Contacteaza-ne si pe
Publicitate

BLAJ

Vizita Papei la Blaj: 42.000 de pelerini vor avea acces pe Câmpia Libertății. Detalii legate de organizare

Publicat

collage2

Aproximativ 42.000 de pelerini vor avea acces în 2 iunie pe Câmpia Libertății din Blaj unde Papa Francisc va oficia Divina Liturghie cu beatificarea a șapte episcopi martiri greco-catolici. La întâlnirea cu Suveranul Pontif sunt așteptați pelerini din întreaga țară, din SUA, Canada și din toată Europa, 700 de preoți și 400 de jurnaliști.

La Blaj a avut loc marți, 26 martie, o conferință de presă pe tema vizitei Papei Francisc în municipiu, susținut de pr. Cristian Barta, Vicar general al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș.

Potrivit oficialităților, pe Câmpia Libertății din Blaj vor fi amplasate 26.000 de scaune.

Până în prezent, pentru biletele distribuite gratuit s-au înscris 33.000 de pelerini. Pentru a avea acces pe Câmpia Libertății, aceștia vor trebui să prezinte și buletinul sau cartea de identitate, asta pentru că biletele sunt nominale și netransmisibile. 

„Toți pelerinii care vin la Blaj vor avea ocazia să îl vadă pe Sfântul Părinte”, a transmis pr. Cristian Barta.

Parcările puse la dispoziție pelerinilor în municipiul Blaj au fost gândit în așa fel încât aceștia să parcurgă distanța pe jos până la Câmpia Libertății în cel mult 28 de minute. În zonă vor fi amplasate spitale mobile, puncte de intervenție, dar și ecrane.

Papa Francisc se va afla la Blaj în data de 2 iunie, duminică. Acesta va sosi pe Câmpia Libertății în jurul orei 10,30 și va oficia Divina Liturghie cu beatificarea a șapte episcopi martiri greco-catolici.

Va ține apoi o cuvântare (omilia sanctității sale) și, după masă, va participa la o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj. La final va oferi celor prezenți un salut și va pleca spre Sibiu, unde, la ora 17:20, va avea loc ceremonia oficială a plecării.

Cum ajungi să îl vezi pe Papa Francisc

Accesul pe Câmpia Libertății din Blaj, locul de desfășurare a Sfintei Liturghii susținute de Suveranul Pontif se va face pe baza unor bilete distribuite gratuit în parohii și a documentului de identitate al fiecărei persoane.

Accesul pe Câmpia Libertății din Blaj, locul de desfășurare a Sfintei Liturghii susținute de Suveranul Pontif se va face pe baza unor bilete distribuite gratuit în parohii și a documentului de identitate al fiecărei persoane.

Pentru buna desfășurare a evenimentului, peste 500 de voluntari  vor sta la dispoziție pelerinilor pentru a-i informa și a le oferi sprijinul necesar în caz de nevoie.

Vezi și: PROGRAMUL OFICIAL al vizitei Papei Francisc în România. Cât va sta la Blaj și care este programul zilei de 2 iunie

Arhiepiscopia de Alba Iulia și Făgăraș, gazda evenimentului de la Blaj, anunță preoții și pelerinii care vor participa la acest moment istoric din viața Bisericii Române Unite, Greco-Catolice, că totul este organizat pentru o primire cât mai bună a tuturor celor care doresc să se roage împreună cu urmașul lui Petru și să aducă laudă lui Dumnezeu pentru cei șapte fericiți episcopi, modele autentice de mărturie şi dăruire creştină.

CITEȘTE ȘI: Vizita Papei la Blaj: Vaticanul a promulgat decretul de beatificare a episcopilor morți în închisorile comuniste

În acest sens, accesul pe Câmpia Libertății, locul de desfășurare a Sfintei Liturghii, se va face pe baza biletelor gratuite distribuite în parohii și a documentului de identitate al fiecărei persoane.

Accesul în localitate este organizat pentru ca toți pelerinii să ajungă cât mai aproape de locul de desfășurare. Cei care vor veni cu trenul sau cu autocarul vor avea de parcurs pe jos maxim 25 de minute de la locul sosirii până pe Câmpia Libertății, iar cei care vor veni cu autoturismul personal vor putea parca pe străzile Blajului. Pentru persoanele cu dificultăți de deplasare au fost prevăzute mijloace de transport care le vor prelua din parcări sau gară pentru a le duce cât mai aproape de sectorul care le-a fost atribuit.

Pentru confortul pelerinilor pe Câmpia Libertății sunt prevăzute suficiente scaune, vor fi amenajate puncte de prim ajutor cu cadre medicale specializate, va fi distribuită apă, vor fi amplasate toalete ecologice. Cei care doresc pot aduce cu ei apă. Peste 500 de voluntari le vor sta la dispoziție pentru a-i informa și a le oferi sprijinul necesar în caz de nevoie.

Totul va fi organizat pentru ca fiecare să se simtă ca acasă, să se bucure din plin de întâlnirea cu Sfântul Părinte, precum şi de beatificarea celor şapte episcopi care s-au jertfit pentru apărarea credinţei şi a dreptului la existenţă a Bisericii Greco-Catolice din România.

Programul vizitei Apostolice a Sanctității Sale Papa Francisc în România:

Vineri, 31 mai 2019

11:30 – Aterizare pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București

  • Ceremonia de bun venit

12:00 – Ceremonia oficială de primire, Palatul Cotroceni

  • Ceremonial militar
  • Fotografie oficială

Convorbiri tête-à-tête dintre Președintele României, domnul Klaus Iohannis, și Sanctitatea Sa Papa Francisc

13:00 – Întâlnire cu autoritățile, societatea civilă și corpul diplomatic, Palatul Cotroceni

  • Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis
  • Discursul Sanctității Sale Papa Francisc

15:45 – Întâlnire privată cu Preafericirea Sa, Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Palatul Patriarhiei

Întâlnire cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, Palatul Patriarhiei

  • Discurs al Sanctității Sale

Rugăciune „Tatăl Nostru”, alocuțiuni și cântări pascale, Catedrala Națională

  • Salut al Sanctității Sale

Sfânta Liturghie, Catedrala Catolică „Sfântul Iosif”

  • Omilia Sanctității Sale

Sâmbătă, 1 iunie 2019

11:20 – Sosire la Sanctuarul marian din Șumuleu-Ciuc

11:45 – Sfânta Liturghie, Sanctuarul marian din Șumuleu-Ciuc

  • Omilia Sanctității Sale

17:25 – Vizită la Catedrala „Sfânta Maria Regină” din Iași

Întâlnire Mariană cu tinerii și cu familiile, Palatul Culturii din Iași

  • Discurs al Sanctității Sale

Duminică, 2 iunie 2019

10:35 – Sosire la Câmpia Libertății din Blaj

10:45 – Divina Liturghie cu beatificarea a șapte episcopi martiri greco-catolici, Câmpia Libertății din Blaj

  • Omilia Sanctității Sale; „Regina Coeli”

15:40 – Întâlnire cu comunitatea romă din Blaj

  • Salut al Sanctității Sale

17:00 – Sosirea la Aeroportul Internațional din Sibiu

17:20 – Ceremonia oficială a plecării

Beatificarea sfinților bisericii Greco-Catolice

Vaticanul a promulgat decretul privind beatificarea a şapte episcopi greco-catolici morţi în închisorile comuniste

În timpul audierii, Pontiful Suprem a autorizat Congregaţia să promulge mai multe decrete printre care şi cel privind ”martiriul slujitorilor lui Dumnezeu Valerio Traiano Frenţiu, Vasile Aftenie, Giovanni Suciu, Tito Livio Chinezu, Giovanni Bălan, Alessandro Rusu şi Giulio Hossu, episcopi; ucişi în ura credinţei în diverse locuri din România între 1950 şi 1970”.

Odată cu interzicerea cultului greco-catolic de către comunişti, în 1948, refuzul episcopilor greco-catolici de a trece la Biserica Ortodoxă s-a soldat cu persecuţii şi, în cazul unora dintre ei, moartea în temniţele comuniste.

Este vorba despre episcopii Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan şi Iuliu Hossu.

În data de 5 aprilie 2018, Postulatura Cauzei de beatificare a episcopilor greco-catolici a anunţat predarea lucrării Positio super martyrio la Congregaţia Cauzelor Sfinţilor, lucrare conţinând documentaţia necesară argumentării martiriului celor şapte episcopi. Acest studiu în două volume, însumând 1900 de pagini, sintetizează în mod argumentat, pe baza documentelor de arhivă, mărturia şi jertfa episcopilor greco-catolici care, în faţa persecutorului comunist, au preferat moartea decât să-şi trădeze credinţa lor catolică

Papa Francisc a fost invitat de preşedintele Klaus Iohannis să participe la ceremoniile legate Centenar, în decembrie trecut, însă confirmarea vizitei se pare că a aşteptat încheierea procedurilor de beatificare a martirilor greco-catolici români. Papa Francisc vine la Bucureşti pe 31 mai, la Iaşi, urmând ca la Blaj, capitala de facto a greco-catolicilor din România, să oficieze ceremonia de beatificare în 2 iunie. Vizita Papei Francisc în România se petrece după 20 de ani de la prima vizită a unui Suveran Pontif într-o ţară ortodoxă – Papa Ioan Paul al II lea, Bucureşti, mai 1999.

Vă oferim câteva date privind martiriul episcopilor greco-catolici preluate de pe situl e-communio.ro

«Calvarul a început pe 3 septembrie 1948 când a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu a fost depus din funcție de Guvernul Petru Groza. La 18 septembrie 1948 au fost depuși din funcție ceilalți episcopi uniți, cu excepția lui Vasile Aftenie, episcopul-vicar pentru București, și a lui Iuliu Hossu, episcop de Cluj.

În zilele de 28-29 octombrie 1948 au fost arestați toți cei sașe episcopi greco-catolici din România, inclusiv Vasile Aftenie și Iuliu Hossu, și duși mai întâi la vila patriarhală de Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitați de mai multe ori de patriarhul Justinian, apoi la Mănăstirea Căldărușani și, în cele din urmă, despărțiți, în arestul Ministerului de Interne și la închisoarea Văcărești.

În data de 8 noiembrie 1948 a fost publicat în Monitorul Oficial decretul prin care a fost demis și Iuliu Hossu, ultimul episcop greco-catolic aflat încă formal în funcție (deși arestat cu zece zile înainte). La 1 decembrie 1948 Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naționale a emis decretul 358/1948 care a stabilit încetarea cultului greco-catolic și exproprierea tuturor bunurilor acestuia. (…)

Scurtă biografie a celor şapte episcopi morţi în faimă de martiri sub regimul comunist:

Episcopul Ioan Suciu

S-a născut la Blaj, la 4 decembrie 1907 într-o familie de preoţi.

Prieten bun cu Tit Liviu Chinezu, au studiat amândoi Teologia la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie”. A fost promovat doctor în Teologie, iar după şase ani de studii la Institutul “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot. A revenit apoi la Blaj, unde a fost profesor la Academia de Teologie. S-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii şi ca un prieten de suflet al tinerilor.

La 6 mai 1940 a fost numit Episcop Auxiliar de Oradea (titular de Moglena-Slatina Bulgaria), auxiliar Episcopului Valeriu Traian Frenţiu. Consacrarea a avut loc la 22 iulie 1940. Din 29 august 1941 a fost auxiliar tot de Oradea, dar acum al Episcopului Iuliu Hossu. Episcopul Valeriu Traian Frenţiu a revenit la Oradea în 1947, Episcopul Ioan Suciu fiind numit atunci Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În mai 1950 a fost dus la Ministerul de Interne. În octombrie acelaşi an a fost dus la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Acolo, datorită regimului de izolare, bolii de stomac, frigului şi foamei, la 27 iunie 1953 s-a stins din viaţă în celula 44, dezlegat de Episcopul Iuliu Hossu.

A fost îngropat în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici azi. Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

S-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia.

A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Alexandru Rusu

S-a născut la 22 noiembrie 1884 în Şăulia de Câmpie, din părinţii Vasile, preot, şi Rozalia.

În 1903 a fost trimis la Budapesta pentru a studia Teologia. În 1910 a fost promovat doctor în Teologie. Pe 20 iulie 1910 a fost hirotonit preot. A fost numit profesor ajungând titular al catedrei de Teologie Dogmatică din cadrul Academiei Teologice din Blaj.

În 1920 a fost numit Secretar Mitropolitan, iar în 1923 Canonic al Capitulului Mitropolitan. La 30 ianuarie 1931 a avut loc la Blaj consacrarea lui ca Episcop de Maramureş de către Mitropolitul Vasile Suciu, iar pe 2 februarie instalarea lui în Baia-Mare.

În martie 1946 Sinodul Mitropolitan electoral l-a ales pe Episcopul Alexandru Rusu ca Mitropolit, alegere recunoscută de Sfântul Scaun dar nerecunoscută de guvernul de atunci.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus pe rând la Dragoslavele, Mănăstirea Căldăruşani, apoi Sighetul Marmaţiei. Supravieţuieşte acestui Penitenciar şi astfel a fost mutat la Curtea de Argeş, apoi izolat la Mănăstirea Cocoş. În 1957 Tribunalul Militar l-a condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru instigare şi înaltă trădare, ajungând la Gherla.

În primăvara anului 1963 s-a îmbolnăvit grav, la 9 mai acelaşi an trecând la cele veşnice. A fost înmormântat în Cimitirul deţinuţilor din Gherla, fără nici un oficiu religios.

Cardinalul Iuliu Hossu

S-a născut la 30 ianuarie 1885 în satul Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud din părinţii Ioan, preot, şi Victoria.

În 1904 îşi începe studiile teologice, fiind trimis la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 este promovat doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de Episcopul Vasile Hossu.

Revine în Lugoj unde activează pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi Vicar şi secretar episcopesc. La 3 martie 1917 este numit Episcop în scaunul Eparhiei Gherla, rămas vacant, numirea găsindu-l preot militar. La 1 decembrie 1918 Episcopul Iuliu Hossu citeşte Declaraţia Unirii pe Câmpia Blajului.

În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-şi centrul în oraşul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Aici îl prinde perioada de ocupaţie horthystă (1940-1944) şi în ceputul regimului comunist.

La 28 octombrie 1948 este arestat şi dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969 este numit Cardinal “in pectore”.

Moare la 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucureşti, ultimele lui cuvinte fiind: “Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”.

Episcopul Vasile Aftenie

S-a născut la 14 iunie 1899, în satul Lodroman, din părinţii Petru şi Agafia.

În 1919 s-a înscris la Teologie, fiind trimis mai apoi la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie”. În 1925 a obţinut doctoratul în Filosofie şi Teologie, după care a revinit în ţară. La 1 ianuarie 1926 a fost hirotonit preot de către Mitropolitul Vasile Suciu. După o lună a fost numit profesor la Academia de Teologie din Blaj. A fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj.

În aprilie 1940 a fost numit Episcop titular de Ulpiana, auxiliar al Mitropolitului Alexandru Nicolescu. Consacrarea a avut loc pe 5 iunie 1940 în Catedrala din Blaj. S-a întors la Bucureşti ca Episcop Vicar.

După diferite încercări eşuate ale comuniştilor de a-l compromite, a fost arestat la 28 octombrie 1948. A fost dus, împreună cu ceilalţi cinci Episcopi greco-catolici, la Dragoslavele şi apoi la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, transformată în lagăr. A refuzat scaunul de Mitropolit oferit de ortodocşi în schimbul trădării credinţei. În mai 1949 a fost transferat şi izolat la Ministerul de Interne. Acolo a fost supus unor torturi oribile, care reclamau o rezistenţă supraomenească.

Mutilat de bătăi, a fost depus la închisoarea Văcăreşti, unde la 10 mai 1950 a încetat din viaţă. A fost înhumat la cimitirul Belu catolic cu serviciul religios celebrat de un preot romano-catolic.

Episcopul Ioan Bălan

S-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880.

A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Tit Liviu Chinezu

S-a născut în anul 1904 în comuna Huduc, judeţul Mureş, tatăl lui fiind preot greco-catolic.

În 1925 a fost trimis la studii teologice la Roma, la Colegiul “Sf. Atanasie”, studiind la universităţile Angelicum şi Propaganda Fide. Obţine doctoratul în Filosofie şi Teologie. La 31 ianuarie 1930 a fost hirotonit preot. În 1931 s-a reîntors la Blaj, unde a fost numit profesor la Şcoala Normală de Învăţători. În 1937 a fost transferat la Academia Teologică din Blaj, iar în 1947 la Bucureşti, ca protopop.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus la Mănăstirea Neamţ, împreună cu alţi 25 de preoţi greco-catolici. A fost transferat apoi la Căldăruşani unde ulterior au fost aduşi şi Episcopii greco-catolici. Aici, la Căldăruşani, pe 3 decembrie 1949, a fost consacrat ca Episcop de către ceilalţi Episcopi. Cu toate precauţiunile luate pentru a nu se divulga acest secret, securitatea a aflat cele întâmplate.

Episcopul Tit Liviu Chinezu a fost transferat mai târziu la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Datorită regimului de exterminare, prin corvezi, foame şi frig, Tit Liviu Chinezu s-a îmbolnăvit foarte grav. Anunţat sanitarul închisorii, acesta sub pretextul că îl duce la infirmerie, l-a izolat într-o celulă mare, neîncălzită, unde, după două zile, pe 15 ianuarie 1955 a decedat, îngheţat. A fost îngropat fără sicriu, noaptea, în Cimitirul Săracilor, fără a i se cunoaşte locul.»


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Bărbat din Aiud, amendat de polițiști pentru că deținea ilegal un detector de metale. Aparatul a fost confiscat

Publicat

Poliţiştii din Aiud au depistat un bărbat din municipiu, care deţinea, ilegal, un detector de metale. A fost sancţionat contravenţional, iar detectorul de metale a fost confiscat. Reamintim faptul că, pentru deţinerea unui detector de metale, este necesară obţinerea unei autorizaţii. Potrivit IPJ Alba, la data de 19 iunie 2019, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale […]

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Bărbat din Blandiana, cercetat penal după ce și-a bătut soția. Polițiștii au emis ordin de protecție provizoriu

Publicat

agresiune

Polițiștii din Vințu de Jos au emis un ordin de protecție provizoriu împotriva unui bărbat care și-a agresat soția și a determinat-o să plece de acasă, împreună cu cei doi copii minori. Polițiștii l-au îndepărtat din locuință și i-au interzis să se apropie de familia sa. Potrivit IPJ Alba, în după amiaza zilei de miercuri, […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: SUBIECTELE la MATEMATICĂ, EVALUARE NAŢIONALĂ clasa a VIII-a 2019. Ce au avut de rezolvat elevii

Publicat

Peste 2.500 de elevi absolvenți de gimnaziu din Alba au susținut joi a doua probă în cadrul examenului de Evaluare Națională 2019, cea de Matematică. Vor afla primele rezultate în 25 iunie. Media la examen este importantă pentru admiterea la liceu. La proba de Matematică, au avut de rezolvat trei subiecte, fiecare cu mai multe […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Avertizare meteo: COD GALBEN de vreme rea. Vijelii, grindină și ploi torențiale prognozate în județul Alba

Publicat

d

Meteorologii au emis o avertizare de COD GALBEN pentru jumătatea de nord-vest și de sud a județului Alba. Intervalul de valabilitate al alertei meteo data de 20 iunie între ora 12.00 și ora 23.00. Fenomene vizate constau în manifestări de instabilitate atmosferică temporar accentuată, a transmis ANM. Acestea ar putea lua aspecte severe.  În intervalul […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate