Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

14 octombrie, Sfânta Parascheva. Ce nu ar trebui să faci în această zi de sărbătoare a toamnei


Publicat

Cunoscută și ca ”Sfânta Vineri”, Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată stăpână peste lumea femeilor, dar și apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor. Se spune că alină suferința, îi mângâie pe cei intristați și-i izbăvește pe cei deznadăjduiți. În ziua de 14 octombrie, când este sărbătorită Sfânta Parascheva, se mai spune că nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce.

Foarte populară în rândul românilor, Sfânta Parascheva provine din cultul zeiței romane Venera (latinescul „venere“ înseamnă „ziua săptămânii dedicată lui Venus“), zeița frumuseții și a dragostei. Întrucât vestea despre minunile Sf. Parascheva se răspandise în toată țara, ea a fost numită Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, onomasticul grec „paraskevi“ înseamna „a cincea zi a săptămânii, vineri“. Sfânta Vineri era considerata stăpână peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, țesutul) fiind controlate de ea. Considerată apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor, ea dăruia și frumusețe fetelor care o ascultau. În cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spălau rufe și nu făceau pâine vinerea, pentru a nu fi orbite și lăsate vaduve (Sfânta fiind vaduvă). Mai erau interzise spălatul pe cap, împrumutatul din casă și petrecerile.

Sfânta Parascheva s-a nascut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși. La vârsta de 10 ani, auzind în biserică cuvintele „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), răspunde imediat îndemnului și își schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerșetor.

Decide să-și părăsească părinții pentru Hristos, înainte de a împlini 20 de ani. Ajunge la Constantinopol, unde ia învățătura unor călugări, cu viața duhovnicească. La sfatul acestora, merge la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va sta cinci ani. De aici a pleacă spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în aceste locuri. După ce vede Ierusalimul, se stabilește într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului.

Se spune că, într-o noapte, la vârsta de 25 de ani, un înger i-a spus în vis că trebuie să se reîntoarcă în locurile părintești. Parascheva revine în Epivat fără să spună cuiva cine este și de unde vine. După alți doi ani de nevoință, la vârsta de 27 de ani, trece la cele veșnice. A fost îngropată ca o străină, aproape de mare.

După câțiva ani, valurile au adus la țărm trupul neînsuflețit al unui marinar. Un sihastru care viețuia în acele locuri i-a rugat pe câțiva creștini să-l îngroape. Aceștia, în timp ce săpau, au descoperit un trup neputrezit. Nu au dat importanță acestui lucru și au pus alături de el și trupul marinarului.

Dar în noaptea următoare, unuia dintre creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis Cuvioasa Parascheva și i-a poruncit să ia trupul ei și să-l așeze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus în biserica „Sfinților Apostoli” din Kallicrateia, scrie crestinortodox.ro.

Moaștele Sfintei Parascheva

Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri. Au fost așezate pe 13 iunie 1641 în biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, din Iasi. În anul 1884, când biserica mănăstirii intră într-un proces de consolidare, sfintele moaște ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câțiva ani în Catedrala mitropolitană din Iași.

În martie 1944, sunt duse la Mănăstirea Ciorogârla de lângă București, din cauza ofensivei sovietice în Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moaștele au fost așezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov în catedrala din București și readuse în Catedrala mitropolitană din Iași, pe 26 noiembrie 1944.

Moaştele Sfintei Cuvioasa Parascheva nu sunt intacte in racla la care milioane de credinciosi s-au inchinat si se inchina de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitana din Iasi. Din trupul Sfintei s-au luat de la inceput talpile, care au ramas la Patriarhia Ecumenica din Constantinopol si care se afla in prezent la Biserica „Sfintii Imparati Constantin si Elena”, din Istanbul.

 Dupa cum a confirmat si Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se afla la Iasi din anul 1641 si inca de la inceput au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu si de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodata de atunci. Tot atunci s-a pus si un blestem prin care sunt afurisiti (blestemati) cei care ar indrazni sa instraineze fragmente din Sfintele Moaste. „Aceasta interdictie ramane neschimbata”, a precizat Mitropolia Moldovei.

De la sosirea lor, Moastele au fost protejate de blestem, iar calugarii Catedralei spun ca acestea se afla intr-un giulgiu in care au fost infasurate de cand au fost aduse, scrie crestinortodox.ro. Acest giulgiu este dintr-o panza de in, ros de trecerea anilor, si care are inscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an.

Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.

De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături.

De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce şi nu se mănâncă de dulce.

La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.

Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.

Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.

De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.

În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închse la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.

De Sfânta Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.

Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, afirma într-o predică: ”O citire sau o ascultare atenta a Acatistului ei ne arata in ce fel este ea „mult folositoare”‘.

Sfânta Cuvioasa Parascheva alina suferinta, mangaie pe cei intristati, izbaveste pe cei deznadajduiti (Icos 1). Sfânta Cuvioasa Parascheva ocroteste si izbaveste de boli, de spaima si de pagube (Icos 6).

surse: realitatea.net, crestinortodox.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cămin cultural cu muzeu și dispensar medical la Pâclișa. Primăria Alba Iulia vrea să continue investiția oprită acum 4 ani

Publicat

Primăria Alba Iulia vrea să continue lucrările la noul cămin cultural din Pâclișa, ce va găzdui și dispensar și muzeu etnografic, o investiție ce a fost aprobată în 2012 și oprită patru ani mai târziu. Contractul cu constructorul a fost reziliat, din cauza întârzierii lucrărilor și calității acestora.

Acum au fost actualizate cifrele investiției, prețul urcând cu circa 1,2 milioane lei și se propune continuarea lucrărilor ce au rămas la stadiul de structură de rezistență, pentru clădirea proiectată să aibă patru niveluri.

În ședința de vineri, consilierii locali vor avea de aprobat indicatorii tehnico-economici actualizați, faza proiect tehnic pentru obiectivul de investiții ”Construire cămin cultural, cabinete medicale și muzeu etnografic” – localitatea Pâclișa – municipiul Alba Iulia.

Imobilul se află pe strada Carpenului 129 A, are suprafața desfășurată de 979,10 mp și cea construită de 157.50 mp, iar valoarea totală actualizată a investiției este de 4.351.699,52 lei (inclusiv TVA),din care lucrări construcții-montaj 3.431.194,53 lei. Comparativ, valoarea aprobată inițial, în 2012, era de 3.140.747,97 lei (inclusiv TVA).

Durata de realizare a investiției este de 12 luni.

Regimul de înălțime al clădirii este demisol – 3 niveluri și parter.

Studiul de fezabilitate a fost aprobat în 2012. Proiectul prevedea construirea unui imobil nou în Pâclișa, în care să funcționeze căminul cultural, un muzeu etnografic, dar și cabinete medicale. Clădirea ce adăpostea căminul cultural era veche, în stare avansată de degradare și a fost demolată.

În 2014, Fininvest SRL Alba Iulia a început lucrările și a realizat structura de rezistență, o parte din închiderile perimetrale și hidroizolații – toate în proporție de 75%.

”Deoarece execuția lucrărilor avansa greoi, nu au fost respectate termenele contractuale și având probleme din punct de vedere calitativ”, Primăria Alba Iulia a decis în 2016 rezilierea contractului de execuție, iar lucrările au rămas în stadiul de acum patru ani, potrivit documentației.

Lucrările neconforme nu au fost decontate, iar acestea trebuie remediate.

Ulterior, documentația tehnică inițială a fost completată și a fost nevoie de o nouă autorizație de construire.

În 2018, au fost actualizate prețurile și recalculate cantitățile ”rest de executat”.

Lucrările propuse în continuare sunt la structura de rezistență, compartimentare clădire, finisaje interioare și exterioare, racordare la utilități și amenajări exterioare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Numele a 40 de prizonieri din Alba, făcute publice de ambasadorul român la Moscova. Vezi dacă strămoșii tăi sunt pe LISTĂ

Publicat

Ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare, a reușit să recupereze, în premieră, după o muncă titanică în arhive, numele a 800 de prizonieri români din cel de-al doilea război mondial, morți în lagărul NKVD nr. 99 de la Spassk, Karaganda, Kazahstan.

Este un demers unic realizat în memoria celor care și-au dat viața pentru această țară, uitați într-un lagăr de exterminare dintr-o țară ”prietenă”

Dintre aceștia, 40 de prizonieri sunt din județul Alba. Este vorba despre oameni despre care familiile lor nu au mai știut nimic, niciodată, considerâdu-i decedați în război. Lista lor, mai jos.

Unele dintre sate nu mai fac astăzi parte din județul Alba, iar altele au denumiri schimbate. Cercetarea a fost făcută pe baza arhivelor și a datelor de atunci.

Acum revine urmaşilor prizonierilor români sarcina de a-şi identifica bunicii şi străbunicii în această listă” a scris Vasile Soare, pe contul său de Facebook.

Lista nominală completă a celor 800 de prizonieri români decedați în lagărul NKVD de la Spassk (Kazahstan), poate fi vizualizată aici.

Ambasadorul Vasile Soare, a postat pe contul său de Facebook, informații importante legate de aceste liste.

Acesta a realizat cercetările de unul singur și chiar s-a dus de mai multe ori în zona lagărului, unde a realizat o serie de fotografii în care se observă gropi de înhumare sau obiecte personale ale deținuților.

”Cele 800 de nume de prizonieri români de război din listă au fost identificate de subsemnatul în 2002-2003 în Arhivele din or. KARAGANDA, în timpul primului mandat de ambasador al României în Kazahstan, şi grupate pe judeţele României, de unde proveneau prizonierii noştri.

Numele şi prenumele, prenumele tatălui, anul naşterii lor sunt relativ corect redactate, însă la denumirile localităţilor/judeţelor natale din România de la acea vreme s-au strecurat multe greşeli, înregistrarea prizonierilor români în registrele lagărelor fiind făcută în limba rusă de organele sovietice, necunoscătoare ale limbii române.

Când am întocmit Lista (2003), eu am retranscris în limba română ceea ce s-a consemnat în anii 1941-1950 în limba rusă în registrele lagărului…

Aşadar, acum revine urmaşilor prizonierilor români sarcina de a-şi identifica bunicii şi străbunicii în această listă! Trebuie să se ţină cont şi de faptul că în vremea aceea, unele localităţi se aflau în alte judeţe/vecine astăzi (ex.unele localităţi din jud.Râmnicu Sărat din anii 40-50 se află în prezent în jud.Vrancea).

Important de menţionat este că, după cercetarea în Arhivele din or.Karaganda/Kazahstan (unde făceam deplasări periodic aprox. 1000 km de la Alma-Ata, fosta capitală a Kazahstanului, unde se afla Ambasada României la acea vreme) şi identificarea datelor preţioase despre detenţia în Lagărul nr.99 de la Spassk a peste 7000 de prizonieri români care au ajuns, mulţi dintre ei, după Stalingrad-Cotul Donului la muncă în minele de cărbuni din regiune, Dumnezeu m-a luminat şi m-a determinat să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru cinstirea memoriei celor peste 900 de prizonieri români care au murit în acel lagăr între 1941-1950 (din păcate, atunci găsisem în arhive în clar aprox. 800 de nume).

Aşa se face că, după complicate aventuri, subsemnatul a reuşit să realizeze PRIMUL MONUMENT ROMÂNESC DIN SPAŢIUL FOSTEI URSS DEDICAT PRIZONIERILOR ROMÂNI MORŢI ÎN LAGĂRELE SOVIETICE, care a fost amplasat în cimitirul prizonierilor străini de peste drum de fostul lagăr SPASSK 99 şi dezvelit, în cadrul unei ceremonii emoţionante, la 9 septembrie 2003, de însuşi preşedintele României de la acea vreme, dl.Ion Iliescu, aflat în vizită oficială în Kazahstan. Monumentul a fost sfinţit atunci de un preot roman după tradiţia noastră” a scris ambasadorul, pe Facebook.

”Am sentimentul unei noi misiuni îndeplinite pentru că astăzi, de Înălţare-Ziua Eroilor României 2020, la 75 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, aduc o veste nesperată altor 800 de familii de români despre destinul şi locul de înhumare a taţilor, bunicilor, străbunicilor şi rudelor acestora – foşti prizonieri români de război, care nu s-au mai întors nicodată Acasă din lagărele din Kazahstan şi URSS. Sunt convins că regăsirea va fi o veritabilă sărbătoare în aceste familii.

Fie ca astăzi şi sufletele ostaşilor români căzuţi pe front sau morţi ca prizonieri de război în lagăre în URSS şi nu numai să se înalţe, noi toţi având datoria să nu-I uităm şi să le cinstim memoria cum se cuvine!!!” a mai adăugat acesta.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: O conductă de gaz de pe o stradă din Sebeș a fost fisurată după ce un perete s-a prăbușit

Publicat

O conductă de gaz metan a fost fisurată în Sebeș, pe strada Cloșca, după ce un perete dintr-o construcție s-a prăbușit și deteriorat conducta. 

La fața locului au intervenit pompierii din Sebeș.

Potrivit ISU Alba, mai multe persoane ce locuiesc în apropierea conductei de gaz lucrau la o construcție, iar  un perete din construcție s-a prăbușit și elementele componente ale acestuia au deteriorat conducta de gaz.

Știre în curs de actualizare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de FURTUNĂ în Alba. Averse, descărcări electrice, grindină și vânt puternic

Publicat

nori furtuna

Județul Alba se află sub atenționare Cod Galben de furtună, joi după-amiaza.

Potrivit ANM, se vor semnala descărcări electrice, averse ce vor cumula 15-20 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului și grindină de mici dimensiuni.

Atenționarea este valabilă până la ora 17.00.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate