„România, te iubesc”: Vezi ce spun reporterii PRO TV într-un reportaj despre mafia dosarelor de pensii falsificate la CJP Alba

În România, oamenii pot ieşi la pensie chiar dacă nu au muncit nici măcar o zi. Aşa începe unul din reportajele marca Pro TV realizat sub numele de „România te iubesc”. De această dată însă lupele reporterilor dar mai ales ale anchetatorilor s-au aplecat asupra judeţului Alba unde, în perioada 2008-2011 s-a costituit un dintre cele mai ample grupări infracţionale, mafia pensiilor ilegale.

Sute de persoane fără o zi de vechime în muncă au intrat în posesia unor acte false cu ajutorul cărora au putut face dovada că sunt şcoliţi în Capitală şi că beneficiază de pensii dar ceea ce este mai grav este că toate acestea infracţiuni erau comise cu aprobarea unor persoane publice cu putere de decizie. Între persoanele acuzate în dosar apare şi viceprimarul comunei Horea, una din localităţile din Alba de unde erau recolaţi beneficiarii de pensii. Viceprimarul Ioan Trif povesteşte cu gura lui cum în faţa primăriei şi-a aranjat o diplomă de bacalaureat care să ateste că absolvit un liceu din Capitală. Implicat în această poveste penală este şi deputatul Corneliu Olar care deşi neagă că ar fi avut cunoştinţă despre aceste fapte, recunoaşte că a fost luat la întrebări de anchetatori.

Discuţiile despre cărţi de muncă şi diplome false s-au purtat ani de-a rândul şi in faţa „Biroului Oval” al „Casei Albe” cum este amenajată şi numită oficial primăria, în varianta modernizată de Corneliu Olar.

Vedeţi mai jos  povestea penală a pensiilor ilegale de la Casa Judeţeană de Pensii Alba așa cum au vazut-o reporterii  emisiunii „România te iubesc”:

167 de invinuiţi şi un prejudiciu de 2 milioane şi jumătate de lei. Peste 600.000 de euro s-au scurs din Fondul de Pensii, prin intermediul unor indivizi cu relaţii si „intrare” la funcţionari corupţi.

În România oamenii pot ieşi la pensie, chiar dacă n-au fost angajaţi nici măcar o zi.

Dintr-un buget prea sărac să servească milioanelor de oameni care au muncit o viaţă întreagă, se înfrupta cei descurcăreţi, care contra unor sume de bani, ajutaţi de intermediari şi de oameni din sistem, au devenit la vârsta a treia pensionari cu acte în regulă.

Orasul Alba Iulia, în faţa Tribunalului. Un grup numeros format din femei şi bărbaţi de vârsta a treia, într-un lung şir, la intrare. Majoritatea sunt pădurari din zona Ţării Moţilor, plus alţi patroni de gatere şi deţinători ai unor firme care taie şi transportă lemn pe Valea Arieşului, în localitatile Horea, Albac, Scărişoara sau Gârda. Toţi inculpaţi, cercetaţi în libertate, într-un uriaş dosar de corupţie, cunoscut pe plan local drept dosarul „mafiei pensiilor ilegale.”

Mai exact, acestia au plătit unor oameni cu relaţii la casele de pensii, sume mari de bani pentru a-i transforma în pensionari de lux.

Intermediarii falsificau cărţile de muncă sau le obţineau adeverinţe privind sporuri ori diplome de absolvire a liceului ca să le crească pensia şi să le obţină în acte vechime în muncă.

Oamenii nu recunosc nici in al doisprezecelea ceas că sunt părtaşi într-un dosar de corupţie şi că au plătit ca să-şi obţină pensii ilegale, nemeritate.

Ei au plătit unor intermediari în jur de 2.000 de euro ca să obţină 1.500 până la 2.000 de lei lunar pe cuponul de pensie pentru tot restul vieţii. Adica recuperau în cel mult un an şpaga dată pentru un dosar aparent legal. Iar cei 2.000 de euro se  împărţeau egal între şase persoane din filieră – doi intermediari, trei falsificatori şi o angajata de la Casa de Pensii Alba.

Viorica Călin, angajată în cadrul Casei de Pensii Alba, e acuzata că ar fi favorizat înregistrarea în sistemul de pensii a unor documente falsificate.

