O nouă LEGE ANTIFUMAT în 2016. Guvernul vrea să interzică mai multe categorii de țigări. Prevederile din proiectul Ministerului Sănătăţii

Ministerul Sănătății a publicat recent un proiect de lege care prevede interzicerea ţigărilor mentolate şi a celor cu arome, avertismente mai mari pe pachetele produselor din tutun şi eliminarea posibilităţii de achiziţionare a ţigaretelor de pe internet.

Documentul propune limite mult mai stricte şi în ceea ce priveşte comercializarea ţigărilor electronice sau a produselor de fumat din plante şi, în ciuda reglementărilor destul de dure, nu uită să menţioneze că Ministerul Sănătăţii poate, ulterior, scoate de pe piaţă orice produs din tutun, atât timp cât interdicţia este „justificată de necesitatea protecţiei sănătăţii publice”.

Proiectul de lege a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătății la data de 29 decembrie 2015 și se află în consultare publică până la data de 9 februarie 2016. Legea vine să aplice în ţara noastră Directiva 2014/40/UE şi urmăreşte să facă ţigările mult mai puţin atrăgătoare în ochii tinerilor. Actul normativ vine la scurt timp după ce Parlamentul a adoptat o lege antifumat, stabilind că nu se mai poate fuma în spaţiile publice închise.

Citește și Legea ANTI FUMAT, adoptată de Camera Deputaților şi trimisă pentru promulgare. Unde va fi interzis fumatul şi folosirea ţigărilor electronice

Proiectul atrage atenția asupra ingredientelor pe care le conţin ţigaretele aflate la raft şi interzice produsele din tutun care sunt îmbogăţite cu arome deosebite ce se diferenţiază de cea a tutunului simplu, fie că acestea se găsesc în compoziţia ţigării sau în filtre, hârtie, ambalaj, pentru cele din urmă fiind interzis să conţină nicotină. De asemenea, se precizează că producătorii de ţigări vor raporta Ministerului Sănătăţii date precum emisiile ţigărilor şi ingredientele folosite în procesul de fabricaţie a produselor din tutun.

„În acest sens, în principal, se au în vedere actualizări ale unor prevederi deja existente în legislație (controlul emisiilor, raportarea și controlul ingredientelor, inscripționarea, prezentarea produselor din tutun), introducerea unor domenii noi de reglementare (privind trasabilitatea, elementele de securitate și comerțul transfrontalier la distanță cu produse din tutun și produse conexe) și reglementarea unor produse noi (produsele conexe: țigareta electronică și produsele din plante pentru fumat)”, se arată în expunerea de motive.

În ceea ce privește reglementarea ingredientelor ce pot fi utilizate în produsele din tutun „se interzice punerea pe piaţă a ţigărilor şi tutunului de rulat ce au o aromă caracteristică (adică au un miros sau un gust diferit de cel al tutunului, care este perceptibil în mod clar, care este determinat de un aditiv sau de o combinaţie de aditivi, incluzând neexhaustiv fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri, mentol sau vanilie, şi care este perceptibil înainte sau în timpul consumării produsului din tutun), sau care au arome în filtre, hârtie, ambalaj, capsule sau în orice caracteristică tehnică care permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun respective sau modificarea intensităţii arderii”, potrivit proiectului de act normativ de pe site-ul ministerului.

Totodată se interzic aditivii „speciali”, de genul vitaminelor, al taurinei sau al cofeinei, asociate de cetăţeanul de rând cu energia şi vitalitatea. Acestea oferă fumătorului senzaţii suplimentare şi încurajează, practic, actul de a fuma. „Se interzice punerea pe piață și a tuturor produselor din tutun care conţin aditivi “speciali” (precum vitamine, cofeină, taurină, aditivi care creează impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra sănătăţii sau că prezintă riscuri mai mici pentru sănătate, sau care sunt asociaţi cu energia şi vitalitatea, care colorează fumul, care facilitează inhalarea sau absorbţia nicotinei, care au proprietăţi cancerigene, mutagene sau asupra funcției de reproducere – CMR), sau aditivi în cantităţi care amplifică efectele toxice, potenţialul de dependenţă sau proprietăţile CMR. ”, se precizează în document.

Legea reglementează şi nivelul emisiilor per ţigară, astfel că cea mai mare valoare nu are voie să depăşească 10mg de gudron, 1mg de nicotină şi 10mg de monoxid de carbon. Ministerul Sănătăţii doreşte astfel să ţină sub control nivelurile maxime de emisii, iar măsurarea valorilor se va face în laboratoare care urmează să fie înfiinţate şi monitorizate de oficialii de la Sănătate.

„Monitorizarea nivelurilor maxime ale emisiilor (gudron, nicotină, monoxid de carbon și alte emisii ce urmează a fi stabilite) ţigaretelor introduse pe piaţă sau fabricate în România, iar în viitor se vor avea în vedere și celelalte produse din tutun. Măsurarea emisiilor se va face în laboratoare agreate și monitorizate de minister, dar independente de industria tutunului, cu utilizarea ca referință a standardelor ISO relevante. Astfel, va fi necesară înființarea unui laborator pentru testarea acestor emisii coordonat de Ministerul Sănătății”, se mai arată în expunerea de motive.

Legea asumată de Ministerul Sănătăţii vine cu modificări importante şi în ceea ce priveşte aspectul şi etichetarea pachetelor de ţigări şi a celorlalte produse din tutun. Fiecare ambalaj va trebui să conţină un avertisment general de tipul „Fumatul ucide” pe jumătate din faţa laterală, mesaje de informare care să arate pe scurt riscurile la care se expun fumătorii şi avertismente despre modul în care ţigările le pot afecta sănătatea. Acesta din urmă va ocupa cea mai mare suprafaţă a ambalajului.

În prezent poza şi textul ocupă cam jumătate din spaţiul disponibil pe feţele unui pachet de ţigarete, iar potrivit noilor reglementări, vor ocupa mai mult de două treimi (65%) din suprafaţă și vor fi semnalizate prin mesaje de atenţionare formate din cât mai multe elemente (text, poză, număr de telefon la care se pot obţine informaţii despre metodele de renunţare la fumat). Legea prevede că mesajele trebuie schimbate în fiecare an şi că, odată ataşate pe pachet, producătorii trebuie să se asigure că ele sunt vizibile în întregime, că nu pot fi şterse sau îndepărtate şi că timbrul fiscal nu afectează sub nicio formă vizibilitatea textului sau a pozei.

„Etichetarea produselor din tutun pentru fumat va trebui să cuprindă un avertisment general (”Fumatul ucide”, pe 50% din faţa laterală), un mesaj de informare (“Fumul de tutun conţine peste 70 de substanţe care cauzează cancer”, pe 50% din faţa laterală), avertismente de sănătate combinate formate din text, poză şi număr de telefon de la care se pot obţine informaţii despre metodele de renunţare la fumat (pe ambele feţe, în partea superioară, pe 65% din suprafaţă, iar avertismentul poate fi mutat sub timbrul fiscal astfel încât marca să rămână sub avertisment). Există dimensiuni minime pentru avertismentele combinate: 44 mm x 52 mm. Avertismentele trebuie schimbate anual şi rotate pe pachete. Chenarul exterior negru va avea dimensiunea de 1 mm și va fi inclus în suprafața avertismentului”, se mai arată în actul normativ.

Nici tutunul pentru mestecat, cel de uz nazal sau oral nu scapă de reglementările Ministerului Sănătăţii, pentru că pe ambalajele în care se vând trebuie să scrie clar „Acest produs din tutun dăunează sănătăţii şi creează dependenţă”. De asemenea, în expunerea de motive se arată că vânzarea tutunului pentru uz oral este strict interzisă.

Pentru ţigările electronice şi pentru flacoanele de reumplere, aromele şi aditivii rămân interzise, fiind necesară folosirea de ingrediente de o puritate ridicată. În privinţa etichetării, ţigările electronice trebuie să cuprindă avertismentul „Acest produs conţine nicotină. Nicotina generează un grad ridicat de dependenţă.”, pe 30% din suprafaţă şi lista tuturor ingredientelor, fără referire la eventualele proprietăţi speciale pe care le-ar putea avea. Mai mult, nivelul de nicotină înregistrat în lichidul care conţine nicotină trebuie să fie de cel mult 20mg/ml, iar folosirea altor substanţe care să atenteze la sănătatea umană este strict interzisă.

Potrivit noilor reglementări, românii nu vor mai putea comanda ţigări de pe internet din străinătate, iar pentru respectarea acestei prevederi textul actului normativ prevede că punctele de vânzare cu amănuntul care desfăşoară vânzări în afara graniţelor trebuie să se înregistreze la ANAF şi la autorităţile competente din statele în care sunt localizaţi consumatorii efectivi sau potenţiali. Astfel, comercianţii care doresc să vândă ţigarete în străinătate vor trebui să pună la dispoziţia Fiscului date referitoare la adresa site-ului folosit pentru a vinde produsele din tutun, dar şi toate informaţiile relevante pentru ca, la nevoie, site-ul să poată fi identificat cu uşurinţă.

„Vânzările transfrontaliere la distanţă de produse din tutun către consumatorii din România sunt interzise, dar sunt permise vânzările transfrontaliere la distanţă către consumatorii situaţi în statele membre care nu interzic astfel de vânzări”, se arată în proiectul de lege.

Mai mult, legea îi obligă pe comercianţii de ţigări să folosească un sistem de verificare a vârstei care, în momentul vânzării, arată dacă respectivul cumpărător respectă sau nu reglementările privind vârsta minimă de la care pot fi achiziţionate produse din tutun. Principalele motive invocate sunt vulnerabilitatea minorilor în ceea ce priveşte tentaţia fumatului, fapt care dăunează sănătăţii pe termen lung, şi accesul lor fără prea mari dificultăţi la produse ieftine şi extrem de nocive pe care îl oferă internetul

„Accesul facil la internet al copiilor şi posibilitatea efectuării plăţilor folosind mijloace electronice care eludează controlul vârstei cumpărătorului, fac să crească probabilitatea ca un minor să poată cumpăra prin internet produse din tutun din ţări în care preţul este scăzut sau în care sunt permise ţigări cu arome ori cu alte caracteristici tehnice care cresc atractivitatea produsului (fum ori ţigări colorate, capsule aromate, etichete cu imagini atrăgătoare pentru copii, etc)”

Deşi legea se prezintă deja ca fiind una destul de dură, în finalul expunerii de motive se arată că Ministerul Sănătăţii îşi rezervă dreptul de a adopta şi alte reglementări prin care să interzică vânzarea produselor din tutun sau celor conexe „din motive legate de situaţia specifică din România, cu condiţia ca interzicerea să fie justificată de necesitatea protecţiei sănătăţii publice”.

Se estimează că legea va intra în vigoare începând cu data de 20 mai 2016, însă lansarea pe piaţă a produselor care nu sunt conforme cu prevederile analizate este permisă timp de un an în plus, până în 2017. De asemenea, „interzicerea punerii pe piaţă a produselor din tutun cu o aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii Uniuni reprezintă 3 % sau mai mult într-o anumită categorie de produse, se aplică de la 20 mai 2020”.

Proiectul de lege publicat de Ministerul Sănătăţii aplică în spaţiul românesc Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014. Încă de la demararea ei, scopul acestei legi a fost descurajarea fumatului în rândul tinerilor, întrucât vârsta la care minorii încep să consume ţigarete a scăzut drastic în ultimii ani, statisticile demonstrând că majoritatea fumătorilor din statele membre este formată din tineri. La momentul votării legii la Strasbourg, textul proiectului arăta că 70% dintre  fumători sunt acaparaţi de acest viciu înainte de a împlini 18 ani, iar 94% înaintea vârstei de 25 de ani.

sursa: ms.ro, gandul.info