Lider al grupării de traficanți din ”Dosarul Brățărilor Dacice”, prins de polițiștii de la ”rutieră”. Autoritățile îl credeau în Capu Verde, iar el era în capul străzii

Iulian Ceia, dispărut în 2014, a fost oprit în trafic de polițiștii de la Brigada Rutieră din București, pe raza sectorului 3, în data de 4 august. La o verificare mai amănunțită, aceștia au descoperit că este de fapt vorba despre o persoană căutată prin Interpol, despre care se credea că se află la adăpost în Capu Verde, unde anchetatorii nu puteau nici măcar să-l citeze.

Imediat, Ceia a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova.

Ancheta în cazul lui Iulian Ceia, dar și al altor inculpați în așa-numitul Dosar al Brățărilor Dacice, a fost condusă de procurorul Augustin Lazăr, actualul procuror general al României, care a lucrat îndeaproape cu Brigada de Combatere a Crimei Organizate Alba Iulia, în special cu celebrul comisar Traian Berbeceanu. După ce inițial Iulian Ceia fusese condamnat la 12 ani de închisoare de o instanță din Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia i-a redus pedeapsa la 7 ani, încetând procesele penale pentru o serie de infracțiuni, printre care șantajul. I-a reținut totuși două infracțiuni și l-a condamnat la 7 ani de închisoare. În final, din toate acuzațiile care i s-au adus, lui Iulian Ceia i-a rămas o condamnare de doi ani.

Imediat a apărut informația că Ceia a fugit din țară, fiind dat în urmărire internaţională. Considerat drept unul dintre liderii reţelelor infracţionale care au traficat tezaurele antice preţioase sustrase din siturile Munţilor Orăştiei, acesta pare a se fi ascuns în toată această perioadă în România.

Timp de trei ani, fotografia şi datele de identificare ale acestuia nu au fost publicate pe pagina de internet a Poliţiei Române şi nici pe pagina INTERPOL.

Iulian Ceia a fost sportiv la Clubul Dinamo şi poliţist trecut în rezervă la începutul anilor 1990. Iulian Ceia a fost acuzat de anchetatori că ar fi coordonat o parte a traficului de artefacte antice preţioase, furate din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei, bazându-se şi pe relaţiile sale în lumea politică. În 2005, după o anchetă întinsă pe durata mai multor ani, gruparea traficanţilor de comori antice condusă de Iulian Ceia, numit şi „Pionul“, a fost trimisă în faţa instanţei. Potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, asociaţia infracţională condusă de Iulian Ceia era alcătuită din foşti sportivi, având ca obiect de activitate, în principal, traficul cu bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional, însuşite din siturile arheologice protejate ale Munţilor Orăştiei, precum şi executarea de recuperări prin violenţă şi ameninţări la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, şantaj prin stabilirea şi perceperea de „taxe“ unor persoane care le-au lezat interesele ilegale.

Traficanții de comori dacice aveau legături înalte, de exemplu fostul consilier prezidențial Dan Iosif (decedat), și alte persoane din anturajul fostului prim-ministru Adrian Năstase.

Unul dintre principalii anchetatori ai dosarului legat de aurul dacic a fost comisarul-șef Traian Berbeceanu.

Procurorul Augustin Lazăr a estimat că aproape 200 de kilograme de monede si artefacte antice de aur, printre care 24 de brățări spiralice din aur provenite din Sarmizegetusa Regia, au fost furate din anii 1990 până în prezent din siturile dacice din Hunedoara și Alba.