Connect with us
Publicitate

BLAJ

Vizita Papei la Blaj: Vaticanul a promulgat decretul de beatificare a episcopilor morți în închisorile comuniste


Publicat

papa
Vizita Papei Francisc la Blaj capătă o și mai mare însemnătate. Acesta a autorizat marţi, 19 martie, promulgarea decretului care va permite beatificarea la Blaj, în 2 iunie 2019, a şapte episcopi greco-catolici care au murit în închisorile comuniste.

Potrivit unui comunicat de presă al Vaticanului, Sfântul Părinte Francisc a primit în audienţa sa pe şeful Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, Cardinalul Angelo Becciu.

Vaticanul a promulgat decretul privind beatificarea a şapte episcopi greco-catolici morţi în închisorile comuniste

În timpul audierii, Pontiful Suprem a autorizat Congregaţia să promulge mai multe decrete printre care şi cel privind ”martiriul slujitorilor lui Dumnezeu Valerio Traiano Frenţiu, Vasile Aftenie, Giovanni Suciu, Tito Livio Chinezu, Giovanni Bălan, Alessandro Rusu şi Giulio Hossu, episcopi; ucişi în ura credinţei în diverse locuri din România între 1950 şi 1970”.

Odată cu interzicerea cultului greco-catolic de către comunişti, în 1948, refuzul episcopilor greco-catolici de a trece la Biserica Ortodoxă s-a soldat cu persecuţii şi, în cazul unora dintre ei, moartea în temniţele comuniste. Este vorba despre episcopii Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan şi Iuliu Hossu.

În data de 5 aprilie 2018, Postulatura Cauzei de beatificare a episcopilor greco-catolici a anunţat predarea lucrării Positio super martyrio la Congregaţia Cauzelor Sfinţilor, lucrare conţinând documentaţia necesară argumentării martiriului celor şapte episcopi. Acest studiu în două volume, însumând 1900 de pagini, sintetizează în mod argumentat, pe baza documentelor de arhivă, mărturia şi jertfa episcopilor greco-catolici care, în faţa persecutorului comunist, au preferat moartea decât să-şi trădeze credinţa lor catolică

Papa Francisc a fost invitat de preşedintele Klaus Iohannis să participe la ceremoniile legate Centenar, în decembrie trecut, însă confirmarea vizitei se pare că a aşteptat încheierea procedurilor de beatificare a martirilor greco-catolici români. Papa Francisc vine la Bucureşti pe 31 mai, la Iaşi, urmând ca la Blaj, capitala de facto a greco-catolicilor din România, să oficieze ceremonia de beatificare în 2 iunie. Vizita Papei Francisc în România se petrece după 20 de ani de la prima vizită a unui Suveran Pontif într-o ţară ortodoxă – Papa Ioan Paul al II lea, Bucureşti, mai 1999.

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

Vă oferim câteva date privind martiriul episcopilor greco-catolici preluate de pe situl e-communio.ro

«Calvarul a început pe 3 septembrie 1948 când a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu a fost depus din funcție de Guvernul Petru Groza. La 18 septembrie 1948 au fost depuși din funcție ceilalți episcopi uniți, cu excepția lui Vasile Aftenie, episcopul-vicar pentru București, și a lui Iuliu Hossu, episcop de Cluj.

În zilele de 28-29 octombrie 1948 au fost arestați toți cei sașe episcopi greco-catolici din România, inclusiv Vasile Aftenie și Iuliu Hossu, și duși mai întâi la vila patriarhală de Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitați de mai multe ori de patriarhul Justinian, apoi la Mănăstirea Căldărușani și, în cele din urmă, despărțiți, în arestul Ministerului de Interne și la închisoarea Văcărești.

În data de 8 noiembrie 1948 a fost publicat în Monitorul Oficial decretul prin care a fost demis și Iuliu Hossu, ultimul episcop greco-catolic aflat încă formal în funcție (deși arestat cu zece zile înainte). La 1 decembrie 1948 Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naționale a emis decretul 358/1948 care a stabilit încetarea cultului greco-catolic și exproprierea tuturor bunurilor acestuia. (…)

martiri blaj

Scurtă biografie a celor şapte episcopi morţi în faimă de martiri sub regimul comunist:

Episcopul Ioan Suciu

S-a născut la Blaj, la 4 decembrie 1907 într-o familie de preoţi.

Prieten bun cu Tit Liviu Chinezu, au studiat amândoi Teologia la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie”. A fost promovat doctor în Teologie, iar după şase ani de studii la Institutul “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot. A revenit apoi la Blaj, unde a fost profesor la Academia de Teologie. S-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii şi ca un prieten de suflet al tinerilor.

La 6 mai 1940 a fost numit Episcop Auxiliar de Oradea (titular de Moglena-Slatina Bulgaria), auxiliar Episcopului Valeriu Traian Frenţiu. Consacrarea a avut loc la 22 iulie 1940. Din 29 august 1941 a fost auxiliar tot de Oradea, dar acum al Episcopului Iuliu Hossu. Episcopul Valeriu Traian Frenţiu a revenit la Oradea în 1947, Episcopul Ioan Suciu fiind numit atunci Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În mai 1950 a fost dus la Ministerul de Interne. În octombrie acelaşi an a fost dus la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Acolo, datorită regimului de izolare, bolii de stomac, frigului şi foamei, la 27 iunie 1953 s-a stins din viaţă în celula 44, dezlegat de Episcopul Iuliu Hossu.

A fost îngropat în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici azi. Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

S-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia.

A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Alexandru Rusu

S-a născut la 22 noiembrie 1884 în Şăulia de Câmpie, din părinţii Vasile, preot, şi Rozalia.

În 1903 a fost trimis la Budapesta pentru a studia Teologia. În 1910 a fost promovat doctor în Teologie. Pe 20 iulie 1910 a fost hirotonit preot. A fost numit profesor ajungând titular al catedrei de Teologie Dogmatică din cadrul Academiei Teologice din Blaj.

În 1920 a fost numit Secretar Mitropolitan, iar în 1923 Canonic al Capitulului Mitropolitan. La 30 ianuarie 1931 a avut loc la Blaj consacrarea lui ca Episcop de Maramureş de către Mitropolitul Vasile Suciu, iar pe 2 februarie instalarea lui în Baia-Mare.

În martie 1946 Sinodul Mitropolitan electoral l-a ales pe Episcopul Alexandru Rusu ca Mitropolit, alegere recunoscută de Sfântul Scaun dar nerecunoscută de guvernul de atunci.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus pe rând la Dragoslavele, Mănăstirea Căldăruşani, apoi Sighetul Marmaţiei. Supravieţuieşte acestui Penitenciar şi astfel a fost mutat la Curtea de Argeş, apoi izolat la Mănăstirea Cocoş. În 1957 Tribunalul Militar l-a condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru instigare şi înaltă trădare, ajungând la Gherla.

În primăvara anului 1963 s-a îmbolnăvit grav, la 9 mai acelaşi an trecând la cele veşnice. A fost înmormântat în Cimitirul deţinuţilor din Gherla, fără nici un oficiu religios.

Cardinalul Iuliu Hossu

S-a născut la 30 ianuarie 1885 în satul Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud din părinţii Ioan, preot, şi Victoria.

În 1904 îşi începe studiile teologice, fiind trimis la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 este promovat doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de Episcopul Vasile Hossu.

Revine în Lugoj unde activează pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi Vicar şi secretar episcopesc. La 3 martie 1917 este numit Episcop în scaunul Eparhiei Gherla, rămas vacant, numirea găsindu-l preot militar. La 1 decembrie 1918 Episcopul Iuliu Hossu citeşte Declaraţia Unirii pe Câmpia Blajului.

În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-şi centrul în oraşul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Aici îl prinde perioada de ocupaţie horthystă (1940-1944) şi în ceputul regimului comunist.

La 28 octombrie 1948 este arestat şi dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969 este numit Cardinal “in pectore”.

Moare la 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucureşti, ultimele lui cuvinte fiind: “Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”.

Episcopul Vasile Aftenie

S-a născut la 14 iunie 1899, în satul Lodroman, din părinţii Petru şi Agafia.

În 1919 s-a înscris la Teologie, fiind trimis mai apoi la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie”. În 1925 a obţinut doctoratul în Filosofie şi Teologie, după care a revinit în ţară. La 1 ianuarie 1926 a fost hirotonit preot de către Mitropolitul Vasile Suciu. După o lună a fost numit profesor la Academia de Teologie din Blaj. A fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj.

În aprilie 1940 a fost numit Episcop titular de Ulpiana, auxiliar al Mitropolitului Alexandru Nicolescu. Consacrarea a avut loc pe 5 iunie 1940 în Catedrala din Blaj. S-a întors la Bucureşti ca Episcop Vicar.

După diferite încercări eşuate ale comuniştilor de a-l compromite, a fost arestat la 28 octombrie 1948. A fost dus, împreună cu ceilalţi cinci Episcopi greco-catolici, la Dragoslavele şi apoi la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, transformată în lagăr. A refuzat scaunul de Mitropolit oferit de ortodocşi în schimbul trădării credinţei. În mai 1949 a fost transferat şi izolat la Ministerul de Interne. Acolo a fost supus unor torturi oribile, care reclamau o rezistenţă supraomenească.

Mutilat de bătăi, a fost depus la închisoarea Văcăreşti, unde la 10 mai 1950 a încetat din viaţă. A fost înhumat la cimitirul Belu catolic cu serviciul religios celebrat de un preot romano-catolic.

Episcopul Ioan Bălan

S-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880.

A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Tit Liviu Chinezu

S-a născut în anul 1904 în comuna Huduc, judeţul Mureş, tatăl lui fiind preot greco-catolic.

În 1925 a fost trimis la studii teologice la Roma, la Colegiul “Sf. Atanasie”, studiind la universităţile Angelicum şi Propaganda Fide. Obţine doctoratul în Filosofie şi Teologie. La 31 ianuarie 1930 a fost hirotonit preot. În 1931 s-a reîntors la Blaj, unde a fost numit profesor la Şcoala Normală de Învăţători. În 1937 a fost transferat la Academia Teologică din Blaj, iar în 1947 la Bucureşti, ca protopop.

La 28 octombrie 1948 a fost arestat şi dus la Mănăstirea Neamţ, împreună cu alţi 25 de preoţi greco-catolici. A fost transferat apoi la Căldăruşani unde ulterior au fost aduşi şi Episcopii greco-catolici. Aici, la Căldăruşani, pe 3 decembrie 1949, a fost consacrat ca Episcop de către ceilalţi Episcopi. Cu toate precauţiunile luate pentru a nu se divulga acest secret, securitatea a aflat cele întâmplate.

Episcopul Tit Liviu Chinezu a fost transferat mai târziu la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Datorită regimului de exterminare, prin corvezi, foame şi frig, Tit Liviu Chinezu s-a îmbolnăvit foarte grav. Anunţat sanitarul închisorii, acesta sub pretextul că îl duce la infirmerie, l-a izolat într-o celulă mare, neîncălzită, unde, după două zile, pe 15 ianuarie 1955 a decedat, îngheţat. A fost îngropat fără sicriu, noaptea, în Cimitirul Săracilor, fără a i se cunoaşte locul.»

(sursa e-communio.ro)



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Programul „Prima Casă” va fi lansat peste două săptămâni. Ce denumire va avea şi ce schimbări aduce

Publicat

prima casa

Guvernul pregăteşte schimbări la programul Prima Casă, care va fi deblocat în circa două săptămâni şi va deveni programul „O Nouă Casă”, a anunţat Cristian Păun, preşedintele FNGCIMM.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în plină criză proiectul ce prevede ca programul „Prima Casă” să devină un program social intitulat „O familie, o casă“. Cu toate acestea, programul „O familie, o casă” încă nu are normele de aplicare, drept urmare, ambele programe sunt blocate.

Prezent la Digi24, Cristian Păun a precizat că noul program nu se va mai axa pe aspectul social. Cu alte cuvinte, plafonul salarial nu va mai fi o condiţie.

În forma actuală, creditele „O familie, o casă” puteau fi accesate doar de românii cu venituri de până în 4.500 de lei de familie, respectiv 7.000 de lei, dacă au copii.

„Guvernul va da OUG în această săptămână, apoi săptămâna viitoare apar normele. Deci, în două săptămâni am putea avea noua formă a programului <O Nouă Casă>”, a precizat oficialul FNGCIMM.

Premierul Ludovic Orban a declarat, recent, că Guvernul va introduce un plafon care să ţină cont de realitatea de pe piaţa imobiliară.

„Trebuie să clarificăm situaţia în programul Prima Casă. O să avem nevoie de o reglementare legală care să clarifice modul în care se derulează programul Prima Casă”, i-a solicitat Ludovic Orban ministrului Finanţelor Florin Cîţu. Orban a solicitat ca în reglementare să se ţină cont de faptul că, faţă de momentul în care a fost redusă cota de TVA la vânzarea de imobile, metrul pătrat construibil era 750-800 euro, iar între timp s-a scumpit. „Să utilizăm un plafon care să ţină cont de realitatea de pe piaţa imobiliară de astăzi”, a cerut Orban.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a răspuns că se ia în calcul lansarea unui nou program „Prima Casă”, după ce va fi modernizat, iar plafonul stabilit va ţine cont de preţurile de acum din piaţa imobiliară.

sursa: Digi24

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tradițiile lunii IULIE. Ce se spune despre căsătoriile din ”luna lui Cuptor”. Ce nu ar fi bine să faci în Săptămâna Panteliilor

Publicat

De ”luna lui Cuptor” sunt legate mai  multe tradiții și obiceiuri. A doua săptămână a lunii iulie este cunoscută ca „Săptămâna Panteliilor”, surorile aprige ale Sfântului Ilie, zeițe ale soarelui ce pot trimite arșita și pot provoca incendii.

În 15 iulie se sărbătorește Ciurica, zi în care se spune că este bine ”să-ți bați bărbatul”, ca să-ți meargă bine tot anul. În 20 iulie, este sărbătoarea Sfântului Ilie și se spune că, cu cât va fi mai cald în iulie, cu atât iarna va fi mai friguroasă.

Vezi și FOTO: Rimetea, satul în care soarele răsare de două ori. Fenomen unic în România, specific lunii iulie

Cele patru săptămâni ale lui „Cuptor” poartă și ele fiecare câte o denumire, și anume: „Săptămâna secerişului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Santilie” și „Săptămâna Verii”.

Prima săptămână a lunii iulie este dedicată muncii agricole. Țăranii merg la câmp de la răsărit până la apus. Trebuie să treiere grânele și să se îngrijească de toate celelalte culturi.

Săptămâna următoare reprezintă zilele „aprigelor” surori ale Sfântului Ilie, zeițe ale soarelui ce pot trimite arșita și pot provoca incendii.

Se spune că Panteliile sau Pârliile ar fi fost surorile Sfântului Ilie. Şi sunt atât de răutăcioase, că pârjolesc lanurile în urma lor, de ciudă că oamenii nu le acordă respectul cuvenit.

Tradiţia românească străveche spune că această perioadă este pentru odihnă, fără munci la câmp şi fără treburi casnice în exces.

De Pârlii, femeile nu lucrează, pentru a se feri de primejdiile focului, de căldură mare şi de boli febrile.

Este o perioadă în care gătitul la cuptor şi, mai ales, coptul pâinii, e strict interzis.

Totuşi, e voie să se dea hrană vitelor şi animalelor din curte, să se ude grădinile, să se adune seminţele de la legumele coapte, să se aducă grâul de la câmp, cu mare grijă, pentru a nu risipi boabele. E vremea pentru săpatul viei, seceratul grâului, cositul trifoiului, strânsul fânului, aratul miriştei şi semănat.

În a treia săptămână a lui „Cuptor”, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Ilie, responsabil de ploi însoțite de tunete și fulgere.

Pe 15 iulie e o zi a femeilor, cunoscută drept Ciurica. Acum trebuie să-ți bați bărbatul, ca să-ți meargă bine tot anul. Dacă iei bătaie sau dai ceva din casă, îți va merge rău. Gravidele o cinstesc pe Sfânta Marina, pe 17, ca să aibă parte de naştere ușoară.

Tradiții de Sfântul Ilie – 20 iulie

Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc.

În Ziua Sfântului Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)

– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană

– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor

– se duc berbecii la berbecar

– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile

Cea din urmă săptămână a lunii iulie îi este dedicată celui mai așteptat anotimp, vara.

Potrivit tradiției, există câteva superstiții pe care trebuie să le respecți dacă vrei să ai noroc și bunăstare. Iată ce se spune:

Cât este de cald în luna lui ”Cuptor”, tot atât de frig va fi și în luna lui „Făurar”.

Cei care se vor căsători în luna lui Cuptor vor avea ca bogăție doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ce sancțiuni primești dacă arunci gunoaie în natură: riști chiar să îți fie confiscată mașina. Precizări de la Garda de Mediu

Publicat

Comisarii Gărzilor de Mediu din țară îi pot amenda pe cei care poluează natura, chiar și dacă fapta a fost constatată de o persoană fizică și postată pe o rețea de socializare.

Mai mult, amenzile pentru cei care aruncă gunoaie în trafic au fost mărite, iar în situații grave se poate ajunge până la confiscarea automobilului sau a autospecialei cu care au fost transportate deșeuri periculoase. 

Dănuț Hălălai, actualul șef al Gărzii de Mediu Alba, a explicat pentru alba24.ro în ce condiții îi pot sancționa comisarii pe cei care poluează. 

Hălălai a precizat că, de exemplu, cei care aruncă gunoaie din mașină, în trafic, pot fi amendați cu o sancțiune cuprinsă între 500 și 1000 de lei.

Acesta a mai spus că un mare ajutor pentru cei de la Garda de Mediu îl reprezintă rețelele de socializare sau ziarele locale.

Mai exact, dacă pe o rețea de socializare gen Facebook apare un videoclip în care o persoană aruncă deșeuri fie pe stradă, fie în natură, iar numărul automobilului cu care transportă gunoaiele este vizibil, acea persoana va fi amendată.

Comisarii fac o cerere la serviciul de înmatriculări, iar aceștia le comunică numele proprietarului. După ce au identificat persoana în cauză, comisarii îi fac o invitație la sediul instituției, pentru a-i înmâna amenda, iar dacă acesta nu se prezintă, sancțiunea este trimisă prin poștă.

Dănuț Hălălai a mai explicat cum pot fi confiscate automobilele sau autoutilitarele cu care sunt transportate deșeurile.

Acesta a spus că această măsură poate fi luată în cazuri grave. Mai exact, dacă au fost deversate în natură deșeuri periculoase sau dacă acestea au fost transportate fără autorizații, atunci autovehiculele vor fi confiscate, vor intra în proprietatea statului și scoase spre vânzare.

sursă foto: Facebook – Garda de Mediu Alba.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

S-a stabilit data alegerilor locale. Partidele și candidații intră în campanie electorală din 28 august

Publicat

Alegerile locale din acest an vor avea loc în ziua de duminică, 27 septembrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă într-un comunicat de presă.

De asemenea, campania electorală va începe în data de 28 august 2020 şi se va încheia în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, respectiv în data de 26 septembrie 2020, ora 7.00.

Având în vedere adoptarea de către Senatul României a propunerii legislative privind stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020 (L408/2020) prin care se propune data de duminică, 27 septembrie 2020, ca dată a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, Autoritatea Electorală Permanentă informează că perioada electorală aferentă alegerilor locale din acest an va începe cel mai târziu la data de 29 iulie 2020, urmând ca la data de 2 august 2020 să fie constituit Biroul Electoral Central.

Birourile electorale de circumscripţie vor fi constituite la data de 8 august a.c., dată de la care vor putea fi înregistrate alianţele electorale şi vor putea fi depuse candidaturile.

În ceea ce priveşte alianţele electorale, la alegerile locale, acestea se pot constitui între partide politice sau alianțe politice la nivel județean ori local.

Un partid politic nu poate face parte, la același nivel, decât dintr-o singură alianță electorală. La alegerile locale din 2020, alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripție județeană sau la biroul electoral de circumscripție a municipiului București, după caz, până cel mai târziu la data de 11 august 2020.

Referitor la listele de susţinători şi numărul de semnături necesare depunerii candidaturilor la alegerile locale din acest an, reamintim că, prin derogare de la prevederile Legii nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, art. 3 din Legea nr. 84/2020 reduce la jumătate numărul minim al susținătorilor necesar pentru depunerea candidaturilor, art. 4 reglementând că pentru candidaturile la consiliul local și funcția de primar din aceeași circumscripție electorală, respectiv pentru candidaturile la consiliul județean și președintele consiliului județean din aceeași circumscripție electorală, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți vor prezenta câte o singură listă de susținători.

Perioada de depunere a candidaturilor urmează să se încheie la data de 18 august 2020, birourile electorale de circumscripţie urmând să constate rămânerea definitivă a acestora la data de 24 august 2020.

Campania electorală va începe în data de 28 august 2020 şi se va încheia în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, respectiv în data de 26 septembrie 2020, ora 7.00.

Situația centralizată a numărului total de susținători necesari depunerii candidaturilor la alegerile locale din anul 2020 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială poate fi consultată AICI.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate