Zile libere acordate numai cu măsuri compensatorii pentru angajații firmelor private. Modificări legislative depuse la Parlament

Un număr de 56 de parlamentari din PSD, PNL, UDMR dar și din USR  au introdus o propunere legislativă de modificare a modului de acordare a zilelor libere pentru angajații din mediul privat, susținând că orice prevedere suplimentară privind zile libere suportate de angajator înseamnă cheltuieli pe seama profitului unei companii.

Printre semnatari se află și doi parlamentari de Alba, senatorul PNL Sorin Bumb ( care între timp a fost ales membru în comitetul de reglementare al ANRE) și deputatul PNL Florin Roman.

Astfel, creșterea numărului de zile libere ar putea împinge firmele cu situație financiară fragilă înspre pierderi și faliment. Inițiatorii cer interzicerea stabilirii altor zile libere legale pentru angajații din mediul privat, pe lângă cele de concediu de odihnă, în lipsa unor compensații pentru angajatorii din mediul privat.

Zile libere acordate numai cu măsuri compensatorii

Politicienii propun ca orice astfel de nouă reglementare să fie însoțită de măsuri compensatorii precum:

• – suportarea cheltuielilor salariale din bugetul consolidat
• – compensarea pierderilor angajatorilor prin reducerea unor contribuții obligatorii pe forța de muncă aferente zilelor nelucrătoare
• – alte deducere sau facilități.

În România, salariații beneficiază de 15 zile de sărbătoare legală nelucrătoare.  Din 2003 până în prezent numărul zilelor libere a crescut de 2,5 ori.

Propunerea legislativă privind măsurile compensatorii ale fondului de salarii în cazul instituirii de sărbători legale în care nu se lucrează a fost depusă la Senat. Dacă va fi adoptată, ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2024.

Motivele pentru care se cere modificarea modului de acordare a zilelor libere

„În România, salariații, indiferent de sectorul în care activează angajatorii acestora, beneficiază de 15 zile de sărbătoare legală nelucrătoare, prevăzute la art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată. Față de cele şase reglementate în anul 2003, anul adoptării Codului muncii, numărul acestora a crescut până în prezent de 2,5 ori.

Dacă anul 2003 situa România în coada clasamentului privind numărul sărbătorilor pentru care se acordă zile libere, anul 2023 ne-a propulsat pe primele locuri, în urma Franței, Germaniei, Belgiei sau Spaniei cu câte 11, 9, respectiv 8 zile”, arată inițiatorii în expunerea de motive.

„Odată cu creșterea numărului de zile libere la care angajații au dreptul a crescut proporțional și presiunea asupra cheltuielilor cu forța de muncă a firmelor raportat la numărul zilelor productive.

În sectoarele unde procesul de producție sau prestarea de activități nu pot fi întrerupte, angajatorilor li se dublează cheltuielile salariale pentru zilele respective.

Eforturile financiare ale unui astfel de operator echivalează pentru un singur angajat al său cu o lună și jumătate de muncă în regim normal.

Considerând că orice prevedere suplimentară privind zile libere suportate de angajator înseamnă cheltuieli pe seama rezultatelor financiare ale unei întreprinderi, și că proliferarea lor ar putea împinge firmele cu situație financiară fragilizată de crizele suprapuse pe care le traversează economia înspre pierderi și faliment, inițiativa legislativă propune ca orice astfel de nouă reglementare să fie însoțită de măsuri compensatorii”, mai scriu inițiatorii în expunerea de motive.

Astfel, prin această propunere legislativă, inițiatorii cer interzicerea stabilirii altor zile libere legale pentru angajații din mediul privat, pe lângă cele de concediu de odihnă, în lipsa unor compensații pentru angajatorii din mediul privat.

Ce prevede propunerea legislativă de modificare a modului de acordare a zilelor libere pentru angajații din privat

Art. 1

Modificarea prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul majorării numărului zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează este interzisă în lipsa aplicării de măsuri compensatorii pentru angajatorii din mediu privat.

Art. 2

(1) Prin angajator din mediu privat se înțelege orice operator economic cu capital integral/majoritar privat căruia nu îi sunt aplicabile prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin măsuri compensatorii se înțelege dispoziții fiscale de natura facilităților, deducerilor, compensărilor sau similare al căror scop este contracararea cheltuielilor suplimentare suportate din fondul de salarii de angajatorii din mediul privat ca urmare a respectării prevederilor art. 139-142 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Art. 3 – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

Câte zile libere au angajații în 2023:

• 1 ianuarie / duminică – 2 ianuarie / luni – Anul Nou;
• 24 ianuarie / marți – Ziua Unirii Principatelor Române;
• 14 aprilie – Vinerea Mare la ortodocși / 7 aprilie – Vinerea Mare la catolici;
• 16 aprilie / duminică – 17 aprilie / luni – Paștele ortodox // 9 aprilie / duminică și 10 aprilie / luni – Paștele catolic;
• 1 mai / luni – Ziua Muncii;
• 1 iunie / joi – Ziua Copilului;
• 4 iunie / duminică – Rusalii, 5 iunie / luni – A doua zi de Rusalii;
• 15 august / marți – Adormirea Maicii Domnului;
• 30 noiembrie / joi – Sfântul Andrei;
• 1 decembrie / vineri – Ziua Națională a României;
• 25 decembrie / luni – 26 decembrie / marți – Crăciunul.

Se schimbă modalitatea de acordare a zilelor libere: inițiatorii propunerii legislative

Propunerea legislativă este semnată de 56 de parlamentari de la majoritatea formațiunilor politice importante – PSD, PNL, UDMR și USR – cât și de reprezentanți din Parlament ai minorităților:

• Oprea Ştefan-Radu – senator PSD; Stroe Felix – senator PSD; Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei – deputat PSD; Buicu Corneliu-Florin – deputat PSD; Chesnoiu Adrian-Ionuţ – deputat PSD; Crîstici Ognean – deputat USR (minoritãti); Dinu Cristina-Elena – deputat PSD; Dunava Costel Neculai – deputat PSD; Grecu Ion-Cătălin – deputat PSD; Simonis Alfred-Robert – deputat PSD; Ţuţuianu Marius-Horia – deputat PSD;
• Bumb Sorin-Ioan – senator PNL;   ; Neagu Nicolae – senator PNL; Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin – senator PNL; Novák Levente – senator UDMR;  Alexe Florin-Alexandru – deputat PNL; Avrămescu Gabriel-Ioan – deputat PNL; Balan Ioan – deputat PNL; Bîlcea Ovidiu-Sergiu – deputat PNL; Bota Călin-Ioan – deputat PNL; Fechet Mircea – deputat PNL; Huţucă Bogdan-Iulian – deputat PNL; Molnar Ervin – deputat PNL;  Roman Florin-Claudiu – deputat PNL; Rujan Dumitru – deputat PNL;  Sighiartău Robert-Ionatan – deputat PNL; Trăilă Cristina – deputat PNL; Tuţă George-Cristian – deputat PNL;
• Antal István-Loránt – senator UDMR; Császár Károly Zsolt – senator UDMR; Fejér László-Ödön – senator UDMR; Kovács Irina Elisabeta – senator UDMR; László Attila – senator UDMR; Bende Sándor – deputat UDMR; Benedek Zacharie – deputat UDMR; Gál Károly – deputat UDMR; Hajdu Gábor – deputat UDMR; Kelemen Attila – deputat UDMR; Kolcsár Anquetil-Károly – deputat UDMR; Könczei Csaba – deputat UDMR; Kulcsár-Terza József-György – deputat UDMR; Ladányi László-Zsolt – deputat UDMR; Magyar Loránd-Bálint – deputat UDMR; Miklós Zoltán – deputat UDMR; Nagy Szabolcs – deputat UDMR; Seres Denes – deputat UDMR;
• Bob Virgil Marius – senator USR; Giurgiu Adrian – deputat USR; Ilie Victor – deputat USR; Prună Cristina-Mădălina – deputat USR; Ungureanu Emanuel-Dumitru – deputat USR
• Firczak Iulius Marian – deputat UCRR (minoritãti);  Merka Adrian-Miroslav – deputat UDSCR (minoritãti);    Stancu Ionel – deputat AMR (minoritãti);
•  Apjok Norbert – deputat Neafiliat;