„Agăţarea” clientilor dispuşi să „cumpere” pensii s-a petrecut în perioada 2008-2011.

Mecanismul era simplu: Sabin Coasian din Turda şi Constantin Toma din Bucureşti racolau persoane interesate de o pensie generoasă.

Intermediarii care acţionau în Alba preluau şi trimiteau actele oamenilor în Capitală, unde acţionau alţi 3 falsificatori, rude cu Constantin Toma.

Aceştia se ocupau de întocmirea cărţilor de muncă şi a altor documente privind sporuri, toate fasificate iar înregistrarea dosarelor la Casa de Pensii Alba era garantată de Viorica Călin, care lucra ca functionară la ghişeul de Registratură.

Coincidenţă sau nu, angajata Casei are cabană de vacanţă ridicata pe Valea Arieşului, fix unde acţiona unul dintre intermediari, arestat în dosar. Acest intermediar i-a însoţit pe câţiva localnici la Alba Iulia ca să le demonstreze la Casa de Pensii că poate înregistra documente falsificate.

Petru Nicola a platit 20.000 de lei, adica aproape 5.000 de euro, ca să devină peste noapte pensionar de Bucureşti. În Capitală a fost doar o dată în viaţă, când avea 20 de ani şi n-a stat decât câteva ore în Gara de Nord în drumul lui spre Constanţa, unde făcea armata.

La Casa de Pensii Alba, abia la sfârşitul lui 2011 s-a spart buba şi au descins procurorii de la Crimă Organizată.

La sediul Casei de Pensii Alba, ofiţerii DIICOT au găsit 93 de dosare de pensii falsificate, din care 49 încasau deja pensii de luni sau chiar ani buni.

49 de „pensionari” au primit ilegal peste 2,2 milioane de lei, în total peste 500.000 de euro.

110.000 de lei în 4 ani înseamnă o pensie de peste 2.200 de lei pe lună, pentru un singur pensionar ilegal. Cum a fost posibil ca intermediarii să „rezolve” aceste pensii ilegale doar cu ajutorul unei angajate de la Registratura Casei de Pensii rămâne un mister. Anchetatorii nu pot stabili încă dacă la mijloc ar putea fi vorba de mai mulţi funcţionari din sistem. Înainte să fie aprobat, orice dosar depus la Registratură trece prin mai multe mâini, în cel puţin trei birouri, de unde primeşte trei semnături oficiale.

Directorul adjunct susţine că dosarele au trecut de verificările sale pentru că falsurile au fost bine făcute, nu pentru că el nu şi-ar fi făcut treaba. Susţine că si dacă el ar fi fost superficial, răspunderea o poartă şi subalternii săi verificatori.

Dacă anchetatorii vor stabili că nu e vorba de complicitate, angajaţii Casei riscă să fie invinuiţi de neglijenţă în serviciu, pentru că toate cărţile de muncă falsificate au trecut de filtrul lor iar din dosar reiese că pensii ilegale au fost nu numai în Alba, ci şi la casele de pensii din alte trei judeţe.

Pe Valea Arieşului, cei mai mulţi dinte inculpaţi au legături de rudenie cu primarii. Consilieri, secretari, viceprimari şi chiar primari. Nimeni nu a stabilit până acum dacă intermediarii arestaţi îşi găseau clientela chiar de la primărie, acolo unde, la serviciul social, este bine cunoscută situaţia batrânilor eligibili pentru pensii falsificate.

Ioan Mateş, din comuna Horea, este un alt inculpat în dosar. El susţine că a avut încredere că nu va fi prins, după ce a văzut că discuţiile s-au purtat cu localnicii în gura mare, nu pe ascuns, în centrul comunei, locul unde are biroul parlamentar şi unde a fost patru mandate primar Corneliu Olar, actualmente deputat. Oamenii locului susţin că negocierile pentru documente ilegale se purtau înca de când deputatul era edil local.

Deputatul afirmă că nu a a ştiut nimic despre toată această poveste penală, dar recunoaşte că şi procurorii se interesează de el. Acesta susţine că nu a ştiut. Ciudat este că la Horea, discuţiile despre cărţi de muncă şi diplome false s-au purtat ani de-a rândul şi in fata „Biroului Oval” al „Casei Albe” cum este amenajata şi numită oficial primăria, în varianta modernizată de Corneliu Olar.

Printre „înţeleptii satului”, tentaţi cu acte false, este si viceprimarul din Horea.

Ioan Trif, viceprimar în functie încă de când edil local era Corneliu Olar, povesteşte cu seninătate cum în faţa primariei şi-a „aranjat” o diplomă de bacalaureat, din care să reiasă ca a absolvit un liceu din Capitală.

Procurorii au încadrat acest fapt drept infracţiune. Viceprimarul este oficial acuzat în dosar şi, deşi judecat în libertate, riscă închisoarea. La dosar ar exista şi interceptari, dar şi declaratii ale intermediarului care îl incriminează pe ediliul local.

De altfel, oamenii spun că intermediarii chiar îşi făcusera un renume pe plan local, veneau cu oferta lor şi la slujbele religioase.

Toţi cei care şi-au comandat acte false sunt obligaţi de Casa de Pensii să returneze banii necuveniţi. Procurorii au stabilit ca „vătamate” au fost în acest dosar bugetele de la Casele Judeţene de Pensii din Alba, Arad, Bihor, Cluj, Satu Mare, Teleorman şi de la Sectoarele 2 si 3 din Bucureşti.

Există dovezi clare că un document falsificat trece uşor pe sub nasul autorităţilor, şi asta ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care îşi fac treaba în toată ţara angajaţii Caselor de Pensii.

Un pensionar din Capitală recunoaşte că a fost racolat chiar în fata Casei de Pensii.

Într-un comunicat oficial, conducerea Casei de Pensii anunţă că angajaţii săi din toată ţara nu au obligaţia să verifice realitatea conţinutului documentelor depuse de fiecare solicitant la dosar şi că volumul mare al actelor depuse face imposibilă orice verificare suplimentară în fiecare caz în parte. De altfel cel mai recent control al Curţii De Conturi arată că această insituţie funcţionează în haos de mai mulţi ani.

Rezultatele verificărilor vorbesc despre datorii de 6 miliarde de euro, pensii plătite câtorva mii de persoane decedate şi bani pierduţi din incompetenţă şi neglijenţă. Cam asta înseamnă performanţa sistemului public de pensii.

În acest context a fost descoperit de exemplu că „din cauza unor greşeli de exploatare, au fost şterse toate datele din evidenţa financiar-contabilă pentru anul 2009, de la nivelul Casei Naţionale de Pensii„. Sau că au fost virate peste 7 milioane de euro la mai mult de 4.000 de pensionari, în unele cazuri la mult timp dupa decesul lor.

Banii au fost încasaţi de rude, care au zis „Să fie primit” când au văzut că statul e atât de darnic încât nu se uită la bani şi îi trimite şi după moartea contribuabililor.

Reprezentantii Casei de Pensii au recunoscut în toată presa neregulile, dar au dat vina pe familii pentru ca nu le-au înstiinţat despre deces.

Ministerul Muncii a trimis Corpul de Control la Casa de Pensii, dar verificările au rămas nefinalizate în conditiile în care s-a schimbat Guvernul şi implicit ministrul care a comandat controlul. Pâna la noi proceduri, persistă un sistem care nu ezită sa iasă în evidenţă prin bâlbe şi gestionări cu multe hibe, pe nervii românilor.

În tot acest peisaj al umilinţei şi al bramburelii, pensionarii s-au obişnuit să ducă lupte crâncene pentru orice leu care li se cuvine.

Aproape 800 de batrâni au format la mijlocul lunii trecute cozi uriaşe în fata Tribunalului Arges. S-au înghesuit să ceară în instanţă CAS-ul de 5.5% plătit în ultimul an, după ce Curtea Constituţională a stabilit că aceia care au mai mult de 740 de lei pensie nu vor mai plăti contribuţia de 5.5% la asigurările de sănătate pe întreaga sumă primită impusă de Guvern.

Avem o ţara în care păcălirea sistemului e sport naţional chiar şi la vârsta a treia, în care fondurile statului destinate bătrânilor sunt gestionate dezastruos, într-un domeniu din care nu lipsesc faptele penale.

Iar traficul de influenţă e la îndemâna unor intermediari care câştigă fabulos din relaţiile pe care le au în instituţiile statului, unde corupţia nu iese la pensie niciodată.