Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE 23 octombrie: 15.261 cazuri COVID în România, în 24 de ore. 437 decese noi, 1.854 pacienți la ATI. Date oficiale


Publicat

Au fost înregistrate 15.261 cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise sâmbătă, 23 octombrie, de Grupul de Comunicare Strategică. Comparativ, cu o zi în urmă erau raportate 15.410 cazuri în 24 de ore.

Au fost confirmate 437 decese noi (față de 357 în 24 de ore, cu o zi în urmă).

”Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 23 octombrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 15.261 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate 446 decese dintre care 9 anterioare” – Grupul de Comunicare Strategică.

Vezi CARANTINA de noapte în toată țara. Model declarație pentru deplasare după ora 22.00. Care sunt condițiile

UPDATE, ora 13.00 – Grupul de Comunicare Strategică

”Până astăzi, 23 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.550.203 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 6.975 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.313.756 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 15.261 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 161 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Până astăzi, 44.290 depersoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

Peste 400 decese noi raportate, inclusiv cel al tânărului de 29 de ani din Alba

În intervalul 22.10.2021 (10:00) – 23.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 446 de decese (221 bărbați și 225 femei), din care 9 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 446 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 ani, 7 la categoria de vârstă 30-39 ani, 13 la categoria de vârstă 40-49 ani, 45 la categoria de vârstă 50-59 ani, 119 la categoria de vârstă 60-69 ani, 146 la categoria de vârstă 70-79 ani și 114 la categoria de vârstă peste 80 ani.

407 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 26 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 13 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 9 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Buzău, Constanța, Dolj, Gorj, Neamț, Prahova și Suceava, 2 în luna septembrie 2021 și 7 în octombrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 437 de decese.

Din totalul de 446 de pacienți decedați, 413 erau nevaccinați și 34 vaccinați. Cei 34 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 20-29 de ani și peste 80 de ani. 33 dintrepacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar 1 pacient decedat nu aprezentat comorbidități.

Vezi Tragedie în Alba: Un tânăr de doar 29 de ani, confirmat cu COVID a decedat. A ajuns în stare foarte gravă la spital

Decesele de la grupa de vârstă 20-29 ani sunt ale unui pacient din județul Alba, în vârstă de 29 ani, care prezenta comorbiditati și nu era vaccinat și al unei paciente din județul Sibiu, în vârstă de 21 ani, care prezenta comorbidități și era vaccinată.

Aproape 1.900 de pacienți la ATI. Nu mai sunt paturi libere

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 19.823. Dintre acestea, 1.854 sunt internate la ATI.

Din totalul pacienților internați, 458 sunt minori, 417 fiind internați în secții și 41 la ATI.

În data de 23 octombrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1.699 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19.  În București sunt avizate de DSP 373 paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19.

De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de 153 paturi ATI destinate pacienților de COVID-19.

Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale.

1.854 paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări.

La  nivel național, la acest moment, nu sunt paturi ATI libere, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.

Se lucrează în continuare pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.

În procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare.

Testări și persoane izolate

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.141.310 teste RT-PCR și4.152.231 deteste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate25.480 deteste RT-PCR (12.080în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.400la cerere) și 46.698 deteste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 145.563 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 18.837 depersoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.338 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 98 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 9.051 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 694 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 22 octombrie, 2.714 sancțiuni contravenționale, în valoare de 475.504 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal”.

Top incidența național – județe – 23 octombrie:

Județ / cazuri total / cazuri noi / incidența

Ilfov – 64842 – 516 – 16,93

Mun. București – 269529 – 2817 – 16,53

Prahova – 52981 – 868 – 10,84

Timiș – 76358 – 546 – 10,11

Ialomița – 16174 – 159 – 9,97

Constanța – 59915 – 593 – 9,91

Alba – 28687 – 301 – 9,70 (310 cazuri, potrivit DSP)

Brașov – 55890 – 300 – 9,34

Cluj – 76169 – 611 – 9,32

Arad – 33837 – 508 – 9,10

Giurgiu – 16358 – 218 – 8,93

Iași – 62773 – 767 – 8,84

Argeș – 37379 – 314 – 8,57

Bihor – 39981 – 531 – 8,45

Brăila – 18705 – 254 – 8,30

Mehedinți – 13639 – 147 – 8,13

Teleorman – 20917 – 331 – 8,06

Călărași – 15194 – 160 – 7,75

Dâmbovița – 30458 – 325 – 7,68

Olt – 22111 – 255 – 7,58

Dolj – 40245 – 398 – 7,39

Sibiu – 34406 – 236 – 7,34

Buzău – 18960 – 338 – 7,29

Vâlcea – 21972 – 196 – 7,26

Hunedoara – 29860 – 68 – 7,01

Sălaj – 15352 – 165 – 6,84

Mureș – 31993 – 413 – 6,70

Tulcea – 11586 – 147 – 6,68

Galați – 36721 – 224 – 6,36

Vaslui – 23658 – 107 – 6,15

Neamț – 26930 – 288 – 6,10

Caraș – Severin – 15920 – 133 – 5,50

Bistrița – Năsăud – 17389 – 107 – 5,18

Bacău – 35517 – 322 – 4,92

Vrancea – 15094 – 182 – 4,90

Harghita – 11462 – 147 – 4,85

Gorj – 13070 – 143 – 4,82

Botoșani – 20209 – 174 – 4,78

Covasna – 10524 – 2 – 4,72

Maramureș – 27904 – 172 – 4,25

Suceava – 34600 – 215 – 4,22

Satu Mare – 18297 – 107 – 3,36

Cazuri noi nealocate pe județe: 451 (numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus; conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate).

Cazuri din străinătate: 5 (cazuri ale unor cetățeni care au venit în România fiind infectați în alte țări).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Marșul Unirii de Ziua Națională, la Alba Iulia. Oameni din toate colțurile țării, prezenți la sărbătoarea de 1 Decembrie

Publicat

Ziua de 1 Decembrie 2021 a început la Alba Iulia cu Marşul Unirii, pe traseul Gara Alba Iulia – Esplanada Catedralei Încoronării.

De la ora 07:00, oameni din toate colțurile țării, s-au adunat în zona Gării și au pornit pe un traseu de 6 kilometri pe mai multe străzi din oraș, având ca punct final strada Unirii din Cetatea Alba Carolina. 

Participanții străbat orașul, până în inima Cetății, unde se întâlnesc cu restul participanților la Ziua Națională. 

Marșul face parte din programul oficial al evenimentelor de la Alba Iulia dedicate Zilei Naționale a României.

1 DECEMBRIE 2021 – ALBA IULIA

Orele 8.00-10.00 Marșul Unirii – itinerant – Autogara Alba Iulia – Esplanada Catedralei Încoronării, tinerii basarabeni

Ora 11.00 Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun. Proclamația Unirii – Citirea ”Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia” – Sala Unirii; reconstituire istorică, discursuri

Ora 12.00 Te Deum – esplanada Catedralei Încoronării

Ora 12.00 Sala 67 – „Micii muschetari”, regia artistică: Teodora Popa – spectacol de teatru 3+ . Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia

Ora 13.30 Declarația de la Alba Iulia. Citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia – Biserica Română Unită cu Roma, Greco-catolică. Lansare de baloane tricolore – Monumentul Unirii

Ora 15.00 Ceremonie militară – depunere de coroane și jerbe de flori – Monumentul Unirii. Parada Militară pe Bulevardul 1 Decembrie – ceremonie, defilare

Ora 16.00 Povestea Armatei Române 1918-1922 – Intrarea Armatei Române în Alba Iulia. Paradă de front. Citirea Proclamației Încoronării – animație culturală cu participarea Fanfarei Județului Alba

Centrul de Cultură ”Augustin Bena” – Poarta I – Poarta a III-a Sala Unirii

Ora 17.00 Vernisaj – Expoziție anuală UAP Alba Iulia – Galeriile municipale de artă

Ora 19.00 Concert extraordinar ”Alba Unește România”. Lansarea Orchestrei Române de Folclor (prima orchestră de uniune națională) – difuzare în premieră: ecranele din Cetatea Alba Carolina

Ora 20.00 La mulți ani, ROMÂNIA! Spectacol de drone – Parcul Unirii

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Mesajul premierului Nicolae Ciucă, de Ziua Națională: Eroii acestui an sunt românii

Publicat

Premierul Nicolae Ciucă a transmis, miercuri, un mesaj de Ziua Națională, în care afirmă că eroii acestui an sunt românii care, în ciuda crizei generate de pandemie și a suferințelor, au muncit, au fost solidari, au făcut sacrificii.

Premierul le-a mulțumit în mod special tuturor celor care fac parte din personalul medical.

Mesajul complet al premierului:

„1 Decembrie 1918 va rămâne pentru totdeauna în istoria poporului român drept ziua triumfului idealului național – unitatea. Rostită pentru prima dată în revoluția de la 1848 și reușită doar parțial la 1859, Marea Unire a avut loc după un lung șir de lupte, după nenumărate sacrificii umane și materiale.

Voința exprimată la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia a desăvârșit în mod democratic unirea Basarabiei, Bucovinei și a Transilvaniei cu România. Marea Unire este încununarea victorioasă a voinței românilor și rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României.

O lecție despre perseverență și coeziune care acum ne este deosebit de utilă și necesară. Pentru că, dragi români, doar printr-un efort comun vom putea depăși perioada dificilă pe care o traversăm.

PROGRAM 1 Decembrie – Ziua Națională a României 2021 la Alba Iulia. Paradă militară, concerte, spectacol cu drone

Știu că vom reuși să trecem împreună prin aceste greutăți și am încredere în curajul și credința românilor că unitatea rămâne una dintre valorile de neprețuit ale națiunii noastre, care ne inspiră și ne motivează să mergem mai departe.

Pentru mine, eroii acestui an sunt românii care, în ciuda crizei generate de pandemia de COVID-19 și a suferințelor, au muncit, au fost solidari, au făcut sacrificii și au depus zi de zi eforturi în această luptă dură cu virusul.

Le mulțumesc în mod special tuturor celor care fac parte din personalul medical și au luptat în linia întâi pentru a salva vieți și pentru limitarea efectelor pandemiei.

Dar să nu uităm niciodată sacrificiile înaintașilor noștri pe care îi cinstim cu luare aminte. Ne onorăm trecutul, cu speranța că lecțiile istoriei reprezintă o pildă pentru fiecare dintre noi. Să luptăm pentru un viitor mai bun și mai prosper!

Dragi români, de ziua noastră națională, pe data de 1 Decembrie, la începerea ceremoniilor, vă îndemn pe toți cei care simțiți și trăiți românește, să ne gândim împreună timp ce un minut la eroii neamului românesc care s-au jertfit pentru Marea Unire, un minut în care să ne regăsim cu toții, indiferent unde suntem, indiferent de conjunctură, indiferent de opțiunile politice.

Vom trece cu bine peste aceste grele încercări, la mai bine de un secol de la unirea tuturor românilor, având în suflet și în inimi reușita extraordinară a înaintașilor noștri. Prin determinare, unitate și sacrificii, au oferit sens vieții lor atunci și viitorului nostru astăzi.

La mulți ani, dragi români! Trăiască România!”

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

PROGRAM 1 Decembrie – Ziua Națională a României 2021 la Alba Iulia. Paradă militară, concerte, spectacol cu drone

Publicat

Parada militară cu peste 500 de soldați și tehnică militară, concerte transmise în mai multe locații din oraș, dar și un spectacol de drone – cele mai importante momente Zilei de 1 Decembrie la Alba Iulia. 

Primarul Gabriel Pleșa, președintele Consiliului Județean, Ion Dumitrel, prefectul de Alba, Nicolae Albu și un reprezentant al armatei au prezentat programul complet al manifestărilor și cele mai importante momente.

Vezi Ziua Națională la Alba Iulia: Paradă militară cu peste 500 de participanți, elicoptere SOCAT și avioane MiG LanceR

Aproximativ 550 de militari vor participa la parada militară, ce se va desfășura pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, cu ocazia Zilei Naționale a României, la Alba Iulia. De asemenea, pe lângă militari, vor trece prin fața celor prezenți la eveniment și vehicule de luptă, aparatură antiaeriană și terestră, dar și transportoare și autospeciale. 

Cerul va fi survolat elicoptere IAR 330 SOCAT și aeronave MIG 21 LanceR

În 1 Decembrie, parada militară cu trupe și tehnică de luptă se va desfășura în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918, după ora 15.00.

Vor participa:

  • 9 detașamente de defilare pe jos (aproximativ 550 de militari aparținând Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, Forțelor pentru Operații Speciale, Batalionului 136 Geniu „Apulum”/ Brigada 10 „Dunărea de Jos”, Batalionului 26 Cercetare Supraveghere „Avram Iancu”/ Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal”, Grupării de Jandarmi Mobilă „Regele Ferdinand I” Târgu Mureș și Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Unirea” al județului Alba)
  • 9 detașamente de defilare cu mijloace terestre (vehicule de luptă HUMVEE ale forțelor pentru operații speciale, complexe de artilerie antiaeriană și terestră GEPARD și HIMARS, transportoare PIRANHA III și PIRANHA V, autospeciale de intervenție ale celorlalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională)
  • aeronave militare ale Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” (elicoptere IAR 330 SOCAT și avioane MiG 21 LanceR).

Dacă în 2020, din cauza pandemiei de COVID au lipsit aproape în totalitate manifestările, în 2021, acestea vor avea loc, în mai multe localții din oraș.

La unele dintre evenimentele tradiționale, precum ”Masa Populară” s-a renunțat în acest an din cauza pandemiei, dar vor exista comercianți în șanțurile Cetății.

La parada militară vor participa peste 500 de soldați, alături de tehnică militară. Dacă vremea va permite, cerul va fi survolat și de avioane militare.

Cel mai așteptat moment va fi cel al spectacolului de drone, unde 100 de drone vor lumina cerul municipiului Alba Iulia. Reprezentația va dura în jur de 10 minute.

De asemenea vor exista și concerte, care vor fi proiectate pe patru ecrane, montate în mai multe locații din oraș.

Ecranele vor fi amplasate: pe strada Muzeului, Piața Cetății, Parcul Unirii, Catedrala Reîntregirii spre poarta a IV-a și în curte la Centrul Augustin Bena.

Programul manifestărilor din 1 DECEMBRIE 2021 – actualizat

Orele 8.00-10.00 Marșul Unirii – itinerant – Autogara Alba Iulia – Esplanada Catedralei Încoronării, tinerii basarabeni

Ora 11.00 Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun. Proclamația Unirii – Citirea ”Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia” – Sala Unirii; reconstituire istorică, discursuri

Ora 12.00 Te Deum – esplanada Catedralei Încoronării

Ora 12.00 Sala 67 – „Micii muschetari”, regia artistică: Teodora Popa – spectacol de teatru 3+ . Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia

Ora 13.30 Declarația de la Alba Iulia. Citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia – Biserica Română Unită cu Roma, Greco-catolică. Lansare de baloane tricolore – Monumentul Unirii

Ora 15.00 Ceremonie militară – depunere de coroane și jerbe de flori – Monumentul Unirii. Parada Militară pe Bulevardul 1 Decembrie – ceremonie, defilare

Ora 16.00 Povestea Armatei Române 1918-1922 – Intrarea Armatei Române în Alba Iulia. Paradă de front. Citirea Proclamației Încoronării – animație culturală cu participarea Fanfarei Județului Alba

Centrul de Cultură ”Augustin Bena” – Poarta I – Poarta a III-a Sala Unirii

Ora 17.00 Vernisaj – Expoziție anuală UAP Alba Iulia – Galeriile municipale de artă

Ora 19.00 Concert extraordinar ”Alba Unește România”. Lansarea Orchestrei Române de Folclor (prima orchestră de uniune națională) – difuzare în premieră pe ecranele din Cetatea Alba Carolina

Ora 20.00 La mulți ani, ROMÂNIA! Spectacol de drone – Parcul Unirii

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Operațiunea „Întregirea”: În 1918, la Alba Iulia s-a înfăptuit triumful libertății românești. Momentele care au precedat Unirea

Publicat

„Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului.

Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Cronologia evenimentelor care au marcat România în 1918:

Octombrie – noiembrie 1917:  Comuniştii ruşi ajung la putere.

27 ianuarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Austro-Ungaria şi Ucraina.

18 februarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Rusia Sovietică şi Germania.

5 martie: Se semnează la Buftea (în apropiere de Bucureşti) Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia încep la Bucureşti, tratativele în vederea încheierii păcii (9 martie).

24 aprilie: Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi şi să încheie convenţii economice dezavantajoase pentru ea.

Ecouri internaţionale

26-28 martie: Are loc la Roma un Congres al naţionalităţilor din monarhia austro-ungară, care votează o moţiune cerând recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional dacă acesta există
24 august: Se creează la Paris Consiliul Naţional al Unităţii Române, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan Th. Florescu. Consiliul este recunoscut la 29 septembrie de guvernul francez, la 23 octombrie de guvernul SUA, la 29 octombrie de guvernul englez, iar la 9 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.
2 septembrie: Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor votează o moţiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei şi eliberarea tuturor popoarelor.

Ofensiva Antantei

12 septembrie: Armatele aliate din Balcani sparg frontul bulgar la Dobropolje şi înaintează spre Sofia
16 septembrie: Se semnează la Salonic actul de capitulare a Bulgariei
4 octombrie: Germania şi apoi, la 5 octombrie Austro-Ungaria fac oferte de pace Puterilor Aliate.

Unirea Basarabiei cu Regatul Român

27 martie: Sfatul Ţării de la Chişinău (capitala Basarabiei) hotăreşte unirea Basarabiei cu România

Unirea Transilvaniei cu Regatul Român

29 septembrie: Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş prin care se dorea recunoaşterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de Acţiune”, cu sediul la Arad, avându-l preşedinte pe Vasile Goldiş.
3 octombrie: Manifestul Împăratului Carol I de Habsburg – Către popoarele mele credincioase privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o Federaţie de şase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean).
3 octombrie: Declaraţia de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, la manifestul lui Carol I de Habsburg, în care, aceştia proclamă unirea teritoriilor lor cu Regatul României.

Spre Marea Unire

Victoria Antantei, care începe să se contureze în 1918 în Apus, are urmări şi pe frontul din Balcani. Armata lui Sarrail de la Salonic înaintează în sfârşit şi străpunge liniile bulgare. Guvernul lui Marghiloman îşi dă demisia, la 24 octombrie/6 noiembrie 1918.

Îi urmează guvernul generalului Coandă, care proclamă imediat mobilizarea generală şi, la 28 octombrie/10 noiembrie, România reintră în război. Un război care a doua zi încetează prin armistiţiul semnat la Compiegne.

Războiul încetează în Europa occidentală, nu şi în cea de răsărit, unde, după armistiţiu, la Belgrad, la 31 octombrie/13 noiembrie 1918, operaţiunile militare vor mai continua intermitent în Ungaria.
Înfrângerea militară aduce cu sine destrămarea imperiilor centrale.

Primul care se prăbuşeşte este, cum era de aşteptat, cel austro-ungar. La 18 octombrie împăratul Carol (Franz Joseph murise în 1916) anunţă printr-un manifest transformarea monarhiei austro-ungare într-un stat federal.

Era, fapt limpede, mult prea târziu. O salvare a imperiului nu mai putea veni decât de la diplomaţia învingătorilor (mai cu seamă de la cea a Marii Britanii).
Dar popoarele din imperiu o iau înaintea diplomaţilor şi decid ele însele asupra destinului lor. La fel şi românii. La 12 octombrie, Partidul Naţional Român din Transilvania adoptă Declaraţia de autodeterminare, redactată de Vasile Goldiş, „în virtutea dreptului naţional al fiecărei naţiuni de a dispune de ea însăşi”.

Şase zile mai târziu, această Declaraţie este citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, în timp ce, la Viena, Iuliu Maniu concentra 70.000 de soldaţi transilvăneni din armata austro-ungară, cu care se îndreaptă spre Transilvania.

Consiliul National Român Central, înfiinţat la 3 noiembrie 1918, din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei, profitând şi de rapida dezintegrare a aparatului administrativ maghiar.

Între timp, fapte similare se petrec în Bucovina, unde la 27 octombrie se creează un Consiliu Naţional Român, sub conducerea lui Iancu Flondor, care formulează dorinţa Bucovinei de unire cu România, proclamată în fapt, necondiţionat şi cu mare însufleţire la Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918.

Guvernul lui Károlyi Mihály, format la 31 octombrie la Budapesta şi în care ministrul naţionalităţilor este democratul Jászi Oszkar, încearcă să intre în negocieri cu Consiliul Naţional Român Central.

Negocierile sunt purtate la Arad, între 13-15 noiembrie, dar fără nici un rezultat. În acelaşi timp, guvernul maghiar semnează la 13 noiembrie armistiţiul de la Belgrad cu generalul Franchet d’Esperey, şeful armatei din Orient.

Se fixează o linie de demarcaţie arbitrară între Ungaria şi Transilvania, care lăsa sub autoritatea Budapestei oraşe ca Satu Mare, Oradea, Beiuş, Arad şi regiuni istorice ca Banat (încredinţat administraţiei sârbeşti), Crişana, Maramureş.

Faptul îi pune în gardă pe români. Consiliul Naţional decide să convoace, la 18 noiembrie/1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria.

Pentru această Adunare urmau a fi aleşi 600 de deputaţi pe bază de vot universal şi 628 reprezentanţi ai organizaţiilor şi societăţilor culturale. Participă la alegeri toţi românii din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş.

Într-o atmosferă de mare entuziasm popular, timp de 12 zile, sunt aleşi câte 5 reprezentanţi de circumscripţie (în cadrul stabilit în 1910). Revendicările alegătorilor: unirea cu România, reformă agrară, vot universal.

Cei 1.228 de deputaţi s-au reunit în sala Cazinoului din Alba Iulia, în timp ce în oraş circa 100.000 de oameni (după mărturiile din epocă) le aşteptau hotărârile. Erau reprezentate toate categoriile sociale şi ambele biserici. Participau şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor istorice româneşti.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputaţii decid în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor.

La Alba Iulia, aşa cum fusese înainte şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor din Austro-Ungaria.

Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu.

Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, înmânează regelui Ferdinand I declaraţia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgă decretul de sancţionare a unirii (totodată şi a Bucovinei şi Basarabiei). Protestele guvernului Károlyi la Budapesta sunt inutile.

Populaţia României Mari în 1930

Pentru perioada interbelică, singurul recensământ complet al populaţiei României a fost făcut în 1930, restul referinţelor statistice sunt numai estimative. Conform acestuia, populaţia ţării era de 18.052.896 de persoane, mai mult cu 2,5 milioane faţă de populaţia estimată a anului 1920.

Din punct de vedere al compoziţiei etnice, românii reprezentau majoritatea populaţiei, atât înainte de primul război mondial, cât şi după sfârşitul acestuia, reprezentând aproximativ 92% în Vechiul Regat şi circa 70% din totalul populaţiei României întregite în 1920.

În război au murit circa 335.000 de soldaţi, care împreună cu populaţia civilă ucisă în timpul luptelor, reprezenta o zecime din populaţia României.

Pierderile de populaţie datorate războiului au fost compensate de cele 8,5 milioane de locuitori care se adăugau la populaţia Vechiului Regat în urma Marii Uniri. Populaţia României număra în 1919 16.250.000 milioane de locuitori, dintre care 30% nu erau etnici români:

  • – maghiari 19,3%,
  • – evrei 5,3%
  • – ucraineni 4,7%
  • – germani 4,3%

Faţă de perioada de dinainte de război, numărul românilor care trăiau în afara frontierelor statului român scade semnificativ: 250.000 în U.R.S.S., 230.000 în Iugoslavia, 60.000 în Bulgaria, 24.000 în Ungaria.

Minorităţile naţionale se găseau preponderent în provinciile istorice revenite la patria mamă:

  • – maghiari: 29% din populaţia Transilvaniei şi 23% din cea a Crişanei şi Maramureşului;
  • – germani: 24% din locuitorii Banatului şi 8% din cei ai Transilvaniei;
  • – evrei: 30% din populaţia urbană din Bucovina, 27% în Basarabia şi 23% în Moldova.

După 1918 au avut loc şi emigrări în străinătate, nesemnificative totuşi:

  • – 200.000 de maghiari din Transilvania în Ungaria;
  • – 42.000 de turci din Dobrogea în Turcia;
  • – 67.646 de emigranţi au plecat în S.U.A, în deceniul 1921-1930, majoritatea fiind evrei.

A avut loc şi o imigraţie în România: 22.000 de evrei din U. R. S. S. au trecut între anii 1918-1921 în Basarabia; în anii ’20 aproximativ 20.000 de români, care emigraseră în S.U.A. înainte de război, au revenit în Transilvania şi Bucovina.

Populaţia României trăia în marea ei majoritate în mediul rural. Astfel, în 1920 ea reprezenta 77% din totalul populaţiei.

surse: Ion Bulei, Scurtă istorie a românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 1996, pp. 104-107/ Keith Hitchins, România, 1866-1947, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, capitolul VIII. Societate şi economie/ cimec.ro ( Institutul de Memorie Culturală)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate