VIDEO: SLUJBĂ de ÎNVIERE la Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail” din Alba Iulia. VIGILIA Pascală din Sâmbăta Sfântă

Credincioşii romano-catolici din Alba Iulia participă, sâmbătă seara, la Privegherea nocturnă în așteptarea Învierii, la Catedrala „Sfântul Mihail” din Cetatea Alba Carolina.

Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

Citește și URĂRI DE PAŞTE 2024 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Vigilia Pascală a început la ora 21.00, în fața catedralei.

Liturghia solemnă a Învierii Domnului se desfășoară duminică, de la ora 10.00, în Catedrala Romano-Catolică ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia.

Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin.

Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.

Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt:

• binecuvântarea focului în afara bisericii
• aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări
• cântările speciale adresate lui Hristos
• lecturile din Vechiul Testament
• proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.

Sărbătoarea Învierii la catolici și ortodocși: de ce se sărbătoresc în date diferite

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Sărbătoarea Învierii Domnului este sărbătorită în acest an duminică, 17 aprilie, de romano-catolici și duminica viitoare, 24 aprilie, de ortodocși.

Există o singură regulă prin care se stabileşte data Paştelui, conform historia.ro. Stabilită chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea, ea spune că Sărbătoarea Învierii Domnului va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocţiu de primăvară.

Există trei coordonate majore: ziua de Duminică (ziua sfântă a creştinilor), un eveniment astronomic – luna plină – şi echinocţiul de primăvară – 21 Martie. Niciodată Paştele nu poate fi înainte de 21 Martie. Apoi se aşteaptă prima lună plină şi în prima duminică, după acest eveniment, se organizează sărbătoarea pascală.

Este o singură excepţie de la această regulă majoră, şi anume: dacă această duminică se suprapune Paştelui evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea.

Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte calendarul gregorian, care este cu 13 zile înaintea celui iulian. Astfel, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât din întâmplare.

Catolicii calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.