21 mai: Zi cu trei mari sărbători pentru români. Semnificații, obiceiuri și tradiții de respectat în această zi

21 mai: Zi cu trei mari sărbători pentru români. La 40 de zile după Paște, pe 21 mai 2026, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători.

Pentru români, această zi are o semnificație aparte, fiind marcată și Ziua Eroilor, așa cum a fost consacrată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1999 și 2001.

Totuși, anul acesta, data de 21 mai este marcată de trei momente importante: Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor și prăznuirea Sfinților Împărați Constantin și Elena, potrivit Calendarului Ortodox 2026.

Ce simbolizează Înălțarea Domnului

Înălțarea Domnului este una dintre sărbătorile importante pentru creștini, dar și un moment în care mulți români păstrează tradițiile transmise din familie. Ziua este asociată cu rugăciunea, recunoștința și respectul față de semnificația religioasă a sărbătorii.

Potrivit Faptelor Apostolilor, după Înviere, Hristos S-a arătat ucenicilor timp de 40 de zile, apoi S-a înălțat la cer, de pe Muntele Măslinilor, în prezența acestora.

Înainte de Înălțare, Mântuitorul le-a promis că va trimite Duhul Sfânt, iar această făgăduință s-a împlinit la Rusalii. Din acel moment, sărbătoarea a fost marcată distinct, în joia din a șasea săptămână de după Paști.

Tradiția spune că locul Înălțării Domnului este pe Muntele Măslinilor, la Ierusalim, unde se află o capelă ce păstrează o piatră cu urma piciorului lui Hristos, fiind un loc sfânt și de pelerinaj pentru creștini și musulmani.

De asemenea, în această zi, credincioșii se salută spunând:

"Hristos s-a înălțat!"
"Adevărat s-a înălțat!"

Ziua Eroilor

Astfel, pe lângă semnificația religioasă, această zi reprezintă și un moment comemorativ, fiind marcată Ziua Eroilor.

Pomenirea eroilor români la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 şi consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Naţională Bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Domnului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

În bisericile ortodoxe din țară sunt oficiate slujbe de pomenire pentru eroii români care și-au pierdut viața pe front, în închisori sau în lagăre.

Sfinții Constantin și Elena

Tot pe 21 mai, anul acesta sunt prăznuiți și Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena.

Împăratul Constantin și mama sa, Elena, sunt considerați două personalități importante în istoria creștinismului.

Sărbătoarea este una cu profundă încărcătură religioasă și spirituală, iar tradițiile și obiceiurile legate de această zi sunt respectate de secole în multe regiuni din România.

Potrivit Bisericii Ortodoxe, datorită împăratului Constantin, creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, iar duminica a fost stabilită zi oficială de odihnă.

Mama sa, Elena, a avut un rol important în susținerea credinței creștine. Potrivit tradiției, ea este asociată cu descoperirea Sfintei Cruci și cu ridicarea unor biserici în locuri importante pentru creștini.

21 mai: Zi cu trei mari sărbători pentru români

Obiceiuri de Înălțarea Domnului

În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării.

Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate, scrie Mediafax.

De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.

La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii.

De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: "Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!".

Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac, mai exact leuşteanul, paltinul, alunul.

Totodată, se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.

În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean.

Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.

Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă.

Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi şi liniştiti, dar caii şi-au cam dat în petec.

Atunci Maica Domnului a zis ca acei cai să nu fie sătui decât în joia din săptămâna a şasea de după Paşti , căreia i s-a spus şi "Paştele Cailor".

Obiceiuri si tradiții de Sfinții Constantin și Elena

De Sfinții Constantin și Elena, tradiția spune că nu este bine să se lucreze pământul sau să se înceapă semănatul, deoarece munca din această zi nu ar aduce spor.

În unele zone, oamenii evită treburile din gospodărie, iar femeile nu spală și nu torc, pentru a ține departe ghinionul.

Tot potrivit tradiției, focurile aprinse în curți sau la marginea grădinilor ar avea rolul de a alunga animalele sălbatice și spiritele rele.

În anumite sate, păstorii își aleg baciul și stabilesc locul stânelor, iar localnicii se adună la horă, obicei întâlnit și de Rusalii.

Se mai spune că 21 mai este ultima zi în care se poate semăna porumb, ovăz și mei, pentru că tot ce se seamănă după această dată s-ar putea usca.