnoutului. Ce obligații noi ar putea primi angajatorii

Uniunea Europeană pregătește reguli împotriva burnoutului. Companiile europene ar putea fi obligate să evalueze periodic stresul, suprasolicitarea și celelalte riscuri psihosociale la care sunt expuși angajații.

Inițiativa este analizată în Parlamentul European și urmărește prevenirea problemelor de sănătate mintală asociate muncii, inclusiv epuizarea profesională, potrivit Mediafax.

Proiectul nu este încă o lege și nu produce, în acest moment, obligații noi pentru firme. El reprezintă un raport legislativ din proprie inițiativă, elaborat în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European.

Dacă va fi adoptat, Parlamentul va solicita Comisiei Europene să înainteze o propunere de directivă.

Evaluarea anuală a riscurilor psihosociale

Una dintre principalele măsuri analizate este obligarea angajatorilor să evalueze riscurile psihosociale cel puțin o dată pe an.

O nouă evaluare ar trebui făcută și atunci când apar schimbări importante în organizarea muncii, inclusiv în cazul restructurărilor.

Analiza nu s-ar limita la starea individuală a angajaților. Firmele ar trebui să examineze modul în care este organizată activitatea și să identifice factori precum:

• volumul excesiv de muncă;
• termenele nerealiste și intensitatea ridicată a activității;
• programul prelungit sau imprevizibil;
• lipsa autonomiei și a clarității rolurilor;
• comunicarea deficitară;
• nesiguranța locului de muncă;
• hărțuirea și violența;
• izolarea asociată muncii la distanță;
• supravegherea digitală și managementul algoritmic;
• imposibilitatea deconectării în afara programului.

Evaluările ar urma să fie realizate cu participarea angajaților și a reprezentanților acestora.

Primele informații despre proiect indică o evaluare obligatorie anuală, însă forma finală a eventualelor cerințe se poate modifica în cursul procesului legislativ, potrivit Agence Europe.

Publicitate

Uniunea Europeană pregătește reguli împotriva burnoutului: măsuri concrete

Simpla constatare a existenței stresului nu ar fi suficientă. Angajatorii ar putea fi obligați să elaboreze planuri de prevenire și să ia măsuri pentru eliminarea sau reducerea riscurilor identificate.

În funcție de situația fiecărei companii, acestea ar putea include redistribuirea sarcinilor, stabilirea unor obiective realiste, creșterea autonomiei angajaților, clarificarea responsabilităților și respectarea perioadelor de repaus.

Instruirea managerilor, procedurile împotriva hărțuirii și accesul la mecanisme confidențiale de raportare ar putea deveni, de asemenea, elemente importante ale prevenției.

Accentul proiectului este pus pe organizarea muncii, nu doar pe capacitatea fiecărui salariat de a suporta presiunea.

În această abordare, un curs de gestionare a stresului sau un abonament la o aplicație de wellness nu poate compensa permanent un volum de muncă excesiv ori o cultură organizațională toxică.

De ce consideră UE că sunt necesare reguli mai clare

Aproape 45% dintre lucrătorii europeni declară că sunt expuși unor factori care le pot afecta sănătatea mintală.

Un sondaj realizat în 2022 de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă arăta că 27% dintre lucrători se confruntau cu stres, anxietate sau depresie provocate ori agravate de activitatea profesională.

Agenția identifică printre riscurile importante volumul excesiv de muncă, cerințele contradictorii, lipsa controlului asupra modului de lucru, schimbările organizaționale gestionate defectuos, nesiguranța profesională, lipsa sprijinului și hărțuirea.

Consecințele pot include burnout, anxietate și depresie, dar și probleme cardiovasculare sau musculoscheletale.

La nivelul companiilor, efectele se traduc prin absenteism, productivitate redusă și fluctuație mai mare a personalului, arată EU-OSHA.

Angajatorii au deja o obligație generală

Riscurile psihosociale nu sunt complet absente din legislația europeană actuală.

Directiva-cadru 89/391/CEE obligă angajatorii să protejeze sănătatea și securitatea lucrătorilor și să evalueze riscurile profesionale. EU-OSHA precizează că această responsabilitate include și riscurile psihosociale.

Problema semnalată la nivel european este lipsa unor reguli explicite și uniforme. Statele membre tratează diferit stresul profesional, burnoutul și dreptul la deconectare, iar aplicarea obligației generale privind sănătatea și securitatea în muncă nu este consecventă.

O directivă specială ar putea defini mai clar riscurile, frecvența evaluărilor și măsurile pe care trebuie să le adopte firmele.

Ar putea stabili standarde minime comune, pe care fiecare stat membru să le transpună ulterior în legislația națională.

Mediul de afaceri contestă caracterul obligatoriu

Organizațiile patronale europene susțin că propunerea ar putea introduce cerințe prea rigide și costuri disproporționate, în special pentru întreprinderile mici.

Acestea atrag atenția că stresul are cauze multiple, uneori și din afara vieții profesionale, iar reacțiile angajaților la condiții similare pot fi diferite.

Într-o declarație comună din iunie 2026, mai multe organizații ale angajatorilor au solicitat Parlamentului European să renunțe la anexa legislativă și să aleagă o inițiativă fără caracter obligatoriu.

Ele susțin că actuala directivă privind sănătatea și securitatea în muncă oferă deja un cadru juridic, iar noile norme ar putea crea incertitudine și sarcini administrative suplimentare EuroCommerce.

Sindicatele au poziția opusă. Confederația Europeană a Sindicatelor solicită de mai mult timp o directivă dedicată prevenirii riscurilor psihosociale și consideră că actualul cadru general nu îi protejează suficient pe lucrători.

Ce urmează

Raportul Parlamentului European nu trebuie confundat cu o directivă adoptată. Chiar dacă eurodeputații îl aprobă, Comisia Europeană trebuie să decidă dacă prezintă o propunere legislativă.

Aceasta ar urma apoi să fie negociată și adoptată de Parlamentul European și de Consiliul UE. Ulterior, statele membre ar primi un termen pentru transpunerea sa în legislația națională.

Prin urmare, firmele din România nu primesc imediat obligația unei evaluări anuale speciale a burnoutului.

Direcția dezbaterii este însă clară: sănătatea mintală tinde să fie tratată tot mai mult ca o componentă a securității în muncă și ca o responsabilitate organizațională, nu doar ca o problemă personală a angajatului.