Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Urmărit penal de DNA Alba Iulia, un fost primar a scăpat de control judiciar, dintr-o eroare a anchetatorilor

Publicat

DNA Alba 1Urmărit penal de DNA Alba Iulia într-un dosar cu prejudiciu de peste 100 de milioane de euro, fostul primar al comunei Şelimbăr din Sibiu, Ioan Daniel Maricuţa a scăpat de măsura preventivă de control judiciar, din cauza unei erori a anchetatorilor. Cel puţin aşa reiese din motivarea Curţii de Apel Alba Iulia, care i-a dat câştig de cauză.

În 8 august, Curtea de Apel Alba Iulia a admis plângerea formulată de Ioan Maricuţa, împotriva ordonanţei procurorului din 22 iulie 2016, dată de DNA Alba Iulia în dosarul în care fostul edil este cercetat pentru retrocedări ilegale de teren.

“Admite plângerea formulată de petentul Maricuţa Ioan Daniel, împotriva ordonanţei procurorului din data de 22.07.2016, dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 40/P/2014 şi, în consecinţă (…) constată încetată de drept, la data de 22.07.2016, orele 24.00, măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul Maricuţa Ioan Daniel, prin ordonanţa procurorului din data de 20.05.2016, dată în dosarul nr. 40/P/2014. Constată că au încetat faţă de inculpatul Maricuţa Ioan Daniel efectele ordonanţei procurorului din data de 22.07.2016, dată în dosarul nr. 40/P/2014, prin care s-a dispus prelungirea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile”, este menţionat în minuta deciziei instanţei.

În motivarea deciziei, se explică situaţia:

„Prin ordonanţa procurorului din data de 20.05.2016, dată  în dosarul nr. 40/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia s-a dispus (…) luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpatul M.I.D. pe o durată de 60 de zile începând cu data de 24.05.2016 şi până la data de 23.07.2016 inclusiv.

Prin ordonanţa procurorului din data de 22.07.2016, s-a dispus prelungirea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, pe o perioadă de 60 zile, începând cu data de 24.07.2016 şi până la data de 21.09.2016 inclusiv.

Potrivit dispoziţiilor art.215 ind.1 din Codul de procedură penală, în cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar se poate dispune de către procuror sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţi pe o durată de cel mult 60 de zile

De asemenea, prin art. 271 din Codul de procedură penală se stabileşte că, în calculul termenelor privind măsurile preventive sau orice măsuri restrictive de drepturi, ora sau ziua de la care începe şi cea la care se sfârşeşte termenul intră în durata acestuia.

Procedând la calculul termenului de 60 de zile pentru care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpatul M.I.D.,  prin ordonanţa procurorului din data de 20.05.2016, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că acesta s-a împlinit la data de 22.07.2016, orele 24.00.

Potrivit dispoziţiilor art.268 alin.2  din Codul de procedură penală, când o măsură procesuală nu poate fi luată decât pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept încetarea efectului măsurii.

În fine, art.241 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală prevede că măsurile preventive încetează de drept la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare ori, în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii în primă instanţă, la împlinirea duratei maxime prevăzute de lege.

Coroborând toate aceste dispoziţii legale, instanţa constată că, la data de 22.07.2016, orele  24.00, măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul M.I.D. prin ordonanţa procurorului din data de 20.05.2016, dată  în dosarul nr. 40/P/2014 a încetat de drept, în condiţiile în care prelungirea acestei măsuri a fost dispusă doar începând cu data de 24.07.2016.

Prin urmare, prin ordonanţa din data de 22.07.2016, procurorul a dispus prelungirea unei măsuri preventive care încetase de drept şi care încetase să mai producă efecte”, se arată în motivarea deciziei.

Dosar cu prejudiciu de peste 100.000 de euro

Potrivit DNA, „începând cu anul 2000, inculpatul Maricuța Ioan Daniel, în calitate de primar al comunei Șelimbăr, județul Sibiu, a constituit împreună cu inculpatele Scumpu Elena, Melniciuc Maria și o altă persoană, o grupare infracțională, ce avea ca scop dobândirea unor terenuri cu valoare de piață mare, situate în arondismentul unității administrativ-teritoriale respective, prin încălcarea dispozițiilor legale și prin nesocotirea drepturilor legale ale altor persoane.
Inculpatul Maricuța Ioan Daniel, care deținea calitatea de președinte, împreună cu restul de trei membri ai grupului, constituiau comisia comunală înființată în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituire sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate.
Având în vedere funcțiile pe care le ocupau în cadrul acestei comisii și relațiile de încredere existente între aceștia, cei patru membri ai grupului au hotărât să nesocotească drepturile legale ale persoanelor care depuseseră cereri pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, și astfel să soluționeze favorabil (atât în ceea ce privește celeritatea cât și amplasamentul terenurilor din titlurile de proprietate), doar acele cereri pentru care persoane interpuse dețineau procuri de vânzare sau care, prin manopere dolosive, acceptau direct vânzarea către persoanele indicate de membrii grupului infracțional.
Inculpatul Maricuța Ioan Daniel și ceilalți membri ai grupului cunoșteau în detaliu atât situația terenurilor, cât și a persoanelor care solicitau atribuirea de terenuri, putând influența decizia acestora, atât prin amenințare, tracasarea proprietarilor cât și prin inducerea lor în eroare, în scopul obținerii în final a acceptului acestora pentru ca terenurile înscrise în titlurile de proprietate să intre în proprietatea membrilor grupului infracțional.
În urma administrării probatoriului a rezultat faptul că inculpatul Maricuța Ioan Daniel împreună cu ceilalți membri ai grupului au modificat și falsificat procese – verbale de punere în posesie sau le-au întocmit incomplet, cu scopul de a putea face ulterior modificările în ceea ce privește amplasamentul și suprafața atribuită fiecărei persoane într-o manieră care să le fie favorabilă.
În continuare, prin intermediul unuia dintre membrii grupului, terenurile obținute prin fraudă au fost valorificate pentru sume mari de bani. Acest membru al grupului a avut și rolul de a despăgubi persoanele care și-au câștigat dreptul în instanță sau care, în procesele intentate, aveau șanse la o soluție favorabilă, răscumpărându-le acestora terenurile.
În vederea valorificării terenurilor, inculpații Maricuța Ioan Daniel și Scumpu Elena, persoane cu atribuții în eliberarea autorizațiilor și a documentațiilor de construcție (PUG, PUZ, certificate de urbanism, autorizații de construire), indicau potențialilor investitori să cumpere teren de la persoana din cadrul grupului care se ocupa de acest lucru, la un preț peste prețul pieței, asigurându-i că procedând în acest fel nu vor avea probleme cu eliberarea documentelor și derularea investiției.
În același scop, pentru a nu cumpăra teren de la alți proprietari, inculpatul Maricuța Ioan Daniel dispunea ca certificatele fiscale pentru ceilalți proprietari să fie eliberate cu mențiunea interdicției de construire.
Pe parcurs, având ca mobil obținerea pentru membrii săi de foloase, la gruparea infracțională au aderat numiții Haiduc Sorin, Mustață Nicolae Pavel – consilier local în cadrul Consiliului Local Șelimbăr, Deac Constantin consilier local și fost viceprimar al comunei Șelimbăr, Tatu Ioan fost primar și fost consilier în cadrul Consiliului Local Șelimbăr, Cândea Lucian Radu, Grecu Marius și Lupu Marius Bogdan.
Activitatea infracțională a grupului a fost sprijinită pe parcurs și de inculpații Jinariu Vasile-Ovidiu, Hordobeț Iulian Horea, Ancăs Nicoleta Maria, Popescu Silviu Gheorghe, Crețu Ioan, Indreș Mihai și Schotte Gheorghe.
Concret, inculpații Jinariu Vasile-Ovidiu, Crețu Ioan, Mustață Nicolae Pavel, Hordobeț Iulian Horea și Droc Emilian Petru au fost persoanele desemnate să facă demersuri pentru a le fi acordate procuri de reprezentare, astfel încât următoarele persoane din lanțul infracțional, respectiv primii cumpărători ai terenurilor, să poată invoca dobândirea imobilelor ca și cumpărători de bună-credință (așa cum s-a și întâmplat atât pe parcursul numeroaselor procese civile intentate de persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate, dar și în dosarele penale înregistrate în urma plângerilor unora dintre persoane).
Inculpații Haiduc Sorin, Ancăș Nicoleta Maria, Popescu Silviu Gheorghe, Indreș Mihai și Lupu Marius Bogdan au fost persoanele dispuse să dobândească în mod aparent terenurile pentru care s-a reconstituit/constituit dreptul de proprietate și să-l dețină neîntrerupt timp de mai mulți ani, deși cunoșteau că terenurile nu le aparțin în realitate, pentru ca la un moment dat, de obicei înaintea fiecărei vânzări către investitori, în baza unor acte fictive translative de proprietate (în sensul lipsei plății), acestea să ajungă în patrimoniul unui membru al grupului. De asemenea, cu ocazia administrării probatoriului au fost identificate și tranzacții făcute în nume propriu prin care s-au valorificat terenurile obținute din activitatea ilicită.
Urmare a activității infracționale, inculpații Maricuța Ioan Daniel, Scumpu Elena și Grecu Marius au pretins și primit cu titlu de mită, prin intermediari, de la inculpatul Schotte Gheorghe, în calitate de dezvoltator imobiliar și de la alte persoane, mai multe sume de bani și bunuri.
Astfel, inculpatul Maricuța Ioan Daniel a primit pentru sine suma de 1.027.500 lei, un autoturism marca BMW X6 și un număr de 61 de apartamente cu locurile de parcare aferente, în valoare totală de 1.811.660 euro, iar pentru Consiliul Local Șelimbăr un număr de două apartamente, primite sub formă de donație.
Pentru a disimula adevărata proveniență a celor 61 de apartamente, inculpatul Haiduc Sorin cu ajutorul unui alt membru al grupului a încheiat la data de 8.12.2014 mai multe contracte fictive de vânzare cumpărare.
În schimbul locuințelor oferite, inculpatul Schotte Gheorghe și o altă persoană au beneficiat de sprijin din partea membrilor grupului infracțional, atât pentru obținerea autorizației de construcție cât și pe parcursul derulării lucrărilor.
În aceeași zi cu încheierea contractului, inculpatul Droc Emilian Petru, ca urmarea a obținerii autorizației, a primit de la inculpatul Schotte Gheorghe promisiunea plății unei sume de 10.000 de euro, ce a fost făcută ulterior în baza unui contract de intermediere.
În cazul celor două locuințe, investigațiile efectuate în cauză au relevat și faptul că, anterior anului 2013, persoanele care solicitau autorizații pentru construirea unui bloc de locuințe erau obligate de către inculpatul Maricuța Ioan Daniel să cedeze cu titlu gratuit un număr de apartamente în favoarea primăriei Șelimbăr. În caz contrar li se spunea expres că nu vor primi autorizațiile necesare.
Referitor la acest caz, inculpatul Grecu Marius, în calitate de viceprimar, a semnat declarația notarială prin care a acceptat donația făcută de două persoane pentru Consiliului Local Șelimbăr, cunoscând scopul acestei donații, iar inculpata Scumpu Elena, în calitate de secretar, a avizat pentru legalitate primirea de la persoanele respective a celor două locuințe.
Pentru a disimula adevărata proveniență a sumelor de bani și a bunurilor, produs al infracțiunilor inculpații:
– au efectuat succesiv tranzacții, dezmembrări și înscrieri succesive în CF, a unor terenuri,
– au efectuat schimburi de terenuri precum și valorificarea ulterioară către diferiți agenți economici,
– au încheiat contracte simulate de vânzare cumpărare / au ajutat la încheierea acestora, cunoscând că apartamentele provin din săvârșirea de infracțiuni.
Valoarea totală a bunurilor dobândite prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor ce le reveneau în calitate de membrii ai comisiei comunale constituită în temeiul art. 12 din Legea 18/1991 în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituire sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate este estimată la 114.340.750 euro”.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației: Salariul oricărui cadru didactic ar trebui să fie cel puțin egal cu salariul mediu pe economie

Publicat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat vineri că schimbările propuse prin proiectul noilor legi ale educaţiei vor avea rezultate doar prin alocarea de resurse financiare. Potrivit acestuia, numai pentru salarizarea corespunzătoare a cadrelor didactice este nevoie de circa 50% din bugetul necesar punerii în aplicare a măsurilor prevăzute.

„Sunt convins că lucrurile se vor putea schimba doar dacă sunt însoţite de finanţarea adecvată. Am spus-o şi o repet: oricât de curajoase, de asumate, de logice, de geniale ar fi schimbările, chiar dacă fiecare dintre dumneavoastră aţi vrea să vă implicaţi într-o manieră care să reprezinte un salt faţă de ceea ce aţi făcut până acum, rezultate nu ar putea fi aşteptate fără resurse alocate.

Deci, dacă din acest proiect al legii nu s-ar accepta acel articol care spune că pentru orice cadru didactic din sistemul de educaţie, începând cu cadrele didactice debutante şi chiar şi cadrele didactice stagiare, salariul trebuie să fie cel puţin egal cu salariul mediu pe economie, nu o să vin nici în faţa dumneavoastră a tuturor, nici măcar a unuia dintre dumneavoastră, să spun că ceea ce este în lege se poate întâmpla.

Dar atât timp cât acest articol rezistă, am dorinţa să mă uit în ochii fiecăruia dintre dumneavoastră şi să vă spun că ceea ce este scris în această lege se poate şi se va întâmpla cu această condiţie: să existe resurse”, le-a spus ministrul Educaţiei profesorilor, la Râmnicu Vâlcea, citat de Agerpres.

Cîmpeanu a menţionat că pentru implementarea măsurilor prevăzute în proiectul noilor legi ale educaţiei ar fi nevoie de cel puţin o dublare a actualului buget al Ministerului Educaţiei.

„Resurse înseamnă că avem nevoie de mai mult decât dublarea bugetului Ministerului Educaţiei, pentru că impactul bugetar doar al acestei legi a învăţământului preuniversitar, fără învăţământul universitar, este de 31 de miliarde de lei, faţă de 30 de miliarde de lei cât este bugetul ministerului astăzi. 50% din start, adică jumătate din acest impact, este generat de creşterile salariale”, a mai spus ministrul.

Sorin Cîmpeanu s-a aflat vineri după-amiază la Râmnicu Vâlcea pentru a discuta cu cadrele didactice şi cu reprezentanţi ai elevilor şi părinţilor pe marginea proiectului Legilor Educaţiei – România educată.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cât vor costa porțiile de fructe/lapte și corn pentru elevi. Bugetul pentru Programul pentru școli al României, aprobat de Guvern

Publicat

În Ședința Guvernului de miercuri, 10 august, a fost adoptată Hotărârea privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 pentru anul şcolar 2022-2023.

Guvernul alocă astfel cu 10 bani mai mult față de anul trecut pentru porția de fructe și legume în școli (de la 0,60 lei la 0,70 lei porția), cu 11 bani în plus pentru porția de lapte și produse lactate (de la 0,88 lei la 0,99 lei) și cu 8 bani în plus pentru porția de produse de panificație (de la 0,57 lei, la 0,65 lei), Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

În total, Guvernul alocă 0,82 de bani în plus față de anul trecut pentru un elev pe săptămână pentru un număr similar de elevi, respectiv 1,9 milioane.

Ministrul Petre Daea a transmis că Programul pentru școli al României este menit să creeze obiceiuri alimentare sănătoase şi să încurajeze creșterea consumului de produse locale în rândul copiilor. Acesta este construit în jurul a două componente: distribuția de fructe, legume proaspete, lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, produse de panificație, precum și aplicarea unor măsuri educative aferente, cum ar fi:

  • vizite la ferme pomicole/legumicole, ferme de producere a laptelui, stațiuni de cercetare, expoziții, târguri;
  • concursuri tematice, degustarea, organizarea de activități de grădinărit la nivelul școlii;
  • zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte și produse lactate, utilizare de materiale didactice/educative).

Distribuția săptămânală cuprinde două porții de fructe şi/sau legume, două porții de lapte, o porție de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, repartizate după cum urmează: porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de covrigi simpli şi/sau biscuiţi uscaţi, iar porţia de lapte şi cea de produse lactate va fi însoţită de corn sau baton.

Actul normativ aprobat în ședința de guvern reglementează următoarele:

Bugetul alocat implementării Programului pentru școli al României în anul școlar 2022-2023, în valoare de 562.850.883 lei, echivalentul a 113.730.224,89 euro, destinat unui număr de 1.885.225 copii din România. În acest an, printre beneficiarii Programului se va regăsi și un număr de 2.648 copii din Ucraina. Fondurile provin din următoarele surse:

– ajutor financiar din partea Uniunii Europene  – 85.896.139 lei (17.356.262 euro), repartizat astfel:

  • 6.900.318 euro pentru fructe şi legume;
  • 10.455.944 euro pentru lapte și produse lactate;

– ajutor financiar național – 476.954.744 lei  (96.373.963 euro).

Suma de 562.850.883  lei se va utiliza după cum urmează:

  • 89.862.755 lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;
  • 188.768.422 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;
  • 207.382.849 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie, exclusiv de la bugetul de stat;
  • 1.321.936,61 lei, pentru evaluarea programului.

Actualizarea limitelor valorilor zilnice, astfel:

  • porția de fructe și legume de la 0,60 lei la 0,70 lei;
  • porția de lapte și produse lactate de la 0,88 lei la 0,99 lei;
  • porția de produse de panificație de la 0,57 lei la 0,65 lei.

MADR a fundamentat, împreună cu Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR) și Institutul Național de Statistică (INS), actualizarea limitelor valorilor zilnice stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 640/2017, în funcție de rata inflației.

Bugetul s-a întocmit pe baza numărului total al beneficiarilor, a limitei valorii zilnice/preşcolar/elev şi pe baza numărului de zile de distribuţie calculate în funcţie de structura anului şcolar aprobată de Ministerului Educației pentru anul şcolar 2022-2023.

Potrivit reglementărilor europene, până în luna martie 2023, România va transmite CE un raport de evaluare al programului derulat pentru perioada 2017-2022.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Alertă la Ampoița. Un urs a fost văzut în zona localității. A fost emis un mesaj RO-ALERT

Publicat

Prezența unui urs în zona localității Ampoița din comuna Meteș a fost semnalată vineri seara, printr-un apel la numărul unic de urgență 112.

Potrivit ISU Alba, a fost emis un mesaj Ro-Alert către locuitorii din zona respectivă.

Nu sunt persoane care să necesite îngrijiri medicale.

foto: arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cu cât a scăzut preţul benzinei și al motorinei faţă de finele lunii iunie. Precizări făcute de Consiliul Concurenței

Publicat

Preţurile carburanţilor practicate de marile lanţuri de benzinării au scăzut comparativ cu finele lunii iunie, cu 58 de bani/litru în medie la benzina standard şi cu 56 de bani/litru la motorina standard, conform datelor centralizate de Consiliul Concurenţei.

Astfel, la Gazprom, Mol, OMV şi Rompetrol preţul litrului de benzină a scăzut de la 8,69 lei în data de 30 iunie la 8,12 lei în 12 august, la Lukoil de la 8,62 lei la 8,04, la Petrom de la 8,62 lei la 8,05 şi la Socar de la 8,63 lei la 8,08 lei, scrie agerpres.ro.

În cazul motorinei, scăderea a fost, la Gazprom şi OMV de la 9,26 lei/litru la 8,71 lei, la Lukoil de la 9,19 lei la 8,66 lei, la Mol şi Rompetrol de la 9,25 lei la 8,71 lei, la Petrom de la 9,19 la 8,64 şi la Socar de la 9, 23 lei la 8,67 lei.

„Preţurile nu includ compensare de 50 de bani pe litru”, subliniază Consiliul Concurenţei, menţionând că acestea sunt preţurile medii pentru fiecare reţea, preţurile variind de la o benzinărie la alta.

Începând cu 1 iulie a intrat în vigoare Ordonanţa privind reducerea cu 50 de bani a preţului la carburanţi, 25 de bani fiind suportaţi de bugetul de stat, iar 25 de bani reprezentând o reducere comercială pe care, voluntar, o aplică lanţurile de benzinării în cazul în care doresc să obţină şi reducerea de 25 de bani de la bugetul de stat.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax