Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

21 mai: Sfinţii Constantin şi Elena. Semnificaţii şi tradiţii la credincioșii ortodocși şi catolici


Publicat

Pe 21 mai, credincioşii ortodocşi şi catolici îi sărbătoresc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Vezi și Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, păsările de pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Sfinţii Constantin şi Elena, „cei întocmai cu Apostolii”, sunt pomeniţi în Biserica Ortodoxă pe 21 mai. Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este strâns legată de taină şi puterea Sfintei Cruci, semnul central al religiei creştine.

Cercetători sunt de părere că deciziile împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu.

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediţie la Ierusalim, pentru a găsi Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos. În acele vremuri, Ierusalimul se afla în reconstrucţia începută de împăratul roman Adrian, după dezastrul produs de revolta iudaică din anul 70. Împăratul Adrian construise la mormântul lui Iisus Hristos, aproape de Golgota, un templu păgân închinat zeiţei Venus. Locul era cel mai indicat pentru începerea căutărilor, aşa că Elena, însoţită de Macarie, episcopul Ierusalimului, au hotărât dărâmarea templului şi efectuarea săpăturilor, care să scoată la lumină cel mai cinstit obiect creştin. În urma acelor săpături au găsit trei cruci, dar nu puteau să o identifice pe cea pe care fusese răstignit Iisus, de aceea le-au atins de un mort. Acesta ar fi înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului, potrivit unor tradiţii.

Episcopul Macarie a arătat crucea mulţimilor adunate şi, de atunci, se prăznuieşte până astăzi Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie. Împărăteasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum şi piroanele care ar fi fost folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului.

În perioada petrecută la Ierusalim, împărăteasa Elena a început construcţia unor biserici la mormântul Domnului (Biserica Învierii), în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

În decursul domniei sale, Sfântul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creştinismului.

Astfel, în anul 312 a avut loc bătălia de la Podul Vulturului, în care Constantin l-a învins pe Maxenţiu. Istoricul Eusebiu de Cezareea, biograful lui Constantin, şi apologetul Lactanţiu au descris viziunea pe care împăratul a avut-o înainte de luptă. El a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Noaptea, i s-a arătat Iisur Hristos în vis, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupta care urma. Acest steag care purta însemnul creştin s-a numit labarum. Convertirea împăratului Constantin la religia creştină este legată de foarte mulţi cercetători de acest eveniment.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit „religio licita”, adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a doctrinei creştine, a recomandat-o tuturor. Însă Constantin nu a declarat creştinismul religie de stat, cum greşit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.

În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic, în localitatea Niceea (în Turcia de astăzi). Având ca prioritate păstrarea unităţii Imperiului Roman, împăratul i-a chemat pe toţi episcopii bisericii pentru a se hotărî în problema ereziei lui Arie. Acesta susţinea că Iisus Hristos nu este fiul lui Dumnezeu, ci este „prima creatură a Tatălui”. La acest sinod au participat, conform tradiţiei, 318 părinţi, printre care sfinţii Atanasie cel Mare, Nicolae al Mirelor, Spiridon al Trimitundei, Pafnutie Egipteanul şi Osiu de Cordoba.

Sinodul a stabilit „dumnezeirea Fiului”, compunând totodată primele şapte articole din Crez, a fixat data Paştilor (prima duminică după lună plină, după echinocţiul de primăvară) şi a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. La sfârşitul lucrărilor, când Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oară Crezul, Constantin a spus: „Da, acesta este adevărul. Nu sunt teolog, dar simt că aici este adevărul. Sunt convins că nu voi l-aţi făcut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Împăratul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de episcopul Eusebiu de Cezareea, biograful şi apropiatul său. A murit la scurt timp, în Nicomidia, şi a fost înmormântat în Constantinopol, în biserica ctitorită de el.

Tradiţii şi semnificaţia numelor

În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În această zi există o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează. Astfel mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.

Ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.

Un alt obicei spune că femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, iar prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Numele Constantin este de origine latină şi vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”). Elena – stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torţă”, „făclie”, dar şi „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin gr. hele „lumina arzătoare a soarelui”.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Iosca

    joi, 21.05.2020 at 12:43

    De ce nu se spune si de crimele comise de asa zisul ,,mare,, Constantin !? printre multi altii PROPRIUL FIU a fost ucis la comanda lui ! Spuneti adevarul COMPLET ,daca tot spicuiti din istorie !

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Zile libere în luna iunie: Românii au parte de două minivacanțe. Care sunt perioadele de sărbători legale până la finalul anului

Publicat

zile libere

Weekendul 30 – 31 mai alături de 1 iunie formează prima minivacanță, de care românii au parte în această perioadă. 

De asemenea, o altă minivacanță va fi în perioada 6, 7, 8 iunie, care cuprinde duminica și a doua zi de Rusalii. 

De altfel, zilele de 1 iunie – luni – Ziua Copilului și 8 iunie – luni – A doua zi de Rusalii sunt singurele zile libere din luna iunie.

Până la sfârșitul anului românii mai au parte de urmatoarele zile libere:

15 august – sâmbătă – Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie – luni – Sfântul Andrei (minivacanță de 4 zile)

1 decembrie – marţi – Ziua Marii Uniri

25 decembrie – vineri – Crăciun (minivacanță de 3 zile)

26 decembrie – sâmbătă – A doua zi de Crăciun

Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end.

În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepția unităților sanitare și a celor de alimentație publică, precum și a unităților în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producție sau specificului activității.

Salariații care lucrează în astfel de unități au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Voicu Paul anunță pentru a treia oară deschiderea pasajului subteran din Alba Iulia. Când ar urma să aibă loc recepția

Publicat

Primaria Alba Iulia, prin vocea viceprimarului cu atribuții de primar, Voicu Paul, anunță pentru a treia oară deschiderea pasajului subteran care face legătura între Parcului Unirii și Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia.

Prima data, Voicu Paul anunța într-o conferință de presă, la sfârșitul lunii octombrie, chiar în interiorul pasajului deschiderea acestuia cu ocazia Zilei Naționale a României din 2019.

După ce a trecut și ziua Națională, o nouă dată a fost făcută publică, undeva prin luna martie, dar potrivit lui Voicu Paul, mai multe probleme cu diferite achiziții și pandemia de coronavirus au anulat deschiderea.

Vineri, 29 mai, întrebat de reporterul Alba24 când va fi deschis, Voicu Paul a declarat: ”Este finalizat, facem recepția, nu pot să vă spun chiar acum ziua, dar maxim într-o săptămână două, îl vom deschide”.

Referitor la informația care se vehicula în spațiul public că ar exista infiltrații la tavanul pasajului, acesta a declarat:

”Nu, nu există inflitrații, când a fost desfăcut și nu era tavanul fals am observat foarte atent acele lucrări, acolo este un tavan fals și oricum dacă sunt mici infiltrații în sensul de câțiva picuri de apă ei sunt preluați și conduși spre partea de ape pluviale”, a precizat Voicu Paul.

Cu câteva zile înainte de 1 decembrie 2019, la nivelul grupurilor sanitare existau infiltrații, fiind derulate lucrări de hidroizolație.

Valoarea totală a proiectului este de peste 1,9 milioane de lei cu TVA.

foto: Arhiva Alba24.ro –  stadiul lucrărilor în noiembrie 2019.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Peste 4.400 de tablete, oferite de Biserica ortodoxă română, elevilor din comunități defavorizate

Publicat

soare

Patriarhia Română a oferit elevilor de clasa a VIII-a și a XII, care provin din comunități defavorizate, dar și cadrelor didactice, peste 4.400 de tablete prin proiectul ”Alege Școala!”. În proiect s-au implicat eparhiile din țară și din diaspora română.

„În contextul pandemiei actuale, Patriarhia Română oferă tablete sau alte dispozitive electronice elevilor (în special, celor de clasa a VIII-a şi a XII-a) şi cadrelor didactice din comunităţile dezavantajate, pentru a se putea conecta la lecţiile on-line şi pentru a continua astfel procesul de predare-învăţare”, potrivit unui comunicat al BOR transmis, sâmbătă.

Patriarhia a oferit 4.470 tablete sau alte dispozitive electronice, în valoare totală de 2.661.852 lei. Prin Proiectul „Alege Şcoala!” au fost date 1.919 tablete, în valoare de 1.151.400 lei, iar prin intermediul eparhiilor – 2.551 tablete sau alte dispozitive electronice, în valoare de 1.510.452 lei.

sursă: agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

CSM vrea ca toate dosarele cu infracțiuni sexuale asupra minorilor din ultimii șase ani să fie verificate

Publicat

copil, abuz,

Consiliul Superior al Magistraturii cere verificarea tuturor dosarelor cu infracțiuni sexuale cu minori din ultimii șase ani, în urma unei investigații a jurnaliștilor de la ziarul on-line ”Dela0.ro”.

În urma investigației „Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite”, publicată de Dela0.ro în noiembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis pe 25 mai sesizarea Inspecției Judiciare pentru realizarea unui “control tematic la instanțe și parchete referitor la modul de investigare și soluționare a cauzelor privind infracțiuni la viața sexuală cu victime minore (viol, act sexual cu un minor), aflate pe rolul acestora în perioada 1.02.2014 – la zi”.

Obiectivele verificării – arată minuta CSM – se vor axa în primul rând pe “practica instanțelor și parchetelor referitoare la aprecierea consimțământului ca fiind valabil sau nevalabil prin raportarea la vârsta victimei”.

Cum a ajuns CSM la această decizie din 25 mai?

» Pe 19 noiembrie 2019, Dela0.ro publică o investigație extinsă care prezintă 20 de cazuri judiciare în care instanțe din România au decis că fete și băieți cu vârste între 7 și 14 ani au consimțit să întrețină relații sexuale cu bărbați care aveau de două, trei sau chiar cinci ori vârsta lor.

Articolul Dela0.ro prezintă cincizprezece nume de judecători de la diferite instanțe românești care au dispus încadrări juridice sau schimbări de încadrări ale unor infracțiuni sexuale cu minori ca fiind acte sexuale consimțite de victime (așadar neîncadrabile ca violuri).

Întregul context al investigației de presă este jalonat de mai multe procese pierdute de statul român la CEDO, în care curtea europeană condamnase România pentru că nu aplică un tratament legal corect în judecarea abuzurilor sexuale comise asupra minorilor cu vârste sub 14-15 ani.

» Pe 21 noiembrie 2019 președintele de atunci al CSM Lia Savonea solicită Inspecției Judiciare întocmirea unui raport care să verifice faptele expuse în investigația Dela0.ro “sub aspectul riscului de a fi afectat independența și imparțialitatea magistraților indicați în textul articolului”.

Practic, la acea vreme, nu deciziile instanțelor erau problematice pentru CSM, ci ancheta jurnalistică care expunea public aceste decizii sistematice, nedrepte, aflate în contradicție flagrantă cu dispozițiile CEDO.

» Pe 6 februarie 2020, însă, CSM se răzgândește. Secția pentru judecători a Consiliului decide restituirea Raportului Inspecției, care avea ca obiect modul în care investigația Dela0.ro afectase independența și imparțialitatea magistraților.

sursă dela0.ro, g4media.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate