Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

15 ianuarie- Ziua lui Eminescu: 171 de ani de la nașterea celui mai mare poet român. „Luceafărul”, cel mai lung poem de dragoste


Publicat

15 ianuarie * Ziua lui Mihai Eminescu * Ziua Culturii Naționale: în fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei românești” ajunge la inimile celor care îl omagiază. Anul acesta se împlinesc 171 de ani de la nașterea celui mai mare poet român, care, chiar dacă îl trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simțit prin poemele cunoscute.

Are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri. Nu este român care la școală nu a învățat măcar o poezie de Eminescu sau vreun îndrăgostit care nu a putut alege vreun poem al poetului, pe care să-l recite iubitei. eminescu

În Alba Iulia, una dintre cele mai bune școli îi poartă numele marelui poet, Școala Generală Nr.7 „Mihai Eminescu”, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia. Aproape în toate orașele din România o școală sau un liceu îi poartă numele. Este simbolul Culturii Naționale.

Ziua de 15 ianuarie, a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 – 1889). Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie. Este o sărbătoare națională, care are loc anual în România pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta, și efortul academic.

15 ianuarie – Ziua lui Eminescu – ”Luceafărul poeziei românești”

Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soț”, dar și altele care cu siguranță au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie și nu numai.

eminescu

Fiind băiet păduri cutreieam” este printre primele poezii ale lui Eminescu, care evocă copilăria lui la Botoșani și Ipotești.

„Alături teiul vechi mi se deschide:

Din el ieşi o tânără crăiasă,

Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,

Cu fruntea ei într-o maramă deasă,

Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;

Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,

Călcând pe vârful micului picior,

Veni alături, mă privi cu dor.

Şi ah, era atâta de frumoasă,

Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta

Un înger blând cu faţa radioasă,

Venind din cer se poate arăta;

Iar păru-i blond şi moale ca mătasa

Grumazul alb şi umerii-i vădea.

Prin hainele de tort subţire, fin,

Se vede trupul ei cel alb deplin”.

eminescu

„Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii, care a fost începută în 1873 și a fost scrisă și finalizată de-a lungul multor ani, ajungând să fie publicată în 1883.

În 2009, a fost omolgat de către Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste.

„A fost odată ca-n povești

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărătești,

O prea frumoasă fată.

 

Și era una la părinți

Și mândră-n toate cele,

Cum e Fecioara între sfinți

Și luna între stele.

 

Din umbra falnicelor bolți

Ea pasul și-l îndreapta

Lângă fereastra, unde-n colț

Luceafărul așteaptă.

 

Privea în zare cum pe mări

Răsare și străluce,

Pe mișcătoarele cărări

Corăbii negre duce,

 

Îl vede azi, îl vede mâni,

Astfel dorința-i gata,

El iar, privind de săptămâni,

Îi cade dragă fata”.

„Pe lângă plopii fără soț” este poezia care evocă iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle. Cei 29 de plopi albi aflați pe Șoseaua Bucium din municipiul Iași au fost inspirația poetului în compunerea poeziei.

„Pe lângă plopii fără soț

Adesea am trecut;

Mă cunoșteau vecinii toți-

Tu nu mai cunoscut.

La geamul tău ce strălucea

Privii atât de des;

O lume toată-nțelegea-

Tu nu mai înțeles.

De câte ori am așteptat

O șoaptă de răspuns!

O zi din viață să-mi fi dat,

O zi mi-era de-ajuns;

O oră să fi fost amici,

Să ne iubim cu dor,

S-ascult de glasul gurii mici

O oră, și să mor”.

„Scrisoarea III” este o poezie scrisă de Mihai Eminescu, publicată pentru prima oară pe 1 mai 1881 în revista Convorbiri literare.

Poezia este structurată pe două părți: prima parte reprezintă trecutul glorios al ostașilor români în contrast cu falsul patriotism al contemporanilor. Partea a doua este o satiră la adresa societății contemporane poetului și a lipsei de patriotism al contemporanilor.

Tema poemului este demascarea falsului patriotism al contemporanilor în contrast cu vitejia ostașilor români din trecut. Poemul este o reprezentare epică a Bătăliei de la Rovine. Personajul principal din poezie este Mircea cel Bătrân.

eminescu

15 ianuarie- ziua lui Eminescu

Pe data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani a venit pe lume cel de-al șaptelea copil, din cei 11, ai căminarului Gheorghe și Ralucăi Eminovici, Mihai Eminescu (născut Mihai Eminovici).

Își petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Aceste momente le evocă și în poeziile „Fiind băiet…” sau „O, rămâi”.

Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi și termină clasa a IV-a, fiind al cincilea elevi din cei 82 de colegi. După terminarea claselor primare face două clase de gimnaziu și părăseşte şcoala în 1863. Revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866.

Se angajează ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani, la tribunal şi primărie și mai pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.

Anul 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. Astfel că, în luna ianuarie a anului 1866, când moare profesorul de limba română, Aron Pumnul, elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti”, în care apare şi poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” semnată Mihai Eminovici.

La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aş avea”. Iosif Vulcan este cel care îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” încă cinci poezii.

Din 1866 până în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. În acești ani a vrut să aibă contact direct cu poporul, limba, obiceiurile şi realitatea românească.

A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi duce la capăt proiectul și ajunge sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali, apoi la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale.

Continuă să publice în „Familia”, scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,”Geniu pustiu”, rămase în manuscris și face traduceri din germană.

Între 1869 şi 1862 este student la Viena unde urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi.

Activează în rândul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici, o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle și începe colaborarea la „Convorbiri Literare”. Tot în această perioadă debutează ca publicist în ziarul „Albina” din Pesta.

Între 1872 şi 1874 este student la Berlin, iar Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.

Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. Director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui și redactor la ziarul „Curierul de Iaşi “ sunt activitățile poetului la Iași.

Continuă să publice în „Convorbiri Literare” și devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură și necazuri în familie, i-au murit mai mulți frați și își pierde și mama.

S-a îndrăgostit de Veronica Micle, poetă cunoscută oamenilor întocmai pentru iubirea care a legat-o de Mihai Eminescu.

În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul „Timpul“. Desfăşoară o activitate publicistică și aici i se ruinează sănătatea. În 1833 scrie și marile lui poeme, „Scrisorile” și „Luceafărul”.

În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lîngă Viena. În decembrie îi apare volumul „Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu).

Mihai  Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15  iunie, în zori – ora 03.00) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.

După 129 de ani de la moartea poetului, încă nu se știe motivul pentru care s-a stins din viață. Mihai Eminescu a fost internat într-un centru de sănătate, înainte să moară, pe motiv că ar fi înnebunit.

Cu timpul s-a arătat că diagnosticele puse de anumiţi medici erau fanteziste şi nu se bazau pe simptome adevărate. Atât familia, cât şi Veronica Micle nu au primit nicio informaţie despre starea de sănătate a poetului.

Și totuși i s-a pus diagnosticul “ciudat” de sifilis (se pare că Eminescu nu manifesta simptomele proprii bolii), iar pentru că la vremea respectivă nu exista un tratament concret împotriva acestei boli, medicii din ospiciu l-au trecut pe un tratament-şoc pe bază de mercur.

Tratamentul i se administra regulat, în ciuda faptului că era cunoscută drept o substanţă toxică, chiar şi în doze foarte mici. De la prima “îmbolnăvire” şi până la data decesului, viaţa lui Eminescu a însemnat un nefericit drum spre ospicii, după bunul plac al celor din ţară şi din afară, care îi doreau răul.

Poetul George Călinescu a scris despre moartea poetului: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc.

Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota în jurnalul său: “Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienaţi, de o embolie”. Luceafărul poeziei româneşti, poetul nepereche…”.

Unul dintre cei mai mari români murea “în cea din urmă mizerie”, după cum anunţa sora sa, Harietta. Dr. N. Tomescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu nota în unul din jurnalele sale:

“Oricum ar fi, sfârşitul total nu părea iminent, căci el se nutrea bine, dormea şi puterile se susţineau cu destulă vigoare. Un accident (n.r. – Eminescu a fost lovit în cap cu o piatră de către un pacient nebun) însă de mică importanţă a agravat starea patologica a cordului şi a accelerat moartea”.

Tot medicul Tomescu nota după autopsie: “Eminescu n-a fost sifilitic… Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce şi intensă a facultăţilor sale intelectuale”.

15 ianuarie- Ziua lui Eminescu

Prezența lui Mihai Eminescu în Alba Iulia, în urmă cu 152 de ani, este strâns legată de îndelunga sa şedere la Blaj, mai-septembrie 1866.

Este perioada în care Școlile româneşti din Blaj erau cele mai „înalte” din Transilvania. Cursurile lor erau urmate, deopotrivă, de elevi şi studenţi greco-catolici şi ortodocşi, printre care mulţi din Alba Iulia şi satele din jurul ei.

A locuit cu mai mulţi dintre elevii şi studenţii blăjeni, care i-au oferit modestele lor „cvartire” (găzduire), ca şi tradiţionalele lor mese, Eminescu le asculta cu interes discuţiile, intervenind destul de rar şi numai în domeniile în care era “expert”.

Din aceste prelungite discuţii, cele mai multe petrecute în serile şi nopţile de primăvară-vară, a putut să afle Eminescu şi alte date şi informaţii, unele de amănunt, despre Alba Iulia şi rolul ei jucat în istoria naţională de până atunci. În fond, era vorba de una dintre cele mai importante localităţi din Transilvania, situată la doar 40 de km de Blaj.

În Alba Iulia, una dintre cele mai bune școli îi poartă numele marelui poet, Școala Generală Nr. 7 „Mihai Eminescu”, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia. Are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri.

Pe data de 15 iunie 1889, marele naționalist și poet român a murit în casa de sănătate a doctorului Șuțu. După 125 de ani de la moartea sa încă nu se cunoaște cauza morții poetului, Mihai Eminescu.

Mihai Eminescu – Luceafărul ( Cel mai lung poem de dragoste din lume)

A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Din rude mari împărătești,
O prea frumoasă fată.

Și era una la părinți
Și mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinți
Și luna între stele.

Din umbra falnicelor bolți
Ea pasul și-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colț
Luceafărul așteaptă.

Privea în zare cum pe mări
Răsare și străluce,
Pe mișcătoarele cărări
Corăbii negre duce.

Îl vede azi, îl vede mâni,
Astfel dorința-i gata;
El iar, privind de săptămâni,
Îi cade dragă fata.

Cum ea pe coate-și răzima
Visând ale ei tâmple
De dorul lui și inima
Și sufletu-i se împle.

Și cât de viu s-aprinde el
În orișicare sară,
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apară.

*

Și pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie,
Țesând cu recile-i scântei
O mreajă de văpaie.

Și când în pat se-ntinde drept
Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept,
I-nchide geana dulce;

Și din oglindă luminiș
Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închiși
Pe fața ei întoarsă.

Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prindă.

Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftând din greu suspină
– „O, dulce-al nopții mele domn,
De ce nu vii tu? Vină!

Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă și în gând
Și viața-mi luminează!”

El asculta tremurător,
Se aprindea mai tare
Și s-arunca fulgerător,
Se cufunda în mare;

Și apa unde-au fost căzut
În cercuri se rotește,
Și din adânc necunoscut
Un mândru tânăr crește.

Ușor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestei
Și ține-n mână un toiag
Încununat cu trestii.

Părea un tânăr voevod
Cu păr de aur moale,
Un vânăt giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.

Iar umbra feței străvezii
E albă ca de ceară –
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie-n afară.

– „Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ți urmez chemarea,
Iar cerul este tatăl meu
Și mumă-mea e marea.

Ca în cămara ta să vin,
Să te privesc de-aproape,
Am coborât cu-al meu senin
Și m-am născut din ape.

O, vin’! odorul meu nespus,
Și lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.

Colo-n palate de mărgean
Te-oi duce veacuri multe,
Și toată lumea-n ocean
De tine o s-asculte.”

– „O, ești frumos, cum numa-n vis
Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată;

Străin la vorbă și la port,
Lucești fără de viață,
Căci eu sunt vie, tu ești mort,
Și ochiul tău mă-ngheață.”

Trecu o zi, trecură trei
Și iarăși, noaptea, vine
Luceafărul deasupra ei
Cu razele-i senine.

Ea trebui de el în somn
Aminte să-și aducă
Și dor de-al valurilor domn
De inim-o apucă

– „Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă și în gând
Și viața-mi luminează!”

Cum el din cer o auzi,
Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti
În locul unde piere;

În aer rumene văpăi
Se-ntind pe lumea-ntreagă,
Și din a chaosului văi
Un mândru chip se-ncheagă;

Pe negre vițele-i de păr
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevăr
Scăldat în foc de soare.

Din negru giulgi se desfășor
Marmoreele brațe,
El vine trist și gânditor
Și palid e la față;

Dar ochii mari și minunați
Lucesc adânc himeric,
Ca două patimi fără saț
Și pline de-ntuneric.

– „Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult ș-acuma,
Și soarele e tatăl meu,
Iar noaptea-mi este muma;

O, vin’, odorul meu nespus,
Și lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.

O, vin’, în părul tău bălai
S-anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri să răsai
Mai mândră decât ele.”

– „O, ești frumos cum numa-n vis
Un demon se arată,  alba24
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată!

Mă dor de crudul tău amor
A pieptului meu coarde,
Și ochii mari și grei mă dor,
Privirea ta mă arde.”

– „Dar cum ai vrea să mă cobor?
Au nu-nțelegi tu oare,
Cum că eu sunt nemuritor,
Și tu ești muritoare?”

– „Nu caut vorbe pe ales,
Nici știu cum aș începe –
Deși vorbești pe înțeles,
Eu nu te pot pricepe;

Dar dacă vrei cu crezământ
Să te-ndrăgesc pe tine, alba24
Tu te coboară pe pământ,
Fii muritor ca mine.”

– „Tu-mi ceri chiar nemurirea mea
În schimb pe-o sărutare,
Dar voi să știi asemenea
Cât te iubesc de tare;

Da, mă voi naște din păcat,
Primind o altă lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi să mă dezlege.”

Și se tot duce… S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.

  • alba24

În vremea asta Cătălin,
Viclean copil de casă,
Ce împle cupele cu vin
Mesenilor la masă,

Un paj ce poartă pas cu pas
A-mpărătesii rochii,
Băiat din flori și de pripas,
Dar îndrăzneț cu ochii,

Cu obrăjei ca doi bujori
De rumeni, bată-i vina,
Se furișează pânditor
Privind la Cătălina.

Dar ce frumoasă se făcu
Și mândră, arz-o focul;
Ei Cătălin, acu-i acu
Ca să-ți încerci norocul.

Și-n treacăt o cuprinse lin
Într-un ungher degrabă.
– „Da’ ce vrei, mări Cătălin?
Ia du-t’ de-ți vezi de treabă.”

– „Ce voi? Aș vrea să nu mai stai
Pe gânduri totdeuna,
Să râzi mai bine și să-mi dai
O gură, numai una.”

– „Dar nici nu știu măcar ce-mi ceri,
Dă-mi pace, fugi departe –
O, de luceafărul din cer
M-a prins un dor de moarte.”

– „Dacă nu știi, ți-aș arăta
Din bob în bob amorul,
Ci numai nu te mânia,
Ci stai cu binișorul.

Cum vânătoru-ntinde-n crâng
La păsărele lațul,
Când ți-oi întinde brațul stâng
Să mă cuprinzi cu brațul;

Și ochii tăi nemișcători
Sub ochii mei rămâie…
De te înalț de subțiori
Te-nalță din călcâie;

Când fața mea se pleacă-n jos,
În sus rămâi cu fața,
Să ne privim nesățios
Și dulce toată viața;

Și ca să-ți fie pe deplin
Iubirea cunoscută,
Când sărutându-te mă-nclin,
Tu iarăși mă sărută.”

Ea-l asculta pe copilaș
Uimită și distrasă,
Și rușinos și drăgălaș,
Mai nu vrea, mai se lasă.

Și-i zise-ncet: – „Încă de mic
Te cunoșteam pe tine,
Și guraliv și de nimic,
Te-ai potrivi cu mine…

Dar un luceafăr, răsărit
Din liniștea uitării,
Dă orizon nemărginit
Singurătății mării;

Și tainic genele le plec,
Căci mi le împle plânsul
Când ale apei valuri trec
Călătorind spre dânsul;

Lucește c-un amor nespus
Durerea să-mi alunge,
Dar se înalță tot mai sus,
Ca să nu-l pot ajunge.

Pătrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte…
În veci îl voi iubi și-n veci
Va rămânea departe…

De-aceea zilele îmi sunt
Pustii ca niște stepe,
Dar nopțile-s de-un farmec sfânt
Ce nu-l mai pot pricepe.”

– „Tu ești copilă, asta e…
Hai ș-om fugi în lume,
Doar ni s-or pierde urmele
Și nu ne-or ști de nume,

Căci amândoi vom fi cuminți,
Vom fi voioși și teferi,
Vei pierde dorul de părinți
Și visul de luceferi.”

*

Porni luceafărul. Creșteau
În cer a lui aripe,
Și căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.

Un cer de stele dedesubt,
Deasupra-i cer de stele –
Părea un fulger nentrerupt
Rătăcitor prin ele.

Și din a chaosului văi,
Jur împrejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi,
Cum izvorau lumine;

Cum izvorând îl înconjor
Ca niște mări, de-a-notul…
El zboară, gând purtat de dor,
Pân’ piere totul, totul;

Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaște,
Și vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naște.

Nu e nimic și totuși e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemene
Uitării celei oarbe.

– „De greul negrei vecinicii,
Părinte, mă dezleagă
Și lăudat pe veci să fii
Pe-a lumii scară-ntreagă;

O, cere-mi, Doamne, orice preț,
Dar dă-mi o altă soarte,
Căci tu izvor ești de vieți
Și dătător de moarte;

Reia-mi al nemuririi nimb
Și focul din privire,
Și pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire…

Din chaos, Doamne,-am apărut
Și m-aș întoarce-n chaos…
Și din repaos m-am născut.
Mi-e sete de repaos.”

– „Hyperion, ce din genuni
Răsai c-o-ntreagă lume,
Nu cere semne și minuni
Care n-au chip și nume;

Tu vrei un om să te socoți,
Cu ei să te asameni?
Dar piară oamenii cu toți,
S-ar naște iarăși oameni.

Ei numai doar durează-n vânt
Deșerte idealuri –
Când valuri află un mormânt,
Răsar în urmă valuri;

Ei doar au stele cu noroc
Și prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Și nu cunoaștem moarte.

Din sânul vecinicului ieri
Trăiește azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarăși soare;

Părând pe veci a răsări,
Din urmă moartea-l paște,
Căci toți se nasc spre a muri
Și mor spre a se naște.

Iar tu, Hyperion, rămâi
Oriunde ai apune…
Cere-mi cuvântul meu de-ntâi –
Să-ți dau înțelepciune?

Vrei să dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Să se ia munții cu păduri
Și insulele-n mare?;

Vrei poate-n faptă să arăți
Dreptate și tărie?
Ți-aș da pământul în bucăți
Să-l faci împărăție.

Îți dau catarg lângă catarg,
Oștiri spre a străbate
Pământu-n lung și marea-n larg,
Dar moartea nu se poate…

Și pentru cine vrei să mori?
Întoarce-te, te-ndreaptă
Spre-acel pământ rătăcitor
Și vezi ce te așteaptă.”

*

În locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Și, ca și-n ziua cea de ieri,
Lumina și-o revarsă.

Căci este sara-n asfințit
Și noaptea o să-nceapă;
Răsare luna liniștit
Și tremurând din apă.

Și împle cu-ale ei scântei
Cărările din crânguri.
Sub șirul lung de mândri tei
Ședeau doi tineri singuri

– „O, lasă-mi capul meu pe sân,
Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin
Și negrăit de dulce;

Cu farmecul luminii reci
Gândirile străbate-mi,
Revarsă liniște de veci
Pe noaptea mea de patimi.

Și de asupra mea rămâi
Durerea mea de-o curmă,
Căci ești iubirea mea de-ntâi
Și visul meu din urmă.”

Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor față;
Abia un braț pe gât i-a pus
Și ea l-a prins în brațe…

Miroase florile-argintii
Și cad, o dulce ploaie,
Pe creștetele-a doi copii
Cu plete lungi, bălaie.

Ea, îmbătată de amor,
Ridică ochii. Vede
Luceafărul. Și-ncetișor
Dorințele-i încrede

– „Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru și în gând,
Norocu-mi luminează!”

El tremură ca alte dăți
În codri și pe dealuri,
Călăuzind singurătăți
De mișcătoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul
– „Ce-ți pasă ție, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor și rece.”

surse: wikipedia, youtube



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

8 Comentarii

8 Comments

  1. Camelian Propinatiu

    miercuri, 15.01.2014 at 11:24

    Inainte de a citi bestselleruri despre, sau chiar manuale si auxiliare, de cautat in biblioteci:
    George Calinescu – Viata lui Mihai Eminescu.
    George Calinescu – Opera lui Mihai Eminescu, 5 volume, 1934-1936,
    Zoe Dumitrescu-Busulenga – Eminescu. Viata, Creatie, Cultura
    Constantin Noica – Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii romanesti
    Dr Ion Nica – Eminescu. Structura somato-psihica.
    Amuzanta in postromânism fiind deturnarea cercetarii de la Opera spre cum arata Eminescu si cum a murit! Ci multi denigratori prezinta drept poezii pornografice fragmente din folclorul cules de Eminescu dupa obiceiul romanticilor germani.

  2. ionita

    miercuri, 15.01.2014 at 12:20

    D.zeu este cu LUCEAFARUL!

  3. Stela

    miercuri, 15.01.2014 at 15:40

    Eminescu a fost si este intre spirit si logos sfant . Portretul Lui este pentru mine Icoana sfanta din Carpati.
    Versurile lui sunt stiinta rimata pe intelesul omului .
    Religia -o Sinistra Farsa , o Axa a Raului , Cutia Pandorei , Gaura Neagra a Istoriei.

  4. Stela

    miercuri, 15.01.2014 at 15:51

    Eminescu este intre spirit si logos sfant .Din portretul Lui am facut icoana vietii mele, icoana sfanta din Carpati.
    Versurile poetului sunt o stiinta rimata pe intelesul omului.Fara El nu as fi inteles revelatia ca :
    ” La steaua care a rasarit /
    E o cale atat de lunga /
    Ca mii de ani i-au trebuit /
    Luminii sa ajunga /
    Icoana stelei ce-a murit
    Încet pe cer se suie;
    Era pe când nu s-a zarit,
    Azi o vedem, si nu e.

  5. liana

    miercuri, 15.01.2014 at 20:46

    Ziua a inceput minunat ; cu cateva intrebari despre Eminescu,adresate catorva tinere ,cam instrainate de minunatul taram liric al poeziei .Instrainare justificata ,atata timp cat …chiar si de ziua comemorarii lui ,a lui Eminescu ,la marile posturi de tv. , Eminescu a fost inlocuit cu…. BARFA anului 2013 …2014 -respectiv , cat de halucinanta este relatia Victor Slav si Bianca …si cum POPORUL asta …numai la noi cu alt nume … ??? decat acela de „gura lumi-i sloboda ” sau ” gura lumii n-o astupa nici pamantul” ,deci POPORUL acesta nu este LASAT IN PACE sa dirijeze cum stie el mai bine ,aceasta relatie ,cu acesti doi tineri rebeli ,care …in tupeul lor, chiar cred ca pe lumea asta ,pot sa faca ceeea ce mintea lor bulversata de pretentii de libertate ,de genul ”e viata noastra si facem ce credem noi de cuviinta sa facem ” -casatoria – fiind viata conjugala …si nu viata publica …si televizata … si cu conferinte si congrese de MAHALA -a carei unica tema este cea mai sus anuntata . Evident … cu asa teme , abordate de ziua lui Eminescu
    ( pacat ca n-ati imbracat-o pe Bianca in tinuta de epoca ,intruchipand-o pe controversata Veronica si pe Victor in aleasa tinuta de poet de geniu -precum Adrian Pintea …starea lor psihica corespundea perfect nefericitei si incalcitei povesti de dragoste a poetului …poveste cu care a plecat in eternitate. Incalcita nu de ei ,ci de metehnele barbatilor ,de interesele si razbunarile PRIETENILOR ,si de o morala ,intotdeauna greu de urmat si de descalcit ,sub pasul grabit al tineretii tiranice .Interpretandu-i pe ei ,s-ar fi inteles mai bine pe sine.
    Si ca sa le dau lor o bucurie ,in aceasta prelungita tristete SEMANATA cu viclenie de catre Anda et company ,ei bine dragilor …voi… Victor si Bianca …prin toata aceasta mascarada ,bine construita de societate, voi intruchipati pentru mine ,chiar povestea de iubire a lui Mihai Eminescu si a Veronicai Micle -despartiti sau nu. Fiti BINECUVANTATI de Dumnezeu , macar cu dorinta sincera si cu iubirea pe care un contemporan de-al vostru v-o impartaseste.

  6. prisacariu lori

    miercuri, 15.01.2014 at 21:39

    Cand canti sau asculti ,,PE LANGA PLOPII FARA SOT”, iti vine sa plangi.

  7. un galatean

    joi, 16.01.2014 at 15:56

    Mihai Eminescu, a fost, este, si va ramane, „Luceafarul” Literaturii Romanesti. Slabe sperante, sa-i poata lua cineva locul…mai ales din inima noastra, a celor ce am crescut, si ne-am hranit „educatia”, cu operele literare a marelui poet.

  8. NICOLAE

    duminică, 17.01.2016 at 00:01

    …MARE ROMÂN MARE…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Mutaţia britanică a coronavirusului, asociată unei mortalităţi crescute. Noua tulpină pare a fi cu aproape 30% mai mortală

Publicat

Premierul britanic Boris Johnson a declarat vineri că varianta coronavirusului SARS-CoV-2 detectată iniţial în Marea Britanie în luna decembrie provoacă de asemenea o mortalitate crescută, în plus faţă de faptul că este mai contagioasă, relatează AFP şi Reuters.

Guvernul din Regatul unit analizează mutarea rapelului pentru a doua doză de vaccin la 12 săptămâni, pentru a nu aglomera centrele de vaccinare și pentru a putea vaccina cu prima doză o parte cât mai mare din populație.

”Am fost informaţi astăzi că, în plus faţă de răspândirea mai rapidă, se pare că acum există unele dovezi că noua variantă (a coronavirusului) poate fi asociată unui grad mai ridicat al mortalităţii”, a spus Johnson la un briefing de presă.

În privinţa vaccinurilor anti-COVID-19 deja dezvoltate, el a menţionat că datele existente în prezent arată că ambele vaccinuri aprobate deocamdată în Marea Britanie (AstraZeneca/Oxford şi Pfizer/BioNtech) sunt eficace atât împotriva variantelor anterioare ale coronavirusului SARS-CoV-2, cât şi a celor recent descoperite.

Mutaţia britanică a coronavirusului a devenit dominantă la Londra şi într-o parte a Angliei, provocând o creştere puternică a spitalizărilor şi deceselor, iar sistemul sanitar britanic a fost copleşit de valul de internări, această mutaţie fiind în prezent semnalată şi în afara Marii Britanii.

Numărul zilnic al infectărilor în această ţară începe să scadă sub efectul lockdown-ului, dar se menţine la valori ridicate, cu 40.201 de noi cazuri vineri, rămânând ridicat şi numărul deceselor, care au fost 1.401 în ultimele 24 de ore.

Guvernul de la Londra încearcă să stăvilească răspândirea virusului printr-o campanie rapidă şi masivă de vaccinare, până în prezent fiind vaccinaţi circa 5.38 de milioane de britanici.

Informațiile preliminare sugerează că varianta de coronavirus care a apărut în Marea Britanie ar putea fi cu 30% mai mortală, spune premierul Boris Johnson.

Datele au fost evaluate de oamenii de știință din cadrul unui grup consultativ, care apoi au informat guvernul, conform BBC.

Dovezile sunt în stadiu preliminar.

Studiile au arătat tulipna britanică se poate răspândi mai ușor decât alte versiuni ale virusului.

„Pe lângă răspândirea mai rapidă, acum pare, de asemenea, că există unele dovezi că noua variantă – varianta care a fost identificată pentru prima dată în Londra – ar putea fi asociată cu un grad mai ridicat de mortalitate”, a spus Boris Johnson.

La rândul său, consilierul ştiinţific al guvernului britanic, Patrick Vallance, a declarat că dovezile privind letalitatea „sunt îngrijorătoare”, dar „nu sunt încă puternice”.

Noua variantă pare a fi cu aproximativ 30% mai mortală.

De exemplu, din o mie de persoane care au peste 60 de ani, infectate cu varianta veche, se estimează că 10 pot muri. În rândul celor infectați cu noua tulpină, estimările arată 13 decese din 1.000.

Noua variantă a fost detectată pentru prima dată în Kent în septembrie. De atunci a devenit versiunea dominantă a virusului în Anglia și Irlanda de Nord și s-a răspândit în peste 50 de alte țări.

Guvernul britanic analizează amânarea rapelului cu cea de-a doua doză pentru vaccin la 12 săptămâni

Datele de până acum susţin decizia Marii Britanii de a amâna până în a 12-a săptămână administrarea celei de-a doua doze de vaccin Pfizer, a afirmat joi ministrul Sănătăţii Matt Hancock în parlament, transmite Reuters.

„Circa 89% din eficacitate vine între a 14-a şi a 21-a zi după prima doză”, a spus Hancock, adăugând că a analizat datele şi că acestea susţin decizia autorităţilor de a prelungi la 12 săptămâni intervalul de timp între administrarea celor două doze.

„Ne uităm la aceste date şi măsurăm eficacitatea aici, pe plan intern, pentru cei care au fost vaccinaţi, comparând datele între cei care au fost vaccinaţi şi cei care au fost testaţi pozitiv. Monitorizăm această situaţie şi vom publica aceste date imediat ce vor fi clinic valide”, a adăugat ministrul britanic al Sănătăţii.

Rezultate descurajante după lockdown

Un studiu de prevalenţă, cunoscut ca REACT-1, a sugerat că numărul cazurilor de infectare nu a scăzut în primele zile de lockdown, deşi guvernul a susţinut că impactul restricţiilor introduse la 5 ianuarie nu se reflectă încă în cifre.

„Cred că este prea devreme pentru a spune când vom putea să ridicăm o parte din restricţii”, a spus joi premierul Boris Johnson la un post de radio.

„Ceea ce vedem în datele ONS, în studiul REACT, este contagiozitatea noii variante (a virusului) pe care am văzut-o venind exact înainte de Crăciun. Nu e niciun dubiu că se răspândeşte într-adevăr foarte rapid”, a menţionat Johnson.

Noua tulpină pune mari probleme 

Prezentând cele mai recente date – care acoperă perioada 6-15 ianuarie -, profesorul Steven Riley, unul din conducătorii studiului, a precizat că rata de prevalenţă a fost de 1,58%, cea mai ridicată consemnată de studiul REACT, început în mai 2020. Aceasta înseamnă o creştere de peste 50% faţă de mijlocul lui decembrie.

Riley a avertizat şi în ce priveşte speranţele imediate legate de vaccinuri. ‘Vaccinul va avea doar un impact limitat asupra prevalenţei pe termen scurt’, le-a spus el reporterilor.

Potrivit lui Paul Elliott, expert în epidemiologie şi sănătate publică, director al programului REACT, menţinerea la nivel ridicat a cazurilor de infectare s-ar putea datora în parte variantei mai transmisibile a virusului descoperite la sfârşitul anului trecut.

surse: Agerpres, Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cât poate fi întârziat rapelul pentru vaccinul anti-COVID, „fără afectarea eficacității”. Precizări oficiale

Publicat

Rapelul pentru vaccinul împotriva COVID-19 poate fi întârziat și până la 42 de zile, potrivit Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19.

În prospectul vaccinurilor produse de Pfizer-BioNTech și Moderna se arată că rapelul poate fi programat în intervalul de 21-28 de zile după administrarea primei doze.

CNCAV citează studii potrivit cărora rapelul poate fi întârziat și până la 42 de zile, „fără afectarea eficacității”.

Precizările vin în contextul în care mulți români care se programează la vaccin nu găsesc loc pentru rapel în termen de 21-28 de zile, așa cum recomandă prospectul vaccinului, în condițiile în care cantitățile de vaccin livrate în România nu sunt constante, iar săptămâna aceasta s-au înregistrat întârzieri.

Reprezentanții Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 precizează, însă, că „persoana este anunțată, în mod automat, când este programată la rapel și nu se pune problema la acest moment de amânare a rapelului la nicio persoană”.

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite a anunțat că a modificat intervalul recomandat între administrarea primei și celei de-a doua doze de vaccin cu tehnologia ARN mesager, rapelul putând fi întârziat până la 6 săptămâni. „A doua doză ar trebui administrată cât mai aproape posibil de perioada recomandată”, se arată în recenta îndrumare transmisă de CDC. „Însă, dacă nu este posibilă respectarea intervalului recomandat, a doua doză a vaccinurilor împotriva Covid-19 a Pfizer-BioNTech și Moderna poate fi programată pentru administrare cu până la 6 săptămâni distanță (42 de zile) după prima doză”, afirmă CDC.

Experții Organizației Mondiale a Sănătății au anunțat și ei, tot vineri, că administrarea rapelului poate fi amânată până la 6 săptămâni.

În perioada 15 ianuarie 2021, orele 15:00 – vineri, 22 ianuarie, orele 09:00, pe platforma informatică programare.vaccinare-covid.gov.ro s-au programat 740.294 persoane din etapa a II-a de vaccinare (315.449 adulți peste 65 ani, 162.317 persoane cu afecțiuni cronice și 262.528 angajați din domenii esențiale).

Din punct de vedere al modalității de accesare a platformei, programarea persoanelor din etapa II s-a realizat astfel:

– individual direct în platformă – 278.690 de persoane

– prin intermediul medicilor – 135.800 de persoane

– telefonic, prin Call Center – 82.993 de persoane

– prin intermediul angajatorului – 242.811 de persoane din domenii esențiale

surse: hotnews.ro, vaccinare-covid.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

TAXE mai mari la creșele din Alba Iulia. Care sunt costurile pe care trebuie să le suporte lunar părinții în 2021

Publicat

s

Părinții cu copii la creșele de stat din Alba Iulia vor avea de plătit, în 2021, contribuție lunară de până la 5,6 lei / copil / zi, față de 3,4 lei / copil / zi în 2020. Consilierii locali vor avea de aprobat taxele la creșă pentru acest an, în ședința de vineri, 29 ianuarie.

Consilierii locali din Alba Iulia vor avea de votat, în ședința din 29 ianuarie, un proiect privind aprobarea costului mediul lunar de întreținere și a contribuției părinților / reprezentanților legali pentru copiii care frecventează creșele din municipiul Alba Iulia în anul 2021.

Potrivit documentului, costul mediu lunar de întreținere pentru copiii care frecventează creșele din municipiul Alba Iulia în anul 2021 va fi în cuantum de 582,75 lei/copil/lună.

Potrivit legii, contribuția lunară de întreținere a copiilor înscriși în unitățile în care se oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară, suportată de părinții / reprezentanții legali ai acestora, se determină în funcție de cheltuielile de întreținere, hrană și gospodărie, obiecte de inventar, echipament și cazarmament, materiale igienico-sanitare și altele asemenea, precum și numărul de zile frecventate de copil în aceste unități.

Valoarea contribuției se stabilește în cote procentuale și nu poate depăși 20% din costul mediu lunar de întreținere în unitatea publică în care se oferă servicii de educație antepreșcolară.

Contribuția părinților / reprezentanților legali  ai căror copii beneficiază de serviciile creșelor din municipiul Alba Iulia se stabilește după cum urmează:

  • pentru părinții / reprezentanții legali care au un singur copil în familie și au un venit mediu lunar brut cumulat peste 700 de lei, cuantumul contribuției zilnice va fi de 5,55 lei / copil / zi, rotunjit la 5,60 lei (3,4 lei/copil/zi în 2020)
  • pentru părinții / reprezentanții legali care au doi sau mai mulți copii în familie și au un venit mediu lunar brut cumulat peste 700 de lei, cuantumul contribuției zilnice va fi de 2,77 lei / copil / zi, rotunjit la 2,80 lei (1,7 lei/copil/zi în 2020)
  • pentru părinții / reprezentanții legali care au un singur copil în familie și au un venit mediu lunar brut cumulat între 225 și 699 de lei, cuantumul contribuției zilnice va fi de 2,77 lei / copil / zi, rotunjit la 2,80 lei (1,7 lei/copil/zi în 2020)
  • pentru părinții / reprezentanții legali care au doi sau mai mulți copii în familie și au un venit mediu lunar brut cumulat între 225 și 699 de lei, cuantumul contribuției zilnice va fi de 1,38 lei / copil / zi, rotunjit la 1,40 lei (1 leu/copil/zi în 2020)

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Câți profesori vor să se vaccineze anti-COVID. Precizările Ministrului Educației despre categorii prioritare. Situația din Alba

Publicat

examen profesor

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat vineri că un număr de 168.000 de persoane din sistemul naţional de învăţământ şi-au exprimat opţiunea de a se vaccina anti-COVID-19.

Potrivit ministrului, 126.000 de persoane din cele 168.000 care doresc să se vaccineze lucrează „nemijlocit” cu elevii şi studenţii.

„Această decizie a fost luată de către un număr de 168.000 de persoane din sistemul naţional de învăţământ. Pentru că acesta este numărul celor care au răspuns: da, dorim să ne vaccinăm în prima etapă. Toţi ceilalţi până la 355.000 nu sunt persoane care au respins vaccinarea. (…) Am încercat să facem o prioritizare la nivelul celor care şi-au declarat disponibilitatea pentru vaccinare din cei 168.000 de angajaţi – 126.000 sunt persoane pe care le-am identificat ca lucrând la interfaţa directă, nemijlocită, cu elevii şi studenţii.

Sunt, spre exemplu, şi situaţii, este vorba despre grădiniţe, de şcoli speciale şi de alte astfel de situaţii în care am considerat că tot personalul interacţionează direct cu elevii, interacţionează direct cu copiii în cazul grădiniţelor cu copii care nu au obligativitatea de purta mască pe baza vârstei mici. Aceştia sunt o categorie prioritară”, a explicat ministrul cu prilejul unui webinar dedicat personalului din învăţământ privind vaccinarea anti-COVID.

El a spus că are deplină încredere că cei care organizează campania de vaccinare vor identifica soluţia prin care personalul din învăţământ, „îndeosebi” cel care lucrează nemijlocit cu elevii şi studenţii, va fi vaccinat prioritar.

„Deci înainte de data de 8 februarie, planificată pentru deschiderea şcolii, în situaţiile menţionate va începe o vaccinare prioritizată conform cu prioritatea pe care toată societatea românească spune că o acordă şcolii româneşti. Modalitatea tehnică prin care acest lucru se va face fără a afecta niciuna din programările făcute până acum sunt convins că va fi identificată şi procesul de vaccinare va începe înainte de data de 8 februarie”, a mai afirmat ministrul.

Situația din județul Alba

Potrivit centralizatorului întocmit pe baza raportărilor de la Inspectoratele Școlare, în județul Alba din cele 5479 de persoane cât reprezintă totalul persoanelor încadrate în sistemul de învățământ preuniversitar și-au exprimat disponibilitatea pentru a fi vaccinate mai puțin de jumătate- 2283, adică 41,67%.

La ”Universitatea 1 Decembrie  1918” din Alba Iulia procentul personalului care și-a manifestat disponibilitatea pentru vaccinare este de 87,63%.

Județul Alba- disponibilitate vaccinare personal din învățământ preuniversitar:

  • 1694 dintr-un total de 3939 adică 43, 01% – din categoria personal didactic
  • 208 dintr-un total de 463  adică 44,92% – din categoria personalului didactic auxiliar
  • 381 dintr-un total de 1077 adică 35,38% – din categoria personalului nedidactic

Situația pe județe: disponibilitate vaccinare personal învățământ

Tabel județe raportari  inspectorate școlare – disponibilitate la vaccinare personal din învățământ preuniversitar

sursă: edu.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate