Videograful Eduard Schneider: „O dronă cu cameră de termoviziune ar fi putut să ajute în cazul accidentului aviatic din Apuseni”

Accidentul aviatic din Apuseni și decesul a doi oameni, caz care le-a arătat clar autorităților cât de depășite sunt în situații de urgență, ar fi putut fi depistat mai repede cu ajutorul unei drone cu cameră de termoviziune. Aceasta este precizarea făcută de videograful Eduard Schneider din Sebeș, la un canal național de televiziune, în contextul în care dronele cu cameră video vor fi interzise în scurt timp printr-un ordin al Ministerului Transporturilor, emis deja în urmă cu patru zile.

Explicând diferența între o dronă (care este echipament militar) și un multicopter (aparatul folosit de pasionații de filmat aerian), videograful Eduard Schneider, contactat de moderatorul unei emisiuni difuzate la Antena 3, a spus că un astfel de aparat ar fi putut ajuta la identificarea mai rapidă a locului accidentului aviatic din Apuseni, dacă ar fi fost dotat cu o cameră de termoviziune.

„O dronă sau un multicopter dotat cu o cameră de termoviziune, care detectează corpuri, ființe umane într-un mediu vitreg ar fi putut ajuta cu sigurnță. O astfel de cameră nu este foarte scumpă, se găsește sub 3.000 de euro. Ar fi putut să ajute dacă un astfel de aparat era pilotat în zona respectivă”, a spus Eduard Schneider.

Iată mai jos o filmarea făcută cu o dronă de reporterii Alba24, în 22 ianuarie 2014, la locul accidentului aviatic din Apuseni. Cătălin Cădan operatorul  echpei Alba24: Filmarea a fost făcută în condiții meteo identice cu cele din ziua catastrofei. După circa 4 minute de filmare până la o înălțime de 200 metri, în condiții de  ceață și la o temperatura de +1-2 grade C, pe două dintre cele patru elice ale dronei s-a depus o crustă de gheață care a  îngreunat zborul . Am fost nevoiți să coborâm drona, altfel s-ar fi prăbușit”.

Pasionații de filmatul aerian ar putea ajuta serviciile de urgență, ca voluntari

Eduard Schneider a mai sugerat că autoritățile statului ar putea fi ajutate, în mod voluntar, de către cei care dețin și știu să manevreze drone:

„După ce am văzut la televizor m-am gândit dacă ne-am asocia forțele toți cei care activăm în acest domeniu și am face o rețea de voluntari și să ajutăm serviciile specializate în anumite situații de urgență, incendii sau accidente. Instituțiile statului ar economisi astfel investiția în astfel de echipamente specializate și ar beneficia de personal specializat și pasionat de manevrarea acestora”.

Din nefericire, se pare că autoritățile statului nu doar refuză eventualul ajutor al voluntarilor, ci chiar îl interzic. În scurt timp, ei nu vor mai putea lansa drone în aer, după ce Ministerul Transporturilor a emis un ordin de interzicere a acestor aparate de filmat din zbor, dacă nu întrunesc o mulțime de condiții stricte. „În acest moment, după reglementare, noi nu am putea da o mână de ajutor. Se va putea zbura doar într-un spațiu aerian restricționat, cu autorizații cerute cu 45 de zile în prealabil, ceea ce este aberant pentru că vremea se schimbă de la o zi la alta”.

Live on national TV (about multicopters in search & rescue operations) from Eduard Schneider on Vimeo.

Dronele, interzise de Ministerul Transporturilor

Printr-un ordin emis recent, Ministerul Transporturilor interzice zborul dronelor ușoare cu cameră video, dacă nu sunt înregistrate la Autoritatea Aeronautică Civilă și dacă nu sunt asigurate.

Ordinul 8/2014 al Ministerului Transporturilor a fost publicat în Monitorul Oficial în 21 ianuarie și intră în vigoare în 30 de zile de la publicare. Documentul reglementează „condiţiile de operare în spaţiul aerian naţional a aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord”. Această categorie include și dronele ușoare, atât de populare în ultima vreme, mai ales în rândul celor care montează pe ele camere video și fac filmări aeriene.

Actul normativ impune condiții stricte pentru folosirea acestor tipuri de aparate, pe care le împarte în două mari clase, mai grele de 150 kg și mai ușoare de 150 kg. Ca să aibă drept să le ridice în aer, proprietarii trebuie să îndeplinească o serie de condiții, în funcție de categoria în care se încadrează. Mai mult, aceștia sunt obligați să depună o cerere de autorizație cu cel puțin 45 de zile înainte de folosire.

Mai departe, la art. 5, ordinul precizează că nu se aplică aeromodelelor și „aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord şi cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 1 kg”, adică dronelor ușoare. Însă, pentru a fi exceptate de la prevederile ordinului, aceste aparate trebuie să nu aibă montată pe ele „aparatură pentru filmare sau transmisie de date”.

Cu alte cuvinte, o dronă ușoară cu cameră video montată nu mai este exceptată de la ordin și se încadrează automat în clasa aeronavelor fără pilot mai ușoare de 150 kg. Pentru operarea acestora, proprietarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a.) deţine un certificat de identificare emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română sau un certificat de înmatriculare ori un document echivalent emis de alt stat;

b.) în cazul în care aeronava are o masă maximă la decolare mai mare de 15 kg, deţine un permis de zbor naţional emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română sau un document de certificare tehnică echivalent emis de alt stat, recunoscut de Autoritatea Aeronautică Civilă Română;

c.) aeronava este asigurată, după caz, conform legii, pentru daune produse terţilor.

Dronele ușoare sunt la mare modă printre iubitorii de gadgeturi. Aparatele sunt de vânzare la magazinele online de electronice și au performanțe impresionante: pot fi operate de la 300 m și zboară cu vieteze de până la 10 m/s.