14 mai: Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care prevede că sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Totodată, instituţiile de presă ale statului vor transmite emisiuni şi materiale informative dedicate acestei zile.

Iniţiativa decretării unei astfel de zile a aparţinut unui grup de 34 de parlamentari de la PNL, PSD, UNPR, minorităţi şi neafiliaţi. În expunerea de motive, postată pe site-ul www.cdep.ro, aceştia au argumentat că, la data de 14 mai 1948, „au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea.” Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume mari, ca cel al părintelui Nicolae Steinhardt, al pastorului Richard Wurmbrand, al episcopului greco-catolic Iuliu Hosu, al părintelui greco-catolic Tertulian Langa, al politicianului Iuliu Maniu, al poetului Radu Gyr şi al soţiei sale sau al lui Mircea Vulcănescu şi Aurelian Bentoiu.

Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament la 16 martie 2016, adoptată de Senat, ca primă cameră sesizată, la 1 noiembrie 2016, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 16 mai 2017. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 30 mai 2017, decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste în data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.

Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti. Referitor la închisoarea de la Sighet, aceasta este acum un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

Arestarea episcopilor greco-catolici

Toți episcopii greco-catolici au fost arestați în anul 1948 și au ajuns în închisorile comuniste, decedând în aceste închisori sau în domiciliile obligatorii. Alături de episcopi, în acei ani ai dictaturii comuniste, au fost întemnițați foarte mulți preoți și credincioși ai Bisericii Greco-Catolice.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu, Episcopul Ioan Suciu, Episcopul Tit Liviu Chinezu, au încetat din viaţă la închisoarea din Sighet. Episcopul Vasile Aftenie al Bucureştilor a încetat din viaţă la MAI Bucureşti. Episcopul Ioan Bălan, care a trecut prin penitenciarul de la Sighet, a încetat din viaţă în domiciliu obligatoriu. Episcopul Iuliu Hossu a încetat din viaţă tot în domiciliu obligatoriu, după ce a stat timp de 5 ani la închisoarea din Sighet. Preasfinția Sa Alexandru Rusu, Episcopul de Maramureş, a încetat din viaţă în închisoarea din Gherla, scrie e-communio.ro.

Anul trecut, pe 2 iunie, la Blaj, Sfântul Părinte Papa Francisc i-a beatificat pe cei șapte episcopi români greco-catolici uciși din ură față de credință.

Citește și DOCUMENTAR ALBA24: Cine sunt martirii greco-catolici beatificați de Papa Francisc pe Câmpia Libertății de la Blaj

sursa: agerpres.ro, e-communio.ro