Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în Transilvania, la mare și la munte. Condițiile meteo pentru perioada de concedii, până în 2 august


Publicat

Administrația Națională de Meteorologie a prezentat prognoza de vreme pentru următoarele două săptămâni în regiuni din țară. În Transilvania, vremea se mai încălzește, însă vor mai fi ploi, aproape în fiecare zi, cu probabilitate ridicată în intervalele 22-24 iulie și 26-29 iulie.

În Transivania, vremea va deveni treptat apropiată de normalul perioadei. Astfel, în prima săptămână, în medie, maximele termice vor fi în jurul a 26 de grade, iar minimele nocturne de 13-14 grade, în timp ce pe parcursul celei de-a doua săptămâni, media temperaturilor maxime va fi de 26-28 de grade, iar cea a minimelor termice de 14-15 grade.

Probabilitatea pentru averse, posibile zillnic, va fi mai ridicată în intervalele 22-24 iulie și 26-29 iulie.

În Dobrogea și pe litoral, în prima săptămână, media temperaturilor maxime va fi cuprinsă între 27 și 29 de grade, iar a minimelor între 17 și 19 grade. În cea de a doua săptămână nu vor fi modificări semnificative astfel încât maximele se vor situa, în medie, între 28 și 30 de grade, iar media minimelor va fi de 19-20 de grade.

Condiții pentru averse vor fi la începutul intervalului și posibil după data de 30 de iulie.

La munte, în prima săptămână, media maximelor termice se va situa între 16 și 19 grade, iar a minimelor între 8 și 10 grade. În cea de a doua săptămână, temperaturile maxime se vor menține, în medie, în jurul a 20 de grade, iar media minimelor va fi cuprinsă între 10 și 12 grade.

Vor fi posibile averse în fiecare zi ale celor două săptămâni, cu o probabilitate mai ridicată pentru cantități local mai însemnate în intervalele 23-24 iulie și 27-29 iulie.

sursă: meteoromania.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

În ce condiții poți primi 15.000 de euro pentru eficientizarea energetică a locuinței. Ghidul, publicat în Monitorul Oficial

Publicat

Persoanele care doresc să-și îmbunătățească locuințele din punct de vedere energetic vor putea primi până spre 70.000 de lei din partea statului, printr-un nou program concretizat de Ministerul Mediului.

„Programul privind efectuarea de lucrări destinate creșterii eficienței energetice în locuințe unifamiliale, beneficiari persoane fizice”. Documentele destinate programului denumit ”Casa eficientă energetic”, inclusiv Ghidul de finațare au fost publicate în Monitorul Oficial.

Banii de  la stat pot fi folosiți pentru achiziționarea de panouri solare termice, cazane cu condensare, pompe de căldură, ferestre izolante ori surse de iluminat cu LED.

În cadrul programului, se acordă o finanţare nerambursabilă cuprinsă între 40.000 de lei şi 70.000 de lei, pentru fiecare proiect, suma fiind acordată în funcţie de procentul cu care, în urma îmbunătăţirilor aduse imobilului, a crescut eficienţa energetică a clădirii.

„Finanţarea nerambursabilă se acordă pentru creşterea cu cel puţin a unei clase energetice faţă de nivelul prezentat în cererea de finanţare, precum şi în funcţie de încadrarea tuturor indicatorilor în pragurile de finanţare descrise mai jos, fără a depăşi 60% din costul total de investiţie pentru implementarea măsurilor de creştere a performanţei energetice a clădirii”, se arată în Ghidul programului.

Cheltuieli eligibile în cadrul programului

(1) Sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele:

a) cheltuielile cu lucrările de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii privind:

• înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, cu tâmplărie termoizolantă;

• izolarea termică a elementelor de construcţie exterioare opace (pereţi exteriori, terase, învelitoarea şarpantei şi alte elemente similare);

• izolarea termică a planşeului peste sol şi/sau peste ultimul nivel al clădirii;

b) cheltuielile cu lucrările de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de încălzire şi de preparare şi utilizare a apei calde de consum:

• cazane cu condensare; pompe de căldură, cu excepţia aparatelor de tip aer-aer (aparate de aer condiţionat);

• panouri solare termice;

• izolarea termică a conductelor de distribuţie şi a unităţilor de acumulare;

• dotarea cu dispozitive de reglare pentru încalzirea şi preparea apei calde de consum;

• înlocuirea, reablitarea componentelor instalaţiei interioare (corpuri de încălzire, conducte, robinete, boilere, schimbătoare de căldură şi alte elemente similare din componenţa instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de consum);

c) cheltuielile pentru achiziţionarea şi montarea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperare a căldurii (eficienţa minimă de recuperare a căldurii 75%);

d) cheltuielile cu lucrările de reabilitare/modernizare a sistemului de iluminat aferent clădirii:

• înlocuirea corpurilor şi/sau surselor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri/surse cu tehnologie LED;

• utilizarea senzorilor de mişcare/prezenţă, acolo unde aceştia se impun pentru economia de energie (poduri, mansarde, debarale) şi dispozitive pentru reglarea nivelului de iluminat;

• programatoare orare pentru comanda instalaţiilor de încălzire şi răcire;

e) cheltuielile aferente implementării de elemente de tâmplărie cu vitraj cu control solar sau sisteme de umbrire exterioară (obloane, jaluzele etc.) cu reglare manuală sau cu reglare automată inteligentă;

f) cheltuieli aferente altor intervenţii ocazionate de implementarea măsurilor menţionate la lit. a)-e):

• creşterea etanşeităţii la aer a anvelopei clădirii şi la montarea tâmplăriei termoizolante;

• asigurarea continuităţii stratului etanş la nivelul îmbinărilor sau străpungerilor în anvelopa clădirii;

• repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei, respectiv a sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice la nivelul învelitoarei tip şarpantă;

• demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa clădirii, precum şi montarea/remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie;

• refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie;

• repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura clădirii;

g) manopera şi profitul, inclusiv TVA aferentă

h) cheltuielile pentru elaborarea certificatului de performanţă energetică şi efectuarea auditului energetic înainte de intervenţie, elaborarea certificatului de performanţă energetică şi elaborarea raportului de implementare după intervenţie;

Autoritatea decontează pentru toate aceste cheltuieli până la 1.500 lei;

(2) Cheltuielile indirecte şi TVA aferentă acestora, cheltuielile pentru activităţile realizate în regie proprie, precum şi toate cheltuielile care nu se regăsesc la alin. (1), nu sunt eligibile.
(3) Sunt considerate cheltuieli eligibile doar cheltuielile efectuate după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia cheltuielilor cu obţinerea certificatului de performanţă energetică şi cu auditul energetic, efectuate înainte de intervenţie.

(4) Cheltuielile efectuate pentru achiziţia de echipamente, aparate electronice, corpuri de iluminat sunt eligibile dacă produsele achiziţionate sunt noi.

Cine poate beneficia

Este considerat eligibil solicitantul care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este persoană fizică cu domiciliul în România;

b) este proprietar/coproprietar al imobilului – construcţie pentru care solicită finanţare, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în cazul în care sistemul de producere a energiei regenerabile se amplasează pe una dintre anexele care deservesc imobilul construcţie, solicitantul este proprietar/coproprietar al acesteia, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în situaţia în care sistemul se amplasează pe teren, solicitantul trebuie să fie proprietar/coproprietar/să deţină un drept de folosinţă asupra imobilului-teren, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară;

c) are acordul tuturor coproprietarilor cu privire la implementarea proiectului, astfel cum rezultă din cererea de finanţare, în situaţia în care imobilul pe care se implementează proiectul este deţinut în coproprietate;

d) imobilul pe care se implementează proiectul nu este afectat de sarcini în favoarea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice, cu excepţia cazului în care este afectat de o ipotecă imobiliară; nu face obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun sau al unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică;

e) solicitantul şi coproprietarii pot depune o singură cerere de finanţare în cadrul programului pentru un imobil identificat cu număr cadastral; în cazul în care există mai mulţi coproprietari asupra imobilului pentru care se solicită finanţare, cererea de finanţare va fi depusă doar de către unul dintre aceştia;

f) nu are obligaţii restante la bugetul de stat şi la bugetul local, conform legislaţiei naţionale în vigoare, la momentul depunerii dosarului de finanţare;

g) îşi dă acordul cu privire la prelucrarea de către Autoritate a tuturor datelor şi informaţiilor furnizate, precum şi cu privire la transmiterea acestora către terţe instituţii sau persoane juridice în vederea verificării îndeplinirii tuturor obligaţiilor şi clauzelor prevăzute în ghid sau în scopul elaborării de situaţii şi statistici;

h) nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Nu este eligibil solicitantul care deţine în proprietate un imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, dintre care unele părţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală.

Programul Casa eficientă Energetic se alătură altor două programe lansate în trecut de Ministerul Mediului,  Casa Verde și Casa Verde Plus.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Incendiu izbucnit la o gospodărie din Șibot. A ars acoperișul unui adăpost de animale

Publicat

Garda de intervenție Sebeș a intervienit pentru localizarea și stingerea unui incendiu izbucnit la Șibot.

Potrivit reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență Alba, a ars acoperișul unui adăpost de animale.

La fața locului au fost trimise două mașini de pompieri și o ambulanță.

UPDATE: Incendiul este localizat, se lucrează la stingere. A ars acoperișul adăpostului pe o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați. Nu se aflau animale în interiorul adăpostului.

Sursă informații și foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Mădălin Hodor: Cum a jefuit serviciul extern de informații al lui Ceaușescu, România: ”Rechinii, în acvariul cu peştişori”

Publicat

ceausescu la alba iulia

Regimul comunist a fost unul mafiot, de gangsteri politici, iar mafia provenită din DIE produce în continuare corupție. De 30 de ani se poartă războiul de capturare a statului.

De ce credeţi că a investit Voiculescu într-un trust mediatic care pierde bani? De ce au făcut-o Vîntu, Patriciu sau Ghiţă? Pentru că trebuie să cheltui bani, ca să protejezi bani, afirmă istoricul Mădălin Hodor, care de 20 de ani studiază la CNSAS arhivele fostei Securități, scriu jurnaliștii de la SpotMedia.ro, care au realizat un interviu cu Mădălin Hodor.

Istoricul face dezvăluiri uluitoare în premieră despre dimensiunile jafului comunist, despre mafia din Securitatea externă, banii lui Ceaușescu și mamutul numit ICE Dunărea:

”Încă dinainte de 1989 zona asta externă era scăpată de sub control. Nici Ceauşescu nu i-a putut opri să îl fure şi să-şi extindă sferele de influenţă. După 1990 rechinii au scăpat în acvariul cu peştişori.”

Mădălin Hodor, în interviul acordat publicației: 

Securiștii din comerțul exterior care la sfârșitul anilor ’80 învârteau milioane de dolari mai scăpau câteva sute de mii și pentru ei. Dar problema era că nu aveau ce face cu ei în ţară. Dacă își luau vilă la munte și trei mașini, imediat intrau în atenția șefilor.

Așa că o parte dintre ei au început din anii ’80 ceea ce românii au descoperit în anii 2000 – off-shore. Își țineau banii și afacerile în firme străine din paradisuri fiscale. Securiştii din DIE erau capitalişti pe vremea când românii ştiau cu greu cum arată o banană. Vă daţi seama care era decalajul în 1989?

Am documentat cazul unui securist, Andronic, care a făcut o afacere cu câteva câte sute de tone de cafea, a vândut câteva zeci de tone în nume propriu și a pus banii într-un off-shore. A câştigat 80.000 de dolari. Banii lui.

Era o mare problemă pentru acești oameni care produceau foarte mulți bani că nu puteau să se afișeze cu rezultatele “muncii” lor decât la un nivel foarte mic. Și asta producea periodic nemulțumiri în sistem.

Clanul mafiot producea mulți bani, dar cei care produceau nu puteau să se bucure de banii lor. Există multe povești legate de aceste lucruri, unele din ele explică și misterul banilor lui Ceaușescu.

Banii nu au dispărut din conturile lui Ceaușescu, el nu avea nevoie de așa ceva, totul era al lui, ci din conturile oamenilor care îi manipulau. Tot ei au aruncat și perdelele de fum în privința acestor bani, bani pe care i-au căutat unii aiurea prin toată lumea.

Vă dau exemplul ICE Dunărea, unitatea militara a DIE, indicativ 0107, înfiinţată în 1982. Toți cei care lucrau la Dunărea erau fie ofițeri de securitate, fie personal civil cu legături strânse cu Securitatea.

Dunărea fusese concepută iniţial ca un intermediar între industria naţională şi piaţa externă. Scopul declarat era găsirea de pieţe şi vânzarea de produse româneşti pe valută forte, în scopul achitării datoriei externe. Pentru asta Dunărea, adică Securitatea, percepea un comison de 20%.

Înţelegeţi? Securitatea câştiga direct şi legal 20% din orice vindea pe valută. Asta era trecut în statutul de funcţionare al ICE Dunărea. Banii ăştia intrau separat în conturile ei. De conturile astea aţi auzit vreodată? Nu cred.

Când aud tot felul de aproximativi, care pozează şi în mari specialişti pe probleme DIE, argumentând cât de patrioţi erau securiştii şi cum lucrau ei pentru ţară, îmi vine să râd. Da, patrioţi contra comision!

În plus, chestiunea cu ”acoperirea datoriei” era doar parţial adevărată, pentru că banii obţinuţi nu se duceau toţi acolo. Ceauşescu decidea ce se făcea cu ei.

Mai investea în nişte proiecte fantasmagorice prin Africa sau America de Sud, îi mai venea ideea să facă nu ştiu ce fabrică de diamante. O parte din banii ăştia, pentru care îşi rupeau spinările vreo 23 de milioane de români, se pierdeau pur şi simplu.

Dunărea devenise o căpușă uriașa. Era organizată pe servicii, fiecare corespunzând unui sector al economiei naţionale. Fiecare minister era practic dublat de un serviciu al ICE Dunărea. Nimic nu se putea vinde fără Dunărea.

Apoi, au trecut la nivelul ulterior. Pentru că produsele româneşti se vindeau greu, din cauza calităţii proaste, şi cel mai adesea doar în sistem de barter (Dunărea lua camioane de la Braşov, le vindea în Egipt pe grâu, apoi căuta să vândă grâul), securiştii au început să funcţioneze ca brokeri pe piaţa internaţională.

Dunărea devenise un operator de import-export pe infrastructura unui serviciu secret. Sună cunoscut? Asta pentru că este. Nu am inventat apa caldă după 1990.

DIE afla fie de la ofiţerii săi, fie de la acoperiţii din MAE că în Angola era cerere de porumb din cauza secetei. Căutau imediat pe unde aveau legături şi apăreau cu porumb de vânzare.

Interviul integral pe SpotMedia.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

BLAJ: Înființarea serviciului de transport public, amenajarea lacului Chereteu și a falezei pe Târnava Mare, depuse la finanțare

Publicat

parc piata 1848 blaj

Transport electric, refacerea zonei lacului Chereteu și amenajare falezei rîului Târnava Mare sunt trei proiecte depuse spre finanțare de administrația locală din Blaj.

Municipiul Blaj a depus, în această săptămână, la ADR Centru, fișele de proiect pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice pentru trei proiecte în domeniile de investiții mobilitate urbană, regenerare, securitatea spațiilor publice și investiții în infrastructura culturală, a anunțat duminică primarul Gheorghe Valentin Rotar.

”În domeniul mobilității urbane s-a depus fișa proiectului „Reducerea emisiilor de carbon în municipiul Blaj și satele aparținătoare”, proiect care are ca obiective principale înființarea serviciului public de transport în comun, gestionat prin concesionare, achiziționarea de autobuze electrice, construirea unui depou/autogară pentru autobuzele electrice, stații de încărcare electrică, construirea sau modernizarea stațiilor de călători, crearea sistemului de ticketing și management de flotă, construirea unei rețele de piste de biciclete, înființarea sistemului bike sharing, stații pentru depozitarea bicicletelor, construirea/modernizarea și extinderea de zone și trasee pietonale sau semipietonale.

Pentru domeniului regenerării urbane, municipalitatea a avut în vedere „Reconversia funcțională a zonei lacului Chereteu”.

Obiectivele principale vizate de acest proiect sunt amenajarea zonei malurilor lacului Chereteu și dotarea acestora cu mobilier urban tip smart, accesibilizarea malurilor lacului Chereteu prin realizarea unui inel concentric în jurul lacului și construirea unei punți pietonale de sticlă, realizarea iluminatului ornamental al malurilor lacului, amenajarea unui complex multifuncțional cu cinematograf de vară, spații de alimentație publică și pavilion subacvatic cu rol educativ, formativ și cultural, curățarea și/sau dragarea lacului Chereteu, amenajarea unui ansamblu de fântâni arteziene la nivelul luciului de apă, amenajarea unui debarcader, a unei zone de promenadă, stații de bike sharing, crearea și dotarea unui serviciu de agrement, utilizând hidrobiciclete/bărci.

În cadrul domeniului „regenerare fizică, securitate publică și investiții în infrastructura culturală la nivelul municipiului Blaj” s-a depus un proiect care are în vederea amenajarea zonei de faleză a râului Târnava Mare și crearea unor piste de biciclete și alei pietonale care să asigure accesul facil la promovarea patrimoniului cultural și turistic al Blajului – Câmpia Libertății, Catedrala „Sfânta Treime”, Palatul Cultural, Castelul Mitropolitan, viitoarea Bibliotecă municipală din Parcul „Avram Iancu”.

În cadrul acestui proiect, o suprafață de 13 ha de teren va fi obiectul unei investiții de regenerare urbană, ce va avea în vedere amenajarea malurilor râului Târnava Mare în zona stadionului Veza, inclusiv construirea unei punți pietonale și a unui pod peste râul Târnava Mare care să faciliteze accesul spre zona centrală a municipiului Blaj, realizarea unor piste de bicicletă, realizarea unui sistem de iluminat public prietenos cu mediul, acces gratuit la internet pe întreg traseul propus, realizarea unui sistem de proiecții tematice pe diferitele clădiri monument istoric” a scris primarul Gheorghe Rotar, pe contul său de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate