25 martie, BUNA VESTIRE: De ce nu este bine să te cerţi în această zi. Obiceiuri şi superstiţii

Buna Vestire sau Blagoviștenia este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. Crendincioşii sărbătoresc, cu nouă luni înainte de Crăciun, momentul naşterii lui Isus.

Cei care țin Marele Post al Paștelui au dezlegare la pește. În această zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Sărbătoarea Bunei Vestiri întâmpină şi sosirea rândunelelor, dar și primul cântat al cucului, zi numită în calendar Ziua Cucului.

Potrivit Evangheliei după Luca, Sfânta Fecioară, crescută la Templu și aflată sub tutela Dreptului Iosif, a fost aleasă de Dumnezeu și înștiințată de Arhanghelul Gavriil: „Bucură-te, cea plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Și vei lua în pântece, și vei naște fiu, și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema.” Arhanghelul i s-a arătat în vis și lui Iosif, vestindu-i: „Ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt”. Așa se face că acest moment a rămas să fie sărbătorit, an de an, sub numele de Buna Vestire.

Buna vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care începe să curgă perioada de 9 luni, până la Crăciun, cât Maria L-a purtat în pântece pe Iisus.

Superstiţii şi tradiţii

– cine se ceartă de Buna Vestire are necazuri mari tot anul;

–  să muncești de Buna Vestire ar fi un păcat de neînchipuit

– pentru a avea roade bogate, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică

– de Buna Vestire se poate ara, însă nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazdă

– noaptea focurilor: gospodinele adună lucrurile care nu mai sunt de folos de prin curţi şi le dau foc

– este dezlegare la peşte, iar tradiţia spune că acela care gustă peşte în această sărbătoare se va simţi tot anul precum peştele în apă. Străbunii credeau că pescarii nu au voie de Buna Vestire să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.

Obiceiuri de Blagoveștenie

În „Obiceiuri şi datini din judeţul Alba”, Avram Cristea povestește că în unele aşezări din Apuseni gospodarii stropesc cu ţuică la rădăcina pomilor şi cu vin la rădăcina viţei de vie, ca să aibă rod bogat în acel an. De asemenea, tot în Alba, mai era obiceiul ca în zorii zilei să se afume cu „pozdări” de cânepă şi cu tămâie pomii din livezi, pentru a alunga bolile şi dăunătorii.

De Buna Vestire se poate ara, dar nu şi semăna, căci păsările vor mânca boabele ce urmează să ajungă sub brazdă. De Blagoveştenie sosesc rândunele şi cucul începe să cânte. Cucul cântă mereu până la Sânziene sau Sânpetru, când se spune că mănâncă orz sau boabe de cireşe şi se îneacă. Nemaiputând cânta, se transformă în uliu şi aşa rămâne până anul viitor, când îşi recapătă glasul de Blagoveştenie. În unele sate, de Buna Vestire, se face un foc în curte, în faţa uşii, şi lângă el sunt puse pâine, sare şi o cofă cu apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea apă. Pâinea şi sarea sunt apoi date de pomană.

Gospodinele nu păstrează ouăle făcute în ziua de Buna Vestire, căci, dacă le vor pune sub cloşcă, nu vor ieşi pui sănătoşi. Bărbaţii nu se ceartă cu nevestele, că altfel se vor sfădi tot anul.

În Transilvania, se mai păstrează un obicei străvechi. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie şi clopoţei. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele şi pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că astfel se alungă energiile negative şi bolile din gospodărie.

De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.

De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi… ca peştele.

Dacă găinile sau orice pasăre de curte ouă, acestea nu se pun sub cloşcă, pentru că vor ieşi pui bolnavi şi vor aduce pagubă în familie.

Femeile care vor să aibă copii ţin post negru, beau agheasmă şi se roagă Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni în familia lor.

A doua zi dupa Buna-Vestire, adică pe 26 martie, numită de popor „Stoborul Blagovesteniilor” sau „Blagovesnicul” e serbata de femei pentru boli, lovituri sau să nu li se caliceasca copiii.

Cum a fost vestită Naşterea lui Iisus Hristos?

Îngerul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu într-o Cetate din Galileea, numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. Îngerul a intrat la ea şi i-a zis: „Bucură-te, tu, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!”. Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta. Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Maria, căci ai primit îndurare înaintea lui Dumnezeu. Şi iată că vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu, căruia îi vei spune Iisus. El va fi mare şi va fi numit Fiul Celui Preaînalt. Maria a zis îngerului: „Cum va fi aceasta, devreme ce eu nu ştiu de bărbat?”
„Duhul Sfânt se va pogori peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema”. (Evanghelia după Luca 1, 26-36).