Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

24 ianuarie: Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Povestea tragică a lui Moș Ion Roată

Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua Unirii Principatelor Române este sărbătorită în fiecare an în 24 ianuarie. Este marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

24 ianuarie, zi de sărbătoare națională

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014.

La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Vezi Zile libere în 2022: Weekendurile prelungite și MINIVACANȚELE din noul an. În ce zile ale săptămânii pică sărbătorile legale

Mica Unire – contextul politic

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia.

În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

Mica Unire – pregătiri și decizii

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a.

În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau:

  • autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România;
  • prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
  • neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat;
  • guvern reprezentativ şi constituţional,
  • Adunarea obştească cu putere legislativă,
  • garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai – 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman).

În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor.

Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a puterilor urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe.

Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor.

Domnul urma să fie ales în fiecare ţară „pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. („Istoria românilor, Constituirea României moderne”, volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun.

După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni.

Victorie importantă în realizarea statului modern român

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Unirea Principatelor Române

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859.

Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Moş Ion Roată, reprezentantul ţăranilor clăcaşi în Adunarea Ad-hoc. A murit sărac și în uitare

Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă, care a devenit cunoscută copiilor din toate colţurile ţării, dar omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

„Moş Ion Roată a fost deputat în Divanul Ad-hoc prin care a fost consultată voinţa populară acum mai bine de 160 de ani. La acea vreme, Moş Ion Roată era ţăran clăcaş şi locuia cu chirie pe moşia boierului Nicolae Dăscălescu, fiul lui Ştefan Scarlat Dăscălescu din Focşani.

De aici s-a inspirat şi Ion Creangă care a scris povestea ce îi poartă numele ţăranului, cu acel tâlc nemaipomenit: ‘Facem unirea, dar mâna la muncă o pun tot amărâţii din clasa de jos’, astfel că Moş Ion Roată a devenit un brand al comunei Câmpuri, al judeţului Vrancea. Însă puţină lume ştie că Moş Ion Roată a murit sărac şi uitat.

Există documente care atestă acest lucru. După Unire, exact cum se întâmplă şi în zilele noastre, oamenii care fac lucruri mari sfârşesc în uitare, aşa şi Moş Ion Roată a murit în uitare. Oamenii de felul său, care fac lucruri mari, sunt în general modeşti şi nu se căpătuiesc, nu se chivernisesc să ajungă să-şi facă soclu în timpul vieţii.

Şi vine inevitabil timpul, intervine uitarea, care se aşterne peste unii chiar din timpul vieţii. Acesta a fost şi cazul lui Moş Ion Roată, peste care s-a aşternut uitarea. Răzbunarea a fost că acesta a intrat în legendă datorită poveştii lui Ion Creangă, iar mai târziu moştenitorii au donat casa şi în felul acesta a ieşit povestea la iveală”, spune Valentin Muscă, managerul Muzeului Vrancei.

Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată.

La 6 ianuarie 1958, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare pe care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’.

Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat.

La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…)

După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”( Monografia comunei Câmpuri)

sursă: Agerpres

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Ferma groazei într-o localitate din Alba: Copii tratați ca sclavi și obligați să lucreze. Ce pedeapsă a primit proprietarul

Publicat

Mai mulți minori au fost ținuți în condiții mizere și tratați ca sclavi la o fermă de bovine din localitatea Hopârta, județul Alba. Mai mult de atât, dacă proprietarului nu i se părea că lucrează cum trebuie aceștia erau bătuți. Părinții știau unde sunt, dar credeau că locuiesc în condiții bune și că au ajuns să aibă un loc de muncă de unde să căștige un ban cinstit. 

Proprietarul fermei a fost condamnat pentru trafic de minori, la mai bine de 5 ani de la momentul la care minorii, din județul Bihor, au fost victime. Anchetat de DIICOT, bărbatul a fost trimis în judecată, iar dosarul s-a judecat la secret, iar de curând a fost condamnat în primă instanță, la Tribunalul Alba.

Exploatarea minorilor din județul Bihor, la ferma de bovine din Hopârta, a fost descoperită de un polițist, iar cazul a fost detaliat de un reprezentant al Fundaţiei People to People Oradea, organizaţie care şi în prezent le oferă victimelor asistenţă psihologică, socială şi juridică, pentru reporterul de la adevărul.ro.

CITEȘTE ȘI: Anchetă DIICOT pentru exploatare de minori la o fermă din județul Alba. Proprietarul, arestat preventiv

În 2016, minorii aveau între 11 și 14 ani, iar proprietarul fermei i-ar fi convins pe părinți că vor primi, mâncare, cazare dar că vor învăța și o meserie, dacă vor lucra la ferma sa.

În schimb copiii au fost ținuți într-o cameră amanajatî într-un grajd unde mișunau șobolanii și gândacii. Se spălau la lighean, iar toaletă nu aveau. Mâncare primeau doar hrană rece, pate, slanină sau parizer.

”Hrăneau animalele, curăţau grajdurile, scoteau gunoiul cu roaba, chiar şi de două ori pe zi. Dacă nu-i plăcea cum muncesc, bărbatul îi înjura şi-i bătea cu sălbăticie, ceea ce părinţii nu aveau cum să afle, căci discuţiile lor cu copiii erau monitorizate. Pe unul dintre băieţi l-a bătut în timp ce încerca să fugă de la fermă. „A venit după mine cu jeep-ul, a vrut să dea peste mine. Am aruncat cizmele ca să pot fugi mai bine, dar m-a ajuns. M-a lovit cu maşina peste şoldul drept şi am căzut. A sărit din maşină, era cu doi băieţi care m-au ţinut, iar el m-a lovit cu pumnii. Am fost numai sânge…”, a descris episodul copilul de 13 ani, în declaraţia care a fost redată şi în sentinţa de condamnare a bărbatului”, notează reporterul adevărul.ro.

Salvați de un polițist

Minorii au fost salvați de un polițist care i-a văzut de mai multe ori la muncă și a raportat superiorilor. Bărbatul a ajuns anchetat de DIICOT în 2019.

CITEȘTE ȘI: Bărbatul suspectat de trafic de minori și exploatare prin muncă a acestora, la o fermă din Alba, rămâne în arest preventiv

A urmat apoi un proces ținut la secret deoarece copiii erau încă minori, iar de curând bărbatul a fost condamnat la cinci ani și șase luni de închisoare cu executare

și mai mult de atât, nstanţa l-a obligat pe fermier să le plătească băieţilor salariul minim pe economie pentru toată perioada lucrată, dar şi să le achite câte 10.000 euro daune morale.

Momentan decizia magistraților Tribunalului Alba nu este defnitivă și a fost atacată la instanța superioară, la Curtea de Apel Alba Iulia.

sursă: alba24.ro, adevărul.ro.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Proiectul prin care salariile cresc cu 200 de lei, pe masa guvernului Ciucă, în ședința de miercuri. Ce conține OUG-ul

Publicat

bani

Pe masa guvernanților României, miercuri, 18 mai se va afla și o ordonanță de urgență, prin care salariile românilor pot crește în perioada 1 iunie – 1 decembrie, cu suma de 200 de lei. 

Este vorba despre un proiect prin care ”angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2550 lei la 2750 lei, pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă”.

Proiectul prevede mai multe măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Proiectul prevede, printre altele, următoarele:

”Art. 1: (1) Începând cu data de 1 iunie 2022, prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin.(1) şi art. 220^4 alin.(1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii pentru o sumă de 200 lei reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor în următoarele situații:

a) angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2550 lei la 2750 lei, pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în care nivelul salariului de bază lunar brut la aceeași dată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe tară garantat în plată stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

b) nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri este de 2750 lei, în cazul persoanelor nou angajate în perioada cuprinsă între data 01 iunie și până 31 decembrie 2022, inclusiv.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1), nu se ia în calcul pentru aplicarea deducerilor personale.

(3) Regimul fiscal prevăzut la alin. (1) și (2) se aplică în perioada în care salariul majorat/de încadrare, după caz, este menținut la nivelul de 2750 lei, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în intervalul 01 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv.

(4) Suma de 200 de lei prevăzutã la alin. (1) se ajustează în funcție de:

i) perioada din lună pentru care s-a acordat majorarea salarială;

ii) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncã la un nivel al salariului stabilit potrivit alin. (1) lit. b);

iii) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii și asimilate salariilor;

iv) data de la care încetează contractul individual de muncă.

Art. 2: Prevederile art. 1 nu sunt aplicabile personalului salarizat potrivit Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.”

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Festivalul de Teatru ”Povești” Alba Iulia. PROGRAMUL de miercuri: ”Nu sunt eu”, ”Tache, Ianke și Cadâr” și spectacole pentru copii

Publicat

Miercuri este a patra zi a Festivalului de Teatru ”Povești” de la Alba Iulia, cu un program variat de evenimente: spectacole de teatru pentru copii, lansare de carte și spectacole de teatru pentru cei mari.

Preţul unui bilet porneşte de la 7 lei (pentru copii şi adolescenţi) şi ajunge la 28 de lei, pentru adulţi. Studenţii şi pensionarii vor plăti 14 lei pentru un bilet.

CITEȘTE ȘI:  15 – 21 mai: Festivalul de Teatru ”Povești” de la Alba Iulia. Spectacole faine, pentru oameni mari și pentru cei mici. PROGRAMUL

Program Festivalul Internațional de Teatru „POVEŞTI”- miercuri, 18 mai

10:00 Orice șoarece iubește cașcavalul, regia Béres László

Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin Timișoara

Spectacol de teatru pentru copii / 3+

Sala 67, Teatrul de Păpuși Prichindel / 60 min.

11:00 Aventurile lui Chiț Miț, regia Georgeta Lozincă

Teatrul pentru Copii și Tineret Ariel Târgu Mureș

Spectacol de teatru pentru copii / 4+

Casa de Cultură a Studenților / 45 min.

11:00 Ținutul de vis al lui Kabuki

Kabaré Púpala Marionetas, Germania

Spectacol non-verbal pentru copii / 3+

Liceul Sf. Iosif Alba Iulia / 40 min.

12.00 Cafeaua cu tâlc

Conferinţă de presă

Art Cafe

12:30 Nu sunt eu, de Maia Morgenstern

Lansare de carte

Art Cafe / 30 min

18:00 – 20:00 Expoziții permanente de costume și artă plastică realizate de UNATC I.L. Caragiale București

Curator și coordonator: prof.univ.dr. Ștefania Cenean

Foaier Casa de Cultură a Sindicatelor

Foaier Casa de Cultură a Studenților

18:00 Nu sunt eu. Maia Morgenstern, O biografie, direcția de scenă Victor Ioan Frunză

Teatrul Dramaturgilor Români București

One-woman show / 12+

Casa de Cultură a Studenților / 1h 40 min.

20:00 Tache, Ianke și Cadâr, regia Horațiu Mălăele

Teatrul Municipal Lucia Sturdza Bulandra București

Spectacol de teatru / 14+

Casa de Cultură a Sindicatelor / 1h 20 min.

21:30 O poveste cam ciudată și alte două povestiri

 

Poezii și vorbe în vânt, de Horațiu Mălăele

Lansare de carte

Foaier Casa de Cultură a Sindicatelor / 30 min

Managerul Teatrului de Păpuşi „Prichindel”, Ioana Bogăţan, a spus că va fi o săptămână de teatru la Alba Iulia de care publicul trebuie să se bucure, cu peste 70 de evenimente.

Sunt multe oraşe care nu beneficiază de un astfel de eveniment. ‘Prichindel’ este singurul teatru pentru copii care organizează un festival şi cu piese destinate adulţilor.

Noi ne-am angajat la un festival mai mare pentru a suplini lipsa unui teatru dramatic şi a unei stagiuni (la Alba Iulia – n.r.). De asta am intervenit şi cu această secţiune pentru adulţi”, a explicat Ioana Bogăţan.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației vrea să le interzică profesorilor să mai dea meditații, în privat, elevilor de la clasele la care predau

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea să le interzică profesorilor să le mai dea meditații, în privat, elevilor de la clasele la care predau. Acesta vrea să le impună dascălilor să dea meditații în particular doar tinerilor care nu le sunt elevi și la școală. 

Declarația a fost făcută în contextul în care ministrul Educației vrea să clarifice fenomenul meditațiilor.

Într-un interviu acordat pentru DCnews.ro, acesta a explicat ce planuri are pentru profesorii care dau meditații.

„Vom avea clarificat și fenomenul meditațiilor, care se practică în orice stat al acestei lumi. Sigur, avem și o condiție pentru a preîntâmpina un anumit gen de lucruri: nu faci meditație cu elevul din clasa ta. Este o condiție de bun simț”, a subliniat Sorin Cîmpeanu.

„Poți să faci în școală cu elevii tăi sub formă de recuperare. Dacă vrei să faci în regim privat, poți să faci, dar nu cu elevii de la clasă”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Acesta a mai declarat că pentru a face posibil acest fapt  va fi impusă o condiție pentru a „preîntâmpina un anumit gen de lucruri”.

Profesorii care dau meditații trebuie să aibă casă de marcat și să își declare veniturile

Profesorii care oferă meditații trebuie să anunțe fiscul și să depună o declarație de venit până la data de 25 mai. Un profesor care vrea să dea meditații au obligația de a se înregistra la Oficiul Național al Registrului Comerțului și de a solicita autorizarea funcționării, în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 44/20081.

Ulterior înregistrării, profesorii au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212). Aceștia plătesc CAS de 25% și CASS de 10% pentru banii pe care îi fac din meditații.

De asemenea, profesorii care dau meditații au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

ANAF cu ochii pe profesorii care dau meditații

Persoanele care realizează venituri din meditații au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), în termen de 30 de zile de la data începerii activității, în vederea declarării veniturilor estimate (definitivarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate în condițiile legii, funcție de situația fiscală concretă, se realizează în anul fiscal următor, până la termenul limită de depunere a declarației)”, a transmis ANAF.

Un elev din trei face meditații la cel puțin o materie

Un studiu recent realizat de IRES și Societatea Academică din România a reliefat că un elev din trei face meditații la cel puțin o materie. Cei mai mulți elevi români fac meditații la matematică, peste 80%, o treime la limba română și 29% la o limbă străină.

CITEȘTE ȘI: Profesorii care dau meditații, obligați să-și declare veniturile și să aibă casă de marcat până la data de 25 mai. GHIDUL ANAF

Același studiu arată că în ceea ce privește bugetul alocat pentru meditații, acesta variază între 50 și 100 de lei de ședință. Părinții asigură un bubge de meditații de 300 de lei pe lună, dar dau și mai mult, dacă este nevoie. Trebuie spus că elevii români au și alternativa programului „Școală după școală”, în care cadrele didactice sunt plătite din banii veniți de la asociațiile de părinți.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax