Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

VACANŢĂ pentru elevii din clasele primare şi preşcolari, din 28 octombrie. Noutăţi de anul viitor


Publicat

De sâmbăta viitoare, 28 octombrie, elevii din clasele primare şi preşcolarii intră într-o vacanţă de o săptămână, prima din acest an şcolar. Vor reveni la şcoală şi grădiniţă, pe 6 noiembrie.

Pentru ceilalţi elevi, următoarea vacanţă este cea de iarnă, ce începe în 23 decembrie. Vor reîncepe cursurile abia anul viitor, în 14 ianuarie.

Reamintim că anul şcolar 2017-2018 are 35 de săptămâni de școală. Față de anul școlar trecut, Ministerul Educatiei a stabilit și câteva noutăți. Astfel, absolvenții de liceu vor susține probele orale ale examenului de Bacalaureat, în timpul semestrului al II-lea, în luna februarie, iar profesorii vor putea corecta de acasă, online, lucrările candidaților la Evaluarea Națională și Bacalaureat.

Dincolo de noutăți, multe dintre probleme rămân aceleași: profesori slab pregătiți, programe școlare învechite și necorelate cu piața muncii, iar unii elevi nu au avut toate manualele pe bănci.

Structura anului școlar 2017-2018:

Semestrul I (11 septembrie 2017 – 2 februarie 2018)

Vacanţă preşcolari şi elevi clase primare: 28 octombrie – 5 noiembrie

Vacanța de iarnă: 23 decembrie 2017 – 14 ianuarie 2018

Vacanța intersemestrială: 3 – 11 februarie 2018

Semestrul al II-lea (12 februarie 2018 – 15 iunie 2018)

Vacanța de primăvară: 31 martie – 10 aprilie 2018

Vacanța de vară: 16 iunie – 9 septembrie 2018

Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar se încheie în data de 25 mai 2018, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 8 iunie 2018.

Programul național „Școala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar și poate fi derulat în perioada 2 octombrie 2017 – 31 mai 2018 pe baza unei planificări ce rămâne la decizia școlilor. Desfășurarea programului „Școala altfel” nu coincide cu perioada alocată susținerii tezelor semestriale.

Noutăți:

– probele orale ale examenului de Bacalaureat se vor desfășura în februarie, în timpul anului școlar.

Citește și SCHIMBĂRI la BACALAUREAT 2018: Probele orale pentru prima sesiune vor avea loc în februarie, iar examenele scrise încep în 25 iunie. Vezi CALENDARUL

– lucrările examenelor naționale vor fi corectate online, acasă sau în centrul de corectare, de către profesori, potrivit Ministerul Educației Naționale.

Citește și Schimbări majore la examenele de Bacalaureat şi Evaluare Naţională: Lucrările scrise, corectate online

CALENDAR Bacalaureat 2018

Prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2018 (iunie – iulie):

29 ianuarie – 2 februarie: înscrierea candidaților

25 mai – încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a / a XIII-a

12-13 februarie – evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

14-15 februarie: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

16, 19-20 februarie: evaluarea competențelor digitale – proba D

21-22 februarie: evaluarea competențelor lingvistice într-o limba de circulație internațională – proba C

25 iunie: limba și literatura română – proba Ea) – proba scrisă

26 iunie: limba și literatura maternă – proba Eb) – proba scrisă

27 iunie: proba obligatorie a profilului – proba Ec) – proba scrisă

28 iunie: proba la alegere a profilului și specializării – proba Ed) – proba scrisă

4 iulie: afișarea primelor rezultate (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:00)

5-8 iulie: rezolvarea contestațiilor

9 iulie: afișarea rezultatelor finale

A doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2018 (august – septembrie) are următoarea structură:

10 – 13 iulie: înscrierea candidaților

27 iulie: înscrierea candidaților care au promovat examenele de corigențe

20 august: limba și literatura română – proba Ea) – proba scrisă

21 august: limba și literatura maternă – proba Eb) – proba scrisă

22 august: proba obligatorie a profilului – proba Ec) – proba scrisă

23 august: proba la alegere a profilului și specializării – proba Ed) – proba scrisă

24 și 27 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

28 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

29-30 august: evaluarea competențelor digitale – proba D

30-31 august: evaluarea competențelor lingvistice într-o limba de circulație internațională -proba C

1 septembrie: afișarea primelor rezultate (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:00)

2 – 5 septembrie: rezolvarea contestațiilor

6 septembrie: afișarea rezultatelor finale.

CALENDAR Evaluarea Națională 2018

11 iunie 2018 – prima proba scrisă limba și literatura română

13 iunie – proba scrisă la matematică

14 iunie – proba la limba și literatura maternă

19 iunie (până la ora 12:00) – Afișarea primelor rezultate. Subsecvent, în aceeași zi, intervalul orar 14:00 – 19:00 este rezervat înregistrării contestațiilor.

20 – 22 iunie – soluționarea contestațiilor.

23 iunie – afișarea rezultatelor finale.

Înscrierea absolventilor clasei a VIII-a în vederea participării la Evaluarea Națională se face în perioada 4 – 8 iunie 2018. Conform ordinului de ministru privind structura anului școlar 2017 – 2018, cursurile școlare pentru clasa a VIII-a se vor finaliza vineri, 8 iunie 2018.

sursă: hotnews.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Românii aruncă 2,5 milioane de tone de hrană pe an. Un sfert este mâncare gătită

Publicat

Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, susține Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit acestuia, cea mai mare pondere este de mâncare gătită, fructe şi legume.

Risipă alimentară: aproape 130 kg de hrană / cap de locuitor

„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial.

Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor.

Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării.

În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu.

Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat oficialul MADR.

Măsuri pentru reducerea risipei

Acesta a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră.

„Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate.

Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră.

Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Până la 50% din toată risipa alimentară, produsă de consumatorii din oraşe

În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.

Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.

„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, arată studiul citat.

Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Educația financiară și juridică vor fi materii obligatorii pentru elevi la școală, de anul viitor. Proiect aprobat de Parlament

Publicat

Parlamentul a aprobat luni introducerea materiilor Educația financiară și Educația juridică în școli, la nivel de învățământ primar și gimnazial.

Modificarea intră în vigoare din 2022.

Legea educației este modificată astfel încât cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale și financiare.

În plus, în forma amendată de senatori, proiectul stabilește că elevii vor beneficia și de programe de educaţie juridică.

Elevii vor avea astfel posibilitatea de a învăța diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Inițiatorii suțin că „nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic”, potrivit avocatnet.ro.

„Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială. Introducerea educației antreprenoriale în școli reprezintă un aspect de natură a încuraja spiritul antreprenorial de la vârste cât mai fragede.

Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, însă toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu”, scriu inițiatorii proiectului.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate. Precizări de la primărie

Publicat

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate până în 25 octombrie. Viceprimarul Emil Antoniu Popescu a anunțat că deținătorii acestor construcții au fost notificați în acest sens.

”În cursul zilei de vineri, 15 octombrie, au fost emise notificări pentru deținătorii construcțiilor neautorizate cu destinația ”garaj” aflate pe strada Nicolae Bălcescu.

Deținătorii garajelor nu au autorizație de construcție și nici contract de concesiune valabil, fiind notificați încă din anul 2017 cu privire la obligativitatea demolării lor.

Mai mult, există o sentință definitivă în justiție privind corectitudinea notificării din urmă cu 4 ani, urmând ca până în 25 octombrie terenul să fie eliberat de construcțiile parazitare.

În caz contrar acestea vor fi demolate pe cale administrativă, iar autoritățile locale vor recupera cheltuielile de la cei în cauză”, a anunțat viceprimarul.

Pentru garajele similare din spatele magazinului ”Mercur”, termenul limită pentru demolare este 22 septembrie 2022.

”Totodată posesorii garajelor din spatele Magazinului “Mercur” au termen limită pentru demolare data de 22 septembrie 2022, când expiră ultimul contract de concesiune.

De asemenea garajele din spatele Colegiului Tehnic „Alexandru Domșa” urmează să fie desființate în viitor, întrucât în zonă vor fi dezvoltate proiecte importante pentru comunitate: Grădinița 16 și amenajarea unui teren de sport.

Administrația locală are în vedere toate garajele construite ilegal între blocuri obiectivul fiind mărirea numărului de parcări precum și respectarea regulilor de urbanism de către toți cetățenii municipiului”, a precizat Emil Antoniu Popescu.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cât vom plăti pentru gaz și lumină, în această iarnă. Virgil Popescu: ”Vești bune pentru milioane de români”

Publicat

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că România are stocuri suficiente de gaze pentru a trece cu bine peste această iarnă.

A explicat cât vor plăti românii pe facturile la electricitate și gaz, dar și cine va putea să își amâne plata facturilor.

”Vești bune pentru milioane de români!

Consumatorii casnici vor plăti maxim 71 de bani pe KWh, exact cât plăteau anul trecut. Asta după ce am adoptat măsuri de compensare și plafonare ale prețului la energie și gaze naturale, pentru a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine peste această iarnă.

Românii nu trebuie să facă absolut nimic decât să își monitorizeze consumurile.

Am mărit grila de consum, nu mai sunt 200 de kWh, în urma amendării din Parlament pragul de consum lunar este 300 de kWh, plus 10% marja de toleranță. La gaze naturale a rămas același volum: 1.200 de metri cubi.

Dacă prețul se duce peste 1 leu pe KWh, intervine plafonul. Pentru un consum de 100 de KWh, valoarea facturii va fi un leu X 100, din care se scade compensarea, deci prețul va fi de 71 de lei”, a declarat Virgil Popescu, potrivit dcnews.ro.

Cine poate să își amâne factura?

”Dacă am un venit mediu pe membru de familie de 850 de lei sunt un consumator vulnerabil.

Completarea documentației pentru consumatorul vulnerabil este gestionată de ministerul muncii și primărie. La primărie se completează. Se face o bază de date care va fi transmisă furnizorilor.

Ce se întâmplă cu facturile din octombrie? Aceste facilități intră la data de 1 noiembrie. Contractele furnizorilor de gaz sau electricitate au început din 1 noiembrie.

Avem posibilitatea să mărim perioada prin care se aplică aceste măsuri și pentru luna aprilie.Eu estimez că din aprilie prețul gazului o să o ia pe o pantă în jos”, a mai declarat Virgil Popescu, la Digi24.

Comisiile economice reunite din Senat au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.

Printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili. Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare. Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate, dar şi plafonarea la 5% din costuri a profitului furnizorilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate