Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

16-29 MAI: Sesiune specială de BACALAUREAT 2015 pentru absolvenții de liceu care se pregătesc pentru olimpiade și concursuri internaționale


Publicat

medaliePentru al doilea an consecutiv, Ministerul Educaţiei va organiza o sesiune specială a examenului de Bacalaureat, dedicată elevilor de liceu care se pregătesc pentru olimpiadele şi concursurile şcolare internaţionale. Potrivit propunerii pentru acest an, această sesiune se va desfăşura în perioada 16-29 mai.

Citește și BACALAUREAT 2015. CALENDARUL şi modele de SUBIECTE actualizate de Ministerul Educaţiei. Simularea examenului, în martie

“În conformitate cu prevederile Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2011, valabilă și pentru anul 2015, Anexa 2 la OMECTS nr 4799/31.08.2010, art. 1 alin. (4) <MECTS organizează în fiecare an școlar o sesiune specială de bacalaureat, pentru elevii din clasele a XII-a/a XIII-a participanți la loturile olimpice și la competițiile sportive și artistice internaționale care se desfășoară în perioada sesiunii normale de bacalaureat. Calendarul sesiunii speciale se aprobă prin ordin al ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.>

Pentru asigurarea participării elevilor din clasele a XII-a/a XIII-a la loturile naționale de pregătire pentru competițiile internaționale și la competițiile internaționale 2015, propunem spre aprobare organizarea unei sesiuni speciale de bacalaureat, în perioada 16 mai – 29 mai 2015”, se arată într-o notă publicată de minister.

Reamintim că în acest an, simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a va avea loc în 2 martie la Limba şi literatura română, în 3 martie la Limba şi literatura maternă, în 4 martie la proba obligatorie a profilului şi în 6 martie la proba la alegere a profilului şi specializării (numai pentru elevii clasei a XII-a), afişarea rezultatelor fiind programată în 12 martie.

Examenul de bacalaureat din 2015 va fi organizat în două sesiuni, respectiv în iunie – iulie şi august – septembrie.

CALENDARUL examenului de bacalaureat național 2015:

Sesiunea iunie-iulie

25 – 29 mai 2015 Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen
29 mai 2015 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
8 – 10 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
10 – 12 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare
orală în limba maternă – proba B
15 – 19 iunie 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D
22 – 26 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
29 iunie 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
30 iunie 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
1 iulie 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
3 iulie 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
6 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
6 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
7 – 9 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
10 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie

13 – 17 iulie 2015 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
18 -19 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
20 – 21 august 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D
24 august 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
25 august 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
26 august 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
28 august 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
31 august 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
1-2 septembrie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
3 septembrie 2015 Afişarea rezultatelor finale



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Panică pe pârtia Clăbucet de la Predeal. Un urs a fugărit un schior. Mai mulți turiști au sunat îngroziți la 112

Publicat

Panică pe pârtia Clabucet din Predeal. Un turist care schia sâmbătă pe pârtie a avut ghinionul de a se întâlni cu un urs, care a început să-l urmărească și să alerge după el

Incidentul a fost observat de oamenii care erau în telescaun. Aceștia au încercat să îl avertizeze pe schiorul aflat în pericol.

Turiștii au sunat îngroziți la 112 de trei ori pe parcursul zilei de sâmbătă pentru a semnala prezența unui urs pe pârtiile din Predeal. În cele din urmă, animalul a fost alungat în pădure de către jandarmi scrie România24.ro

„Dă-i mai repede, dă-i mai repede! Hai, că te fugărește ursul! Dă-i mai repede! Doamne ferește, nu te mai uita înapoi!” – i-au strigat oamenii din telescaun schiorului dup care alerga un urs.

Din fericire, tânărul a scăpat cu bine după întâlnirea neașteptată cu animalul.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Jandarmerie, Ion Zaharia, a declarat la Digi24 că turistul a procedat corect atunci când, la un moment dat, a aruncat rucsacul, iar ursul a devenit preocupat să examineze acest obiect, iar pericolul a fost depășit.

Potrivit jandarmilor montani, în cursul zilei au fost primite trei apeluri la 112 care semnalau prezența unui urs. Două apeluri se refereau la pârtia Clăbucet, iar un altul la pârtia pe care schia turistul fugărit de animal, o pârtie care, din câte se pare, era închisă. În consecință, autoritățile din Brașov au emis două mesaje Ro-Alert. 

Nu este însă prima dată când este semnalată prezența unui urs pe pârtia Clăbucet.
Și săptămâna trecută un pui de urs a fost filmat în timp ce traversa o zonă în care se aflau turiști, în apropiere de zona de telescaune.

La fiecare dintre apelurile primite sâmbătă, jandarmii s-au deplasat în zonă cu un ATV cu șenile, iar ursul, speriat probabil de zgomot, s-a refugiat în pădure. Ion Zaharia spune că astfel de incidente nu sunt ieșite din comun, ba chiar anul acesta au fost mai puține decât în anii precedenți.

O variantă luată în calcul acum este relocarea animalului, soluție care a fost aplicată și anul trecut.

„A fost vorba despre același urs, care a apărut pe Pârtia Clăbucet și Sub Telefetic”, spun jandarmii din Brașov.

La fiecare apel, jandarmii montani au intervenit și au îndepărtat animalul de pe pârtie.

În cele din urmă, ursul a fost izgonit în pădure de zgomotul făcut de ATV-ul cu șenile folosit de jandarmi.

În urma apelurilor repetate, jandarmii au luat legătura și cu administratorul fondului de vânătoare, care va începe procedurile pentru relocarea animalului.

 Mediafax, Digi24

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tulpina britanică este extrem de contagioasă: Românul depistat pozitiv a infectat 9 persoane din cele 10 cu care a avut contact

Publicat

Nouă din 10 persoane testate, contacți ai unuia dintre pacienții depistați cu noua tulpină SARS-CoV-2, varianta B.1.1.7 cu originea în Marea Britanie, au fost depistate pozitiv la testul RT-PCR, informează, sâmbătă, Ministerul Sănătății.
Pacientul testat inițial lucrează într-o școală din Capitală.Centrul Național pentru Controlul și Supravegherea Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a transmis Ministerului Sănătății rezultatele anchetei epidemiologice în cazul unuia dintre pacienții depistați cu noua tulpină SARS-CoV-2.

Persoana depistată este profesor la o școală din București

În cadrul unității de învățământ au fost confirmate cu infecția SARS-CoV-2 un număr de patru persoane (un caz confirmat pe data de 14 ianuarie și 3 cazuri în data de 18 ianuarie).

Potrivit MS, în 22 ianuarie au fost testate la INBI „Matei Balș” 10 persoane (cele patru confirmate și șase contacți direcți ai acestora).

„Dintre cele 10 persoane testate, un număr de 9 au fost pozitive la testul RT-PCR. Confirmarea se va face prin secvențiere în următoarele zile. Persoanele depistate pozitiv sunt fără istoric de călătorie în străinătate”, transmite MS.

Direcția de Sănătate Publică București a luat mai multe măsuri. Una dintre măsuri vizează școala unde lucrează cei depistați pozitiv: aceasta a fost închisă iar în data de 25 ianuarie se va realiza dezinfecție generală, inclusiv nebulizare.

De asemenea, au fost luate măsurile de izolare/carantinare pentru cazuri / contacții cazurilor.

„Având în vedere contagiozitatea ridicată a noii tulpini, îndemnul nostru este pentru prudență. Numărul cazurilor este în creștere în foarte multe țări europene și riscul unui nou val al pandemiei este mare și pentru țara noastră.

Orice măsuri de relaxare, inclusiv redeschiderea școlilor, pot fi puse în pericol de câteva focare precum cel din școala bucureșteană”, a declarat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

Ministerul Sănătății reamintește importanța respectării măsurilor de prevenție: purtarea corectă a măștii de protecție, evitarea zonelor aglomerate, distanțarea fizică și igiena mâinilor, realizarea testelor COVID-19 și raportarea celor pozitive pentru persoanele care prezintă simptome (febră, tuse uscată, oboseală, mialgii).

Evaluarea riscului general asociat cu răspândirea noilor tulpini în comunitate a fost crescut de Centrul European de Prevenire și Control a Bolilor (ECDC) în urmă cu două zile la ridicat / foarte ridicat.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cine a fost Alexandru Ioan Cuza, artizanul ”Micii Uniri”. Lucruri mai puțin cunoscute din biografia acestuia

Publicat

24 ianuarie * Mica Unire * Unirea Principatelor Române de la 1859: Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad și a murit la data de 15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania. A fost un personaj secundar, cu o mamă de origine greco-italiană, ales domn al celor două principate, în speranța că va fi ușor de manipulat. Doar că nu a fost așa.

Enciclopedia României îl prezintă drept un om politic, domn al Principatelor Unite, care deşi nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi avea contracandidaţi cu o bogată experienţă administrativă, a apărut în prim plan la momentul 1859 deoarece grupările politice din Principate au preferat să sprijine un semi-necunoscut decât să îşi voteze un adversar iredutabil.

Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles, la un moment dat, să preia controlul întregii vieţi politice crezând că va reuşi să creeze un sistem care să-i acorde puterea totală şi, în acelaşi timp, să patroneze modernizarea societăţii româneşti pe principii liberale.

În perioada regimului autoritar s-au putut lua acele măsuri necesare modernizării, însă lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal şi chiar opera de modernizare a societăţii româneşti a fost pusă sub semnul întrebării.

Treptat, societatea a intrat în criză, ajungându-se la o gripare a sistemului instituţional, iar elita politică va recurge la o soluţie radicală pentru a debloca sistemul.

Familia lui Alexandru Ioan Cuza

Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza, provenea dintr-o veche familie de boieri mici şi mijlocii din judeţul Fălciu (astăzi în judeţul Vaslui), proprietari de pământ cu funcţii în administraţiile domneşti din Moldova.

Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol, dar românizată.

În 1835 îşi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840.

Activează ulterior ca preşedinte al judecătoriei Covurlui, perioadă în care se căsătoreşte (30 aprilie 1844) cu Elena Rosetti, fiica unui postelnic din Vaslui şi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosetti.

A avut doi copii cu amanta Maria Obrenovici, pe care i-a recunoscut, iar soția sa i-a adoptat și s-a ocupat de creșterea și educația loc.

Personaj politic secundar

Cuza a participat la evenimentele de la 1848 din Moldova, însă a jucat un rol secundar. Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, a retezat imediat orice tentativă de mişcare revoluţionară arestând pe majoritatea complotiştilor.

Cuza petrece un an în exil, la Viena, Paris şi Constantinopol, revenind în ţară odată cu numirea noului domn în Moldova, Grigore Alexandru Ghica.

Este numit preşedinte al Judecătoriei Covurlui (1849 – 1851; 1855 – 1856), apoi director al Ministerului de Interne (1851), primind în această perioadă şi rangul de vornic.

La 6 iunie 1856 este numit pârcălab de Galaţi, însă imediat după decesul domnului Ghica este destituit de caimacamul Teodor Balş.

După câteva luni, noul caimacam, Nicolae Vogoride, antiunionist şi dornic de a-şi face partizani îl renumeşte pe Cuza pârcălab şi îl reintegrează în cadrele armatei, avansând în numai două luni de la gradul de sublocotenent la cel de maior.

Toate aceste funcții nu îl fac un personaj important la nivel politic, la vremea respectivă, dar…

Demisia la momentul oportun

În perioada alegerilor pentru Divanul ad-hoc Cuza face un gest care îi va aduce un important capital de imagine.

Înşirând ingerinţele administraţiei în alcătuirea listelor electorale care urmau să aducă o majoritate antiunionistă în Divan, el îşi prezintă demisia din funcţia de pârcălab.

Alegerile sunt falsificate de Vogoride, însă, după tensiuni diplomatice, Puterile garante decid la 12 august 1857 o nouă consultare electorală.

De data aceasta, majoritatea unionistă este zdrobitare, Cuza numărându-se printre deputaţii aleşi să dezbată viitorul Principatelor. Având în vedere noul context, Vogoride îşi schimbă din nou atitudinea faţă de Cuza şi propune ridicarea acestuia la gradul de colonel. Viitorul domn acceptă fără probleme deşi cu câteva luni înainte acuzase faptele caimacamului.

Unirea Principatelor

Unirea Principatelor îşi datorează înfăptuirea conjuncturii internaţionale favorabile apărute după Războiul Crimeii (1853 – 1856) şi dorinţei de unire a românilor. Sesizând momentul internaţional favorabil, elita românească de la acea data, generaţia paşoptistă, a înteles şansa extraordinară care li se oferă şi a acţionat în consecinţă.

Dorinţa puterilor occidentale era aceea de a bloca Rusia din drumul spre controlul continentului european. Congresul de la Paris (13 februarie 1856 – 18 martie 1856) a încercat să pună bazele unei noi ordini europene după Războiul Crimeii, având la bază îngrădirea puterii ruseşti şi a influenţei sale în sud-estul Europei.-hoc.

Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis la 22 septembrie 1857, însă Cuza nu s-a remarcat printr-o activitate deosebită în cadrul dezbaterilor.

Având în vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din ambele Divane, rezultatul formulat în rezoluţia din 7 octombrie a fost unul clar: Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România şi Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării. A doua zi a fost adoptată rezoluţia şi în Muntenia, având practic aceleaşi concluzii.

Rezultatele au fost analizate într-un raport de comisari ai Puterilor garante şi dezbătute într-o Conferinţă care a durat trei luni.

La 7 august 1858 a fost semnată Convenţia de la Paris care stabilea viitorul politic al Principatelor. În fapt, acest document cu rol de constituţie era un compromis între Napoleon al III-lea şi regina Victoria. S-a stabilit ca unirea să fie una formală, fiecare principat având propriile sale instituţii legislative şi executive.

Contracandidații outsiderului Cuza

În perioada următoare au avut loc alegerile pentru Adunările Elective din fiecare principat, cele care trebuiau să aleagă domnii, de asemenea, câte unul pentru fiecare principat.

Configuraţia în ambele Adunări Elective era asemănătoare, împărţită în două grupări, una liberală şi alta conservatoare.

Fiecare dorea unirea, dar cu un domn al lor, care să le asigure păstrarea puterii politice. Însă, la rândul lor, în interiorul acestor grupări existau diverse tabere fiecare având candidaţi redutabili pentru funcţia supremă, personalităţi bine pregătite cu experienţă în administraţie.

În Moldova, în partea liberală se vehiculau nume precum Costache Negri, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, în timp ce la conservatori de departe cea mai bună expertiză o avea fostul domn Mihail Sturdza, existând şi voci care îl preferau pe fiul acestuia, Grigore M. Sturdza.

În Ţara Românească, situaţia era asemnătoare, luptându-se pentru domnie Barbu Ştirbei, Gheorghe Bibescu, Alexandru D. Ghica sau Dimitrie Ghica.

În acele clipe a apărut în prima plan numele lui Alexandru Ioan Cuza, care îndeplinea funcţia de hatman la acel moment.

El era un outsider pentru candidatura la domnie deoarece nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi nu se remarcase prin acţiuni deosebite în activitatea sa, făcând politică doar la nivel local.

În cele din urmă, toate grupările au preferat sa îl sprijine pe acest semi-necunoscut decat să îşi voteze un adversar redutabil.

Ei aveau convingerea că tânărul neexperimentat va putea fi manevrat uşor, însă a fost subestimat.

Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles să ia la un moment dat în totalitate controlul vieţii politice din Principatele Unite. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei.

În Ţara Românească situaţia a fost mult mai simplă. Oricine ar fi fost ales în Moldova, trebuia ales şi la Bucureşti. Totuşi, surpriza a fost mare deoarece deputaţii munteni nu auziseră niciodată de tânărul colonel.

Problema a fost tranşată în noaptea de 23/24 ianuarie la hotelul Concordia. A doua zi, la şedinţa Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Ţării Româneşti.

După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României, fost coleg de școală de-al său), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.

Sursă: Enciclopedia României

Sursă foto: Foto: Facebook/Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Franța impune noi reguli la intrarea în țară, începând de duminică. Cetățenii trebuie să prezinte un test PCR negativ. Excepții

Publicat

Începând de duminică, 24 ianuarie, toate persoanele care vin din statele europene în Franța trebuie să prezinte un test PCR negativ pentru Covid-19, realizat cu maximum 72 de ore înainte de plecare, au anunțat autoritățile. 

Autoritățile franceze au anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Franței metropolitane, în contextul pandemiei de COVID-19. Noile măsuri vor intra în vigoare duminică, 24 ianuarie 2021, ora locală 00:00. Astfel, conform informațiilor comunicate public de autoritățile franceze, persoanele care călătoresc din state europene în Franța pot intra pe teritoriul acestui stat cu condiția prezentării unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore înaintea deplasării.

Sunt exceptate de la măsura obligatorie a prezentării unui test negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 lucrătorii transfrontalieri și transportatorii rutieri.

Autoritățile franceze urmează să facă precizări suplimentare cu privire la noile măsuri restrictive anunțate.

Începând din 18 ianuarie 2021, persoanele care sosesc în Franța dintr-un stat aflat în afara spațiului european (UE, spațiul Schengen, Andorra, Vatican, San Marino, Monaco) trebuie să prezinte un test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2, efectuat înainte de plecare. De asemenea, aceste persoane vor da o declarație pe proprie răspundere prin care se angajează să rămână în carantină timp de 7 zile după intrarea în Franța, iar după această perioadă să efectueze un al doilea test molecular tip PCR.

Persoanele care sosesc în Franța cu un motiv urgent, dintr-un stat în care nu poate fi efectuat un test PCR înaintea deplasării, trebuie să solicite un permis consular și vor efectua testul la sosirea în Franța. Aceste persoane vor rămâne în izolare timp de 7 zile într-o structură decisă de autorități. Modalitățile de aplicare a acestor măsuri urmează să fie precizate în zilele următoare.  (https://www.diplomatie.gouv.fr/fr/conseils-aux-voyageurs/informations-pratiques/article/coronavirus-covid-19-14-janvier-2021-246406 )

Persoanele care călătoresc către Teritoriile de peste mări trebuie să prezinte un test cu rezultat negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore înainte de îmbarcare. Informații suplimentare privind condițiile de călătorie spre/dinspre fiecare departament/teritoriu francez din Teritoriile de peste mări, pot fi consultate pe pagina de internet a guvernului francez: https://www.gouvernement.fr/info-coronavirus/outre-mer

Frontiera cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord:

Începând cu data de 23 decembrie 2020, ora 00.01 (ora Franței) este permisă deplasarea dinspre Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord către Republica Franceză sau în vederea tranzitării Republicii Franceze, pentru cetățenii francezi și cetățenii Uniunii Europene, inclusiv români, precum și pentru cetățenii britanici sau din state terțe care au reședința în Franța, în Uniunea Europeană sau în alte state europene, cu obligația prezentării la frontieră a unui test negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore înaintea deplasării. Toți călătorii au obligația de a prezenta companiei aeriene, maritime sau feroviare un document eliberat de un laborator medical care să ateste rezultatul negativ al testului pentru SARS-CoV-2.  Sunt acceptate atât testele PCR, cât și cele antigen care sunt sensibile la noua tulpină a virusului SARS-CoV-2. Lista testelor antigen acceptate de autoritățile franceze este disponibilă la următoarea pagina de internet:

https://uk.ambafrance.org/Listes-des-tests-antigeniques-autorises-par-les-autorites-francaises-pour-l

Aceste reglementări rămân în vigoare până la noi dispoziții.

Atenție! Cetățenii români care tranzitează Franța către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord trebuie, începând cu data de 18 ianuarie 2021, ora 04:00 AM, să prezinte un test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu SARS-COV-2, efectuat înainte de sosirea în Anglia. Testul poate fi efectuat cu maxim 72 ore înainte de călătoria spre Marea Britanie și este obligatoriu indiferent de mijlocul de transport utilizat (https://www.gov.uk/government/speeches/international-travel-update-11-january-2021). Începând cu 15 ianuarie 2021, ora 4.00 a.m. (oră locală), măsurile se aplică pentru intrarea pe teritoriul Scoției.

Totodată, persoanele care se deplasează din Marea Britanie către Franța trebuie să prezinte transportatorului un atestat de deplasare. Formularul tip ”Attestation de déplacement vers la France depuis le Royaume-Uni” este disponibil pe pagina de internet: https://www.interieur.gouv.fr/Actualites/L-actu-du-Ministere/Attestation-de-deplacement-et-de-voyage.

sursa: mae.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate