Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

14 cazuri noi de COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate


Publicat

Au fost confirmate 14 cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise miercuri, 5 august, de către Direcția de Sănătate Publică. 

Numărul total al îmbolnăvirilor înregistrate în județ de la începutul pandemiei a ajuns la 791. 

Localitățile din care provin cazurile noi (5 august):

Alba Iulia – 6

Blaj – 4

Ciugud (Drâmbar) – 1

Ocna Mureș (Războieni Cetate) – 1

Sântimbru (Totoi) – 1

Sebeș – 1

587 de persoane au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 32 de decese.

În Alba, marti au fost prelucrate în total 861 de teste (697 la DSP si 164 la SJU).

Numărul total de teste efectuate în județ a ajuns la 45.065.

Până marți, erau raportate 777 de cazuri (10 noi; 164 active), 581 de persoane vindecate, 32 decese, 44.204 teste efectuate (730 de teste, în ultimele 24 de ore).



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Litorarul românesc se va schimba radical: drum expres spre stațiunile din sud și dublarea plajelor. Anunțul premierului

Publicat

Guvernul promite dublarea plajelor, dar și o autostradă sau măcar un drum expres între Constanța și sudul litoralului. 

Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, la Eforie, că Guvernul a prevăzut realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui drum expres sau chiar autostradă care să permită fluidizarea circulaţiei rutiere între municipiul Constanţa şi staţiunile din sudul litoralului.

Declaraţia a venit ca răspuns la întrebarea unui ziarist cu privire la ce măsuri se vor lua astfel încât pe drumul ce leagă Eforie Nord de Eforie Sud circulaţia rutieră să nu mai fie aglomerată, mai ales în weekend-urile din sezonul estival.

„Am prevăzut realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia fie a unui drum expres, fie a unui drum pentru a fi pe autostradă, care să nu treacă prin localităţi şi care să aibă legături cu toate staţiunile dintre Constanţa şi graniţa de sud a României. Se va realiza acest proiect, e clar că necesitatea acestui drum expres sau chiar autostradă, care să permită deplasarea rapidă între staţiuni, este un proiect necesar, care va fi realizat”, a declarat prim-ministrul, citat de Agerpres.

Programe de nisipare a zonei de coastă

Premierul Ludovic Orban a participat, joi, în staţiunea Eforie, la o prezentare a programului de nisipare a zonei de coastă turistică, proiect finanţat din fonduri europene, la care a fost prezent și ministrul mediului, Costel Alexe.

Programului de nisipare a Zonei de Coastă Turistică, finanţat din fonduri europene, este o „lucrare fundamentală”, în urma căreia suprafaţa plajelor României va fi dublată.

În anumite porţiuni de pe litoralul românesc, plaja va fi extinsă în larg cu până la o sută de metri, iar prin tehnologii „inovative, de mare precizie” va fi crescută suprafaţa plajelor României cu peste 200 de hectare.

Ministrul mediului, Costel Alexe, a spus că, prin acest proiect, ţara noastră va avea plaje „mai bine protejate” în următorii 50 de ani.

Premierul a menţionat că Guvernul va susţine şi alte proiecte care pot să ducă la creşterea fluenţei de turişti pe litoralul românesc.

„Încă din anul 2008, de când eram ministrul Transporturilor, am propus realizarea unui drum expres care să lege Constanţa de Tulcea, de Deltă, pentru a creşte varietatea ofertei turistice, astfel încât să reuşim atragerea de turişti, prin combinarea serviciilor şi atracţiilor de pe litoral cu atracţia evidentă pe care o reprezintă Delta. Sigur că am început să lucrez la proiectul acesta împreună cu colegii mei.

Ne-am apucat să pregătim un studiu de fezabilitate, care a fost uitat în sertare de mult timp. Pot să vă spun astăzi că s-a semnat contractul pentru proiectarea acestui drum expres, care face legătura între Constanţa şi Tulcea.

Dar nu numai legătura între Constanţa şi Tulcea – asigurând astfel posibilitatea includerii în serviciile turistice şi a Deltei – va face legătura între Constanţa şi Coridorul IX pan-european, pentru că drumul expres Constanţa – Tulcea se va duce pe podul de pe Dunăre, tot pe profil de drum expres, care se construieşte între Tulcea şi Brăila, iar din Brăila se vor realiza două drumuri expres care vor face conexiunea cu Coridorul IX pan-european”, a explicat Orban.

Surse: Digi24, Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum se deosebește o răceală sau gripă de infectarea cu coronavirus. RECOMANDĂRI pentru sezonul virozelor

Publicat

Se apropie sezonul rece, o perioadă cunoscută pentru creșterea cazurilor de viroze. Medicii atrag atenția asupra necesității respectării normelor sanitare.

Unul simptomele luate în considerare la îmbolnăvirile de sezon este temperatura corpului. Dacă aceasta este de peste 38,8, ar trebui să faceți un test COVID, febra fiind unul din simptomele infectării cu noul coronavirus, potrivit BBC.

În alte cazuri de răceli, febra apare doar în cazuri foarte rare.

Un alt semn de viroză respiratorie este strănutul. Dacă nu apar și alte simptome, este vorba cel mai probabil de o răceală. Se recomandă spălarea mâinilor după ce strănutați.

Dacă vă curge nasul sau e înfundat și nu aveți alte simptome, cel mai probabil sunteți răcit. Pierderea simțului mirosului și gustului, pe de altă parte, este un simptom al COVID-19.

Tusea poate fi un simptom atât de răceală, cât și de gripă sau COVID-19. O tuse nouă și continuă este unul dintre cele mai comune simptome ale infectării cu SARS-CoV2.

Tuse continuă înseamncă că ați tușit mult timp de peste o oră ori aveți mai mult de 3 accese de tuse pe zi. Dacă aveți probleme cu tusea sau probleme de respirație, contactați telefonic medicul de familie, sunați la TELVERDE – 0800800165 sau la 112.

Pentru a evita îmbolnăvirea cu COVID-19, dar și alte viroze respiratorii, purtați mască, păstrați distanța fizică și spălați-vă des pe mâini.

sursă: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum se va comporta Soarele în următorul ciclu solar de 11 ani, în care a intrat. Evoluția sa influențează viața pe Pământ

Publicat

Oamenii de știință au confirmat că Soarele este oficial de nouă luni într-un nou ciclu meteorologic solar.

Oamenii de știință prezic că noua fază de activitate a soarelui, numită ciclul solar 25, va atinge vârful în 2025, dar va fi în general un ciclu mai puțin activ, destul de similar cu cel care s-a încheiat în decembrie 2019.

Evoluția solară, care urmează un ciclu de activitate de 11 ani, este un fenomen vital de prezis pentru umanitate, pentru că modul în care se comportă Soarele afectează viața pe Pământ și poate avea uneori consecințe devastatoare.

„Suntem foarte încântați să ne aflăm astăzi aici pentru a anunţa că ciclul solar 25 a început în mod oficial”, a declarat Lisa Upton, co-preşedinte al Solar Cycle 25 Prediction Panel, fizician specializat în activitatea solară din cadrul Space Systems Research Corporation, o companie cu baza în Virginia, cu ocazia unei conferinţe pe această temă organizată de NASA la 15 septembrie.

Trebuie să ne aşteptăm ca activitatea solară să crească şi să descrească după un model similar celui din ultimii 11 ani, asigură şi Doug Biesecker, specialist în heliofizică în cadrul NOAA’s Space Weather Prediction Center şi co-preşedinte al Solar Cycle 25 Prediction Panel.

O imagine divizată arată soarele în timpul ciclului solar maxim în stânga (aprilie 2014) și în timpul ciclului solar minim în dreapta (decembrie 2019). (Credit imagine: NASA / SDO)

„Ciclul solar 25 va atinge vârful de 115 pete solare în iulie 2025”, a adăugat el, citat de Space.com, precizând că de obicei ciclurile în care Soarele este mai activ au vârfuri de peste 200 de pete solare.

  • Petele solare sunt regiuni întunecate care apar pe discul solar. Apar întunecate deoarece au numai 4.500 K în raport cu temperatura discului de cca. 6.000 K. Ele apar în regiuni mici, fin dantelate, mai strălucitoare, numite facule.

Petele nu sunt fixe pe suprafața solară, ci ele se deplasează, de la stânga spre dreapta, fapt care dovedește mișcarea de rotație a Soarelui în sens direct cu o perioadă de 25 de zile la ecuator și cca. 35 zile spre poli. Așadar Soarele nu se rotește ca un obiect solid, ci diferențiat dovedindu-se astfel compoziția sa gazoasă.

Doar pentru că noul ciclu solar se anunţă unul liniştit, nu trebuie neapărat să stăm foarte liniștiți, a avertizat Biesecker, făcând trimitere la o puternică erupţie solară produsă în 2012, cu câţiva ani înainte ca ciclul solar anterior să ajungă în perioada sa de vârf de activitate.

„Noi spunem că ciclul 25 va fi la fel ca ciclul 24 în ceea ce priveşte petele solare. Însă ciclul 24 a produs o furtună solară de proporţii epice, care se întâmplă o dată la 100 de ani, dar am avut norocul să ocolească Pământul”.

Şi chiar şi în această perioadă, în care activitatea solară este încă minimă, încă resimţim efectele puternice ale Soarelui, a adăugat el.

Pentru a monitoriza şi preconiza activitatea solară, cercetătorii se bazează pe o gamă variată de tipuri de observaţii. Numărarea petelor solare este poate cea mai directă dintre aceste metode – cu cât se înregistrează mai multe pete solare, cu atât Soarele este mai activ.

Locul unde apar primele pete solare din cadrul unui nou ciclu, mai la nord sau mai la sud pe discul solar, constituie indicii importante cu privire la cât de activ va fi respectivul ciclu. În cadrul noului ciclu, primele pete solare observate au apărut în regiuni mai apropiate de ecuatorul solar, ceea ce reprezintă un indiciu al unui ciclu solar mai liniştit.

  • „Ținem o evidență detaliată a celor câteva mici pete solare care marchează debutul și creșterea noului ciclu”, a spus Frédéric Clette, directorul centrului și unul dintre membrii echipei de predicție. „Acestea sunt vestitorii minusculi ai viitorului foc de artificii uriaș solar. Doar urmărind tendința generală de-a lungul mai multor luni putem stabili punctul de vârf între două cicluri. ”

Deşi în ultimii câţiva ani au avut loc mai multe lansări ale unor misiuni pentru studierea Soarelui şi a vremii cosmice, Biesecker a precizat că aceste predicţii nu se bazează pe datele obţinute de la aceste noi misiuni.

Monitorizarea activităţii solare şi formularea unor predicţii valabile devin nişte factori extrem de importanţi în contextul în care NASA pregăteşte pentru viitorul apropiat noi misiuni spre Lună şi Marte în care astronauţii vor ieşi de sub scutul protector al câmpului magnetic terestru.

Informații utile și pentru zborurile spațiale

În cadrul programului Artemis, NASA va trimite din nou echipaje umane pe Lună în 2024, cu un an înainte ca actualul ciclu solar să intre în perioada preconizată de vârf a activităţii.

Acest lucru înseamnă că NASA are nevoie de informaţii cât mai clare despre derularea activităţii solare, pentru a nu-şi pune astronauţii în primejdie.

În cadrul strategiei sale de monitorizare a activităţii solare, NASA are în vedere dotarea noii staţii spaţiale Gateway, ce urmează să fie plasată permanent pe orbita circumselenară, a unui laborator de analiză solară.

Staţia spaţială „Gateway va fi amplasată pe orbita Lunii cu mult înainte ca astronauţii să revină pe Lună, aşa că vom avea timp să facem unele măsurători şi să derulăm unele studii de acolo (…) pentru a înţelege mai bine acest mediu”, a explicat în cadrul conferinţei de presă Jake Bleacher, coordonatorul activităţilor ştiinţifice din cadrul NASA Human Exploration and Operations Mission Directorate.

Sursă foto: NASA/SDO

Surse: NASA, Space.com, Universul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Guvernul pregătește hotărâre pentru concediile medicale care nu au fost date în perioada de vid legislativ

Publicat

Executivul pregătește o hotărâre de guvern pentru acoperirea concediilor medicale care nu au fost date în perioada celor două săptămâni de vid legislativ din timpul pandemiei de COVID-19, a anunțat joi, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

„Se pregăteşte o hotărâre de guvern în acest sens. Casa (n.r. CNAS) a efectuat o evaluare a acelor cazuri care, în perioada de vid legislativ, nu au fost în spital sau s-au externat la cerere şi atunci când au mers la lucru nu au primit concediu medical. Reevaluarea acestora pentru a le putea da concediu medical revine medicului specialist, medicului infecţionist, care va da o recomandare către medicul de familie”, a declarat Tătaru.

Potrivit informaţiilor prezentate de Ministerul Sănătăţii, în cele două săptămâni de vid legislativ, au cerut externarea peste 900 de pacienţi infectaţi cu COVID-19, iar alte peste 3.000 de persoane diagnosticate cu noul tip de coronavirus au refuzat internarea. (Agerpres)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate