Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc, sărbătorită pe 4 octombrie

Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc este sărbătorită duminică, 4 octombrie 2026. Evenimentul este dedicat preparatelor tradiționale, vinurilor produse din struguri românești și oamenilor care păstrează și duc mai departe patrimoniul culinar al țării.

Sărbătoarea nu are o dată fixă, fiind marcată anual în prima duminică a lunii octombrie.

A fost instituită prin Legea nr. 79/2019, cu scopul de a promova obiceiurile, produsele și specificul gastronomic românesc.

Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc: Ce prevede legea

Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc poate fi marcată prin târguri, degustări, expoziții, conferințe, ateliere culinare și alte manifestări cu caracter social, economic sau științific.

Evenimentele pot fi organizate de autoritățile centrale și locale, instituțiile statului, companii, asociații, producători sau persoane fizice.

Administrațiile publice pot oferi sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii, în limita sumelor aprobate.

Legea stabilește și ce poate fi considerat, în acest context, „vin românesc”: vinul trebuie să fie obținut din struguri proveniți în proporție de 100% din România și să aibă drapelul țării inscripționat pe etichetă.

Publicitate

Din 2025, sărbătoarea poate fi promovată oficial și în afara țării. Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pot organiza evenimente de diplomație publică și culturală prin care să prezinte gastronomia, industria viticolă, turismul și regiunile țării.

Gastronomia românească, o întâlnire între regiuni și culturi

Bucătăria românească nu este unitară, ci reunește tradiții și influențe dezvoltate diferit de la o regiune la alta.

Moldova, Transilvania, Banatul, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Maramureșul și Bucovina au preparate, ingrediente și tehnici culinare distincte.

Vezi și: Șase rețete de ciorbe tradiționale și gulaș cu care nu dai greș când ai musafiri. Ingrediente și mod de preparare

Ciorbele, sarmalele, tocănițele, mămăliga, plăcintele, cozonacul, preparatele din pește, afumăturile, brânzeturile și conservele pregătite pentru iarnă sunt doar câteva dintre elementele asociate bucătăriei românești.

În spatele lor se află însă numeroase variante locale, influențate de climă, agricultură, istorie și contactul cu alte comunități.

Promovarea gastronomiei tradiționale nu presupune numai păstrarea unor rețete vechi. Înseamnă și susținerea producătorilor locali, a fermelor de familie, a pensiunilor, restaurantelor, piețelor și meșteșugurilor legate de pregătirea și conservarea alimentelor.

Vinurile românești, parte a patrimoniului local

Ziua pune în valoare și regiunile viticole ale României, de la Dealu Mare, Drăgășani și Cotnari până la Târnave, Miniș-Măderat, Recaș, Murfatlar, Odobești sau podgoriile din zona Dunării.

Pe lângă soiurile internaționale cultivate în România, producătorii promovează soiuri locale precum Feteasca Neagră, Feteasca Regală, Feteasca Albă, Crâmpoșia Selecționată, Șarbă, Busuioaca de Bohotin, Grasa de Cotnari, Zghihara de Huși, Novacul sau Negrul de Drăgășani.

Legătura dintre preparatele locale și vinurile obținute în aceeași regiune poate deveni un element important pentru turism.

Vizitele la crame, mesele organizate în gospodării și pensiuni, festivalurile culinare și traseele gastronomice contribuie la prezentarea unei zone prin gusturile și produsele sale.

O zi dedicată gusturilor, dar și economiei locale

Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc are și o dimensiune economică. Alegerea produselor locale poate susține agricultura, micii procesatori, cramele, restaurantele, pensiunile și comunitățile rurale.

În același timp, documentarea rețetelor și transmiterea lor către generațiile tinere contribuie la păstrarea identității locale.

Multe preparate tradiționale au fost transmise în familie, fără rețete scrise, iar dispariția comunităților rurale și schimbarea obiceiurilor alimentare pot duce la pierderea acestora.

Sărbătoarea din prima duminică a lunii octombrie reprezintă, astfel, mai mult decât un prilej pentru mese festive și degustări.

Este o ocazie de a redescoperi diversitatea culinară a României, de a cunoaște oamenii din spatele produselor și de a transforma gastronomia și vinul în elemente importante ale promovării culturale și turistice.