Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în România, 6-12 decembrie: Iarna pregătește artileria grea. Unde vor fi ninsori și viscol. Prognoza meteo pe zile


Publicat

zapada viscol munte ninsoare

Iarna pare că își trimite artileria grea în această săptămână, mai ales peste zona Moldovei, unde sunt anunțate ninsori și viscol. În restul țării, vor fi ploi, dar și ninsori – zonele montane, Transilvania, Maramureș.

Potrivit prognozemeteo.ro, săptămâna aceasta aduce în zona țării noastre o dinamică sinoptică extrem de interesantă, cu persistența unor câmpuri de presiune scăzută, asociată unor depresiuni mediteraneene.

Va fi o variație de la fronturi calde, la reci. Cel care pare a câștiga această bătălie, cel puțin în această săptămână, este aerul cald.

Prognoza meteo – 6-12 decembrie – temperaturi

Principala caracteristică a regimului termic al săptămânii care urmează este: alternanța. Alternanță care înseamnă și diferențe importante de temperatură de la o regiune la alta.

Ziua de luni aduce maxime de 12 – 14, chiar 15 grade prin estul Munteniei, sudul Moldovei, Dobrogea. În restul țării se vor atinge maxime de 5 – 7 grade, valorile cele mai scăzute urmând să le avem pe crestele montane și în nordul Moldovei (2 – 3 grade).

Marți avem parte de o răcire în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, zone unde abia mai urcăm spre 3 – 4 grade. În zonele montane vor predomina temperaturile negative (-1 spre –3 grade, cu valori de –5, –6 grade prin Orientali). În Oltenia și Muntenia avem parte de maxime spre 8 – 10 grade, în timp ce Dobrogea va rămâne regiunea cea mai caldă, cu 12 – 14 grade.

Vezi și VREMEA în România 13-19 decembrie: ninsorile câștigă teren, temperaturi în scădere. Prognoza meteo pe zile

Miercuri, prin zonele montane, Moldova, Transilvania, Maramureș, Crișana, izolat și prin nordul Dobrogei avem parte de maxime negative, –0 spre –2 grade. În nordul Moldovei, prin zonele montane, chiar valori spre –4, –5 grade. În Banat, Oltenia, Muntenia, mare parte din Dobrogea se vor atinge 2 – 4, 5 grade.

De joi temperaturile încep să crească, astfel că în cea mai mare parte a țării vorbim de valori în jurul a 5 – 7, 8 grade. Excepție va fi zona Moldovei, dar și regiunile montane, unde rămânem cu valori de temperatură  ușor negative, spre –1, –2 grade.

Situația din weekend

Weekendul începe cu temperaturi de primăvară prin estul Munteniei, Dobrogea, sudul Moldovei, regiuni unde putem atinge și temperaturi de 14 – 15 grade. În Oltenia, bună parte din Transilvania, Moldova, Maramureș, Crișana ne oprim la 7 – 9 grade. Banatul și sudul Crișanei au parte de maxime normale pentru data din calendar, de 3 – 4 grade.

Și ziua de sâmbătă păstrează aceleași valori termice și aceeași distribuție pe regiuni, pentru ca ziua de duminică să vină cu un nou val de aer rece., Maximele din Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, zonele montane nu vor mai trece de 2 – 3 grade. Oltenia și Muntenia se vor bucura de 8 – 9 grade, iar în Dobrogea va fi din nou cel mai cald, cu 11 – 12 grade.

Temperaturi minime

În ceea ce privește regimul termic al nopților, dimineața zilei de joi este de interes pentru nordul Moldovei și al Orientalilor, unde vom putea vorbi de primul episod de ger din această iarnă, cu minime și spre –10, –12 grade. În restul săptămânii, mai ales prin sudul și sud-estul țării, vom avea chiar temperaturi minime ce ar fi ridicate și ca valori maxime, de 8 – 10, 11 grade.

Prognoza meteo – 6-12 decembrie – precipitații

Ziua de luni vine cu precipitații prin bună parte din țară, lapoviță și ninsori în zonele montane, respectiv ploi în restul zonelor. Cantități mai importante se pot acumula în Oltenia (10 – 15 l/mp).

Ziua de marți este una cu adevărat bogată în precipitații. Ninsorile (chiar moderate și abundente cantitativ) își fac apariția prin Transilvania, Maramureș, nordul Moldovei, zonele montane, în timp ce ploile predomină în rest. Vorbim de cantități care pot ajunge, prin Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Transilvania, estul Banatului, zonele montane, nordul Moldovei și la 20 – 25 de l/mp, izolat 30.

Miercuri ninsorile vor continua prin Transilvania, zonele montane, se extind la nivelul întregii regiuni a Moldovei. Ploile sunt prezente prin Muntenia, Dobrogea. În Moldova se pot acumula 15 – 20, 25 de l/mp, la fel ca și prin Muntenia.

Ziua de joi aduce ceva ploi doar prin Banat și Crișana (7 – 10 l/mp), pentru ca vineri precipitațiile să cuprindă din nou aproape toată țara (vor predomina ploile, iar prin zonele montane, dar și prin Crișana, la finalul zilei, sunt posibile lapovițe și ninsori). Cantitățile de precipitații pot ajunge la 5 – 10 l/mp.

Precipitații în weekend

Sâmbătă avem parte de ninsori prin nordul Transilvaniei, Maramureș, Orientali, iar seara ploi prin Oltenia, sudul Munteniei, al Banatului, respectiv ninsori în Meridionali.

Încheiem săptămâna cu un nou episod de iarnă prin Transilvania, Maramureș, zonele montane, nordul Moldovei. În restul țării va ploua. Se pot acumula, din nou, mai ales prin zonele montane, nordul Munteniei, Dobrogea și Moldova, 10 – 15, izolat 20 de l/mp.

Avem parte de o săptămână extrem de bogată în precipitații, astfel că, la nivelul întregii țări, se vor acumula între 25 – 30 l/mp, izolat, mai ales prin zona Meridionalilor, 50 – 60 de l/mp. Iar din toate aceste precipitații, mai ales prin zonele montane, prin Transilvania, Maramureș, Moldova, vorbim și de ninsori (între 20 și 30 de mm).

Prognoza meteo – 6-12 decembrie – vânt și strat de zăpadă

Și vântul va prezenta intensificări pe parcursul săptămânii care urmează, iar de interes vor fi mai ales zilele de marți, miercuri, când prin Moldova am putea vorbi de viscol, cu rafale de 50 – 60 de km/h, care vor viscoli și troieni zăpadă.

Episodul de iarnă din săptămâna care urmează face ca și Moldova să primească un strat de zăpadă promițător, care ar putea ajunge, prin nordul și sudul regiunii, chiar la 12 – 15 cm. Strat de zăpadă se va depune și în Transilvania, Maramureș (5 – 7 cm), iar în zonele montane vorbim deja de peste 40 – 50 cm.

sursa: Prognoza Meteo este oferită de Prognoze Meteo – Vremea în România

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO TOP (ne)SECRET: SRI angajează hackeri. Care este procesul de recrutare și ce condiții trebuie să îndeplinească

Publicat

Șeful Centrului Național Cyberint din cadrul SRI, general de brigadă Anton Rog a explicat, în podcastul TOP (ne)SECRET, modul în care Serviciul Român de Informații angajează hackeri.

Generalul a explicat că una dintre metodele folosite pentru recrutarea hackerilor în structurile SRI implică o parte practică. Mai exact, serviciul de informații a creat un treasure hunt pe site-urile sale. Anton Rog a oferit și o serie de detalii despre beneficiile pe care hackerii le primesc și despre activitatea structurii pe care o conduce.

Serviciul Român de Informații a lansat, pe canalul de Youtube, o serie de podcast-uri – episoade ușor de accesat și de urmărit online, despre activitatea mai mult sau mai puțin cunoscută a instituției. În cel mai recent episod a fost invitat Anton Rog, general de brigadă, șeful Centrului Național Cyberint.

„Centrul Național Cyberint, așa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informații care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valențe critice. Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieții sociale, a vieții economice, a piețelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da – de care n-am fost tot timpul așa apropiați, însă acum au înțeles că e mai bine să fie protejați și de noi pe lângă măsurile pe care și le iau – Guvernul României, ministerele, agențiile, infrastructuri care transportă utilități, și așa mai departe, infrastructurile relevante, care au valențe critice”, explică Anton Rog.

„A fost o speță, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport Covid ca să-și mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, și, împreună cu organele de aplicare a legii, în speță cu DIICOT – ul, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim așa, plastic. Da, au vrut… Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operații, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieți omenești, dar s-a creat un disconfort… s-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienților”, a povestit Anton Rog.

Șeful Centrului Național Cyberint din cadrul SRI a mărturisit că a angajat și hackeri și a explicat cum i-a recrutat.

„Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, și asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau așa ceva, că, dacă n-aș fi eu, ar fi media de vârstă mai mică așa, deci, până în 30 de ani la ofițerii de execuție, cum îi numim noi, cei care nu sunt șefi.

Și cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăților, îi recrutăm din mediul de hacking

Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin niște site-uri de-ale noastre, și cei care îl găsesc și trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună și intrăm într-un dialog”, a spus Anton Rog.

„Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta… (…)

Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm <white hat>, adică hackeri buni”, a mai explicat șeful Centrului Național Cyberint.

Anton Rog a mărturisit că una dintre întrebările “tâmpite” pe care le primește frecvent este „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?”.

De asemenea, a mai fost întrebat: “Poți să mă împrietenești cu nu știu care pe Facebook?”, “Îmi bagi și mie 2000 de like-uri pe Facebook?”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până duminică: Foarte frig și câteva ninsori. Prognoza meteo de weekend, 21-23 ianuarie

Publicat

Vremea va fi în continuare foarte rece, mai ales noaptea și dimineața, în județul Alba. Sunt anunțate minime de -12 grade în zonele joase, respectiv – 16 la munte.

Vor fi și câteva ninsori, vineri și duminică.

Maximele se vor situa între -1 grad și 1 grad Celsius, iar la munte și maximele vor fi negative: între -10 și -9 grade la Oașa, respectiv între -6 și -7 la Arieșeni.

Prognoza meteo de weekend, 21-23 ianuarie, în localități din județul Alba

Vineri, 21 ianuarie

Alba Iulia: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Sebeș: minime de -5 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Șugag: minime de -9 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; averse (ninsoare)

Oaşa: minime de -14 grade Celsius, maxime de -10 grade Celsius; averse (ninsoare)

Aiud: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Blaj: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Ocna Mureş: minime de -8 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Zlatna: minime de -9 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; averse (ninsoare)

Abrud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Câmpeni: minime de -13grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Arieşeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; averse (ninsoare)

Cugir: minime de -5 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Sâmbătă, 22 ianuarie

Alba Iulia: minime de -8 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Sebeș: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Șugag: minime de -10 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; noros

Oaşa: minime de -14 grade Celsius, maxime -11 grade Celsius; frig

Aiud: minime -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Blaj: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Ocna Mureş: minime de -9 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; noros

Zlatna: minime de -11 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; noros

Abrud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; noros

Câmpeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; noros

Arieşeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -7 grade Celsius; noros

Cugir: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Duminică, 23 ianuarie

Alba Iulia: minime de -12 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; averse (ninsoare)

Sebeș: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Șugag: minime de -15 grade Celsius, maxime de -7 grade Celsius; averse (ninsoare)

Oaşa: minime de -16  grade Celsius, maxime de -9 grade Celsius; averse (ninsoare)

Aiud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Blaj: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Ocna Mureş: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Zlatna: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Abrud: minime de -16 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Câmpeni: minime de -16 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Arieşeni: minime de -16 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; averse (ninsoare)

Cugir: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul a aprobat continuarea lucrărilor de amenajare a râului Ampoi și a afluenților săi, în zona orașului Zlatna

Publicat

drona

Guvernul a reaprobat miercuri indicatorii tehnico-economici privind amenajarea râului Ampoi şi a afluenților săi, în zona oraşului Zlatna. Măsura a fost luată ca urmare a degradării unor lucrări deja executate în cadrul proiectului demarat în 2006, al cărui termen de execuție a fost prelungit din cauza lipsei finanțărilor necesare. 

Potrivit executivului, finalizarea obiectivului de investiții este absolut necesară pentru a scoate de sub efectul inundațiilor o serie de obiective social-economice situate în zona inundabilă a râului Ampoi și a afluenților săi din zona aval de Zlatna.

Reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Amenajarea râului Ampoi și a afluenților săi în zona orașului Zlatna” a fost necesară ca urmare a degradării unor lucrări deja executate în cadrul acestui proiect, demarat în 2006, dar al cărui termen de execuție a fost prelungit din cauza lipsei finanțărilor necesare.

În urma analizei situației privind stadiul actual al implementării proiectului, au fost constatate modificări semnificative ale ipotezelor de calcul care au stat la baza întocmirii studiului inițial, în baza căruia au fost aprobați indicatorii tehnico-economici.

Față de situația luată în calcul, în teren au fost constatate prăbușiri de maluri, alunecări de teren, pierderea stabilității, etc. la o parte dintre lucrările executate, iar degradarea a fost amplificată de fenomenele hidrometeorologice din toamna-iarna anului 2018, care au generat viiturile ce au tranzitat râul Trâmpoiele, afluent de dreapta al râului Ampoi.

În acest context, Guvernul a aprobat noii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiții, ținând cont și de aplicarea celor mai noi reglementări cu privire la stabilirea salariului de bază minim brut pe țară și de alte măsuri fiscal bugetare, care au condus la o majorare substanțială a manoperei, făcând imposibilă continuarea execuției lucrărilor.

Noii indicatori tehnico-economici aprobați se referă la 25,46 km de lucrări de amenajare a albiilor și protecție a malurilor râului Ampoi și ale afluenților, refacerea a 41 de poduri și a 52 de puncte de acces pentru riverani.

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din Fondul pentru Mediu, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Hotărârea de Guvern privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Amenajarea râului Ampoi şi a afluenților săi în zona oraşului Zlatna” cuprins în „Proiectul nr. 2 – Program-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinți Zlatna şi Copşa Mică” din cadrul Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea unor împrumuturi de până Ia 1.441.000.000 euro în perioada 2006-2009, pentru finanţarea investițiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, a fost aprobată în ședința executivului de miercuri, 19 ianuarie.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cât s-a construit anul trecut: mai multe construcții rezidențiale noi, mai puține reparații capitale. Date INS

Publicat

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele 11 luni din 2021, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2020. Ca serie brută, scăderea a fost cu 1,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Scăderi au fost la lucrările de întreținere și reparații, însă au fost mai multe construcții noi. De asemenea, s-au construit mai multe clădiri rezidențiale.

Potrivit INS, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut, pe total cu 1,2%. Pe elemente de structură scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-23,4%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-11,5%).

Lucrările de construcţii noi au crescut cu 6,6%. Pe obiecte de construcţii clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 11,5%, respectiv cu 8,1%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 29,6%.

Situația la 11 luni în construcții

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (-20,7%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-10,5%). Lucrările de construcţii noi au crescut cu 6,4%.

Pe obiecte de construcţii, clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 10,5%, respectiv cu 5,5%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 23,6%.

Conform INS, în noiembrie 2021 comparativ cu octombrie 2021, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 16,1%, creştere evidenţiată astfel: lucrările de construcţii noi (+16,7%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+14,9%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+14,5%).

Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri astfel: clădirile nerezidenţiale (+20,7%), lucrările de construcţii inginereşti (+19,9%) şi clădirile rezidenţiale (+5,9%).

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+16,1%), lucrările de construcţii noi (+6,3%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+4,3%).

Pe obiecte de construcţii volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale cu 10,2%, construcţiile inginereşti cu 9,0% şi la clădirile rezidenţiale cu 5,0%.

În noiembrie 2021 a crescut volumul lucrărilor de construcții

În noiembrie 2021, comparativ cu noiembrie 2020, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a crescut pe total cu 3,9%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de construcţii noi (+8,1%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+3,5%).

Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 20,6%. Pe obiecte de construcţii clădirile rezidenţiale au crescut cu 42,9%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 6,7%, respectiv cu 4,4%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 2,0%. Pe elemente de structură s-au evidenţiat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+7,7%) şi la lucrările de construcţii noi (+6,8%).

Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 21,8%. Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au crescut cu 43,0%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 8,2%, respectiv cu 5,4%.

sursă: Agerpres

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